2,126 matches
-
că instituțiile sunt marcate de un anumit grad de inerție. O valoare euristică crescută pentru analiza dezvoltării și persistenței instituțiilor o are teoria dependenței de cale (path dependency theory). Abordarea metodologică a raportului dintre indivizi și instituții relevă tensiunile dintre individualism, respectiv holism metodologic. Pentru adepții individualismului metodologic, accentul cade pe maniera în care acțiunea individuală provoacă atât apariția instituțiilor, cât și schimbările instituționale. O instituție poate avea interese și scopuri numai în măsura în care acestea sunt stabilite de indivizi. Holiștii consideră că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumit grad de inerție. O valoare euristică crescută pentru analiza dezvoltării și persistenței instituțiilor o are teoria dependenței de cale (path dependency theory). Abordarea metodologică a raportului dintre indivizi și instituții relevă tensiunile dintre individualism, respectiv holism metodologic. Pentru adepții individualismului metodologic, accentul cade pe maniera în care acțiunea individuală provoacă atât apariția instituțiilor, cât și schimbările instituționale. O instituție poate avea interese și scopuri numai în măsura în care acestea sunt stabilite de indivizi. Holiștii consideră că ființa umană este mai degrabă produsul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se recurge la influența tradițiunilor sau la violență, ci la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu este un lucru rău, considera autorul, ci falsificarea acestui proces este periculoasă, întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de disponibilități, acestea privesc atât serviciile publice esențiale, percepțiile referitoare la siguranța acelei zone, precum și calitatea infrastructurii de transport. Rezultatele studiilor efectuate arată că incidența s. comunitare este mai scăzută decât cea a s. în consum. Explicația este aceea că predomină individualismul, preocupările nu se extind la nivel comunitar, ci rămân la nivelul individului. Un alt aspect care trebuie luat în considerare este și cel al calității, nu numai al cantității, rezultate prin simpla însumare a serviciilor disponibile. Nu este lipsită de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale sunt imuabile, pentru că indivizi aflați în poziții asemănătoare fac alegeri similare, în timp ce Bourdieu crede că latența structurilor sociale este menținută de clasele dominante în scopul menținerii privilegiilor pe care le dețin. Fără a intra în detalii, amintim aici sintagma „individualism instituțional” avansată de J. Agassi ca o a treia cale între individualism și holism. 1 O primă variantă a acestui text a fost redactată în cadrul proiectului „Interesul public” al Institutului pentru Politici Publice, coordonat de Elena Iorga, iulie-septembrie 2006. Fragmente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în timp ce Bourdieu crede că latența structurilor sociale este menținută de clasele dominante în scopul menținerii privilegiilor pe care le dețin. Fără a intra în detalii, amintim aici sintagma „individualism instituțional” avansată de J. Agassi ca o a treia cale între individualism și holism. 1 O primă variantă a acestui text a fost redactată în cadrul proiectului „Interesul public” al Institutului pentru Politici Publice, coordonat de Elena Iorga, iulie-septembrie 2006. Fragmente din textul original pot fi citite pe site-ul prof. Larry R.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
treia” imagine, anarhia internațională - realismul structural este naturalist din punct de vedere epistemologic, în timp ce realismul clasic este mai degrabă interpretivist. Totodată, critica lui Waltz la adresa „reducționismului” lui Morgenthau sau chiar al lui Aron este în primul rând o critică la adresa individualismului lor metodologic. Pe de altă parte, teoria lui Waltz nu este chiar atât de holistă: ea nu explică efectele sistemice direct pe baza structurii sistemului, ci prin intermediul interacțiunilor între actori. Statele fac politica internațională - structura nu determină, ci selectează comportamente
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au generat multe studii care au ca obiect variabilele culturale și influența lor asupra aprecierii performanțelor (Fletcher și Perry, 2001; Milliman și al., 1998), având la bază abordarea dimensiunilor culturale elaborată de Hofstede (1996), în special distanța față de putere și individualismul / colectivismul. Distanța față de putere se referă la nivelul la care superiorii influențează comportamentul subordonaților și viceversa. Într-o cultură în care distanța față de putere este mare, superiorii și subordonații nu se consideră egali, subordonații fiind foarte dependenți față de superiori. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și îndatoririle. Rezultă o nouă repartiție a îndatoririlor și o cooperare strânsă și cordială, imposibil de obținut în vechiul sistem de conducere. Această combinare care constituie organizarea științifică poate fi astfel rezumată: știință în loc de empirism; armonie în loc de discordie; cooperare în loc de individualism; randament maxim în loc de producție scăzută; formarea fiecărui om, pentru a-l determina să obțină randament și prosperitate maximă” (Zlate, 2001, citat după ediția franceză, Dunod, Paris, 1929, pp. 113 - 114) Adesea, ideile lui Taylor au fost greșit înțelese, ratându-se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate, spirit de inițiativă, simțul urgenței; Tendința de a abuza de: nerăbdare, individualism, agresivitate; Sub presiune, devine: autoritar, conflictual, logic, inflexibil; Se teme de: încetineală, rutină, pierderea controlului, să se profite de el, prea multă intimitate, vulnerabilitatea sa, eșecuri; Ar fi mai eficace cu un plus de: răbdare, grijă pentru ceilalți, umilință și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
comentează piesele de teatru istoric, reacționează sarcastic la submediocritatea unei dramaturgii încremenite în literaturizări rudimentare. Cu o conștiință estetică evoluată, se crede dator să avertizeze asupra asfixiei provocate de o mentalitate perimată, provincială, fără orizont. Romantic incorigibil, stăpânit de un individualism exacerbat, H. e însă nu o dată nedrept și excesiv. Nesocotește rolul lui Maiorescu, importanța lui Eminescu și a lui Caragiale, dar gratulează literați mărunți, din preajma revistelor pe care le conducea. Rar i se întâmplă să revină cu judecăți mai echilibrate
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
i se va substitui - susține în „unu” Paul Sterian - „cel cu o mie de ochi, o mie de urechi, o mie de picioare, o mie de telegrame, o mie de condeie”. Transformări de o asemenea anvergură duc și la discreditarea individualismului. Integraliștii reactualizează aserțiunea lui Lautréamont, potrivit căreia poezia trebuie scrisă nu de unul singur, ci de toți: „Nu indivizii arhangheli plutind peste societate; prinși în angrenaj, trăim în, prin, pentru ea. Unul reprezenta, reprezentăm toți.” Eludând proza narativă, sub cuvânt
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
unghi biografic, sociologic (Înaintașii lui Eminescu) sau, în fine, psihologic (Eminescu și Lenau, unul dintre primele studii comparatiste la noi, Dragostea trecutului, Din psihologia socială), criticul evaluează o operă prin prisma funcției ei educative și de cunoaștere. Față de manifestări ca individualismul sau pesimismul, intoleranța lui este totală. Nu pune mare preț nici pe moștenirea literară, în timp ce poezia „decadentă” îl irită, ba chiar îl dezgustă. Parnasianismul și simbolismul sunt incriminate pentru antirealismul și imoralitatea lor, prin care comentatorul subînțelege formalismul, egocentrismul, idilismul
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
inegalit)ți dintre state n-ar trebui s) ne determine s)-i trecem cu vederea virtuțile. În cadrul unei economii, al unui stat sau în lumea întreag), egalitatea extrem) este asociat) cu instabilitatea. Pentru a desprinde o analogie intern): acolo unde individualismul este extrem, unde societatea este atomist), și unde organizațiile secundare lipsesc, guvern)mintele tind fie s) eșueze în anarhii, fie s) devin) extrem de centralizate și despotice. În condiții de extrem) egalitate, perspectiva de a oscila între cei doi poli a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
șoaptă. Cândva i se imputa diferența, acum predispoziția la asimilare. I se reproșa evreului că, deși străin de cetate, e cel dintâi profitor de pe urma ei. Ubicuitatea lui îl desemna ca principiu dominator și negativ al Pământului. În burghez se ura individualismul, în evreu universalismul. Oricât de mult te revolta burghezul egoist trebuia să îți faci puțin timp și pentru evreu. Toate acestea denotau cultură, mentalitate, obișnuință, resentiment. Nu putem ști ce cotă-parte din fiecare își însușise Marx. Poate că, neiertând capitalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
valorizarea simbolică a muncii. Imaginarul românesc modern este bogat În dovezi că nu evaluează munca drept mijloc de promovare socială și nici de acumulare legală. După cum vom vedea, o anume Încredere În fatalism, șansă ori noroc și negociere (târguială) determină individualismul comportamentului cultural autohton. Cred că este important să subliniez că, neexistând o valorizare pozitivă a muncii, nici imaginea (fie simbolică, fie reală) a proprietății nu este evaluată ca formă de modelare superioară. Revenind la proprietatea individuală În România În ultimul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nici fondul, nici forma”, ci armonia. „Fără armonie, fondul e un simplu conținut sufletesc.” De la misticism la raționalism (1924) - iată un titlu de volum (de „cronici culturale”) vizând contestarea lui N. Iorga și a „școlii mistico-naționale istorice” de la „Sămănătorul”. În locul „individualismului și personalismului”, D. pune „ideea de neam și ideea de adevăr”, ajungând la un ciudat „raționalism mistic” sau „misticism rațional”. Practic, acesta constă, cum exact observă E. Lovinescu, „într-o supravalorificare a valorilor estetice românești, prin punerea lor într-un
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
ocazia comemorărilor. Idee În același timp foarte modernă - a se vedea inovațiile realizate de teatrul de avangardă -, dar și amenințând să pună În cauză autonomia artei. Marile orchestrări folclorico-artistice, de la Stalin la Ceaușescu, au fost montate direct și fățiș Împotriva individualismului estet. Activitățile proletcultismului au fost În cele din urmă absorbite de muncă de educație, iar animatorii săi de cea de organizare politică. Ideea de a fondă o „republică academică liberă” se Înscria și ea În acest program, tentativă lui Bogdanov
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
familia după căsătorie și devin independenți; familia tulpină (souche), în care unul singur dintre copii rămâne cu părinții, coabitând cu ei și cu propriii copii. La Play consideră că regimul patriarhal tinde să oprime indivizii și degenerează în rutină, în timp ce individualismul exagerat ce caracterizează familia modernă duce la distrugerea stabilității familiei. De aceea, pentru el, deși gânditor de nuanță catolică, tipul ideal este familia tulpină. Această formă de familie reprezintă mediul optim capabil să lupte împotriva dezorganizării sociale. Însă F. La
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nivelul indivizilor, ceea ce, alături de alți factori, pot fi incluse în schema explicativă a creșterii ratei divorțialității. 7.1.3. Factori explicativi specificitc "7.1.3. Factori explicativi specifici" Și în problematica divorțului, sunt răspândite teoriile de nivel microsocial care practică individualismul metodologic, pornesc adică de la interesele, informațiile și strategiile actorilor individuali. G. Levinger (1979) oferă un model explicativ al disrupției conjugale cu trei dimensiuni: atractivitatea maritală, alternativele existente și barierele ce împiedică disoluția. Indivizii iau decizii în funcție de recompensele și costurile percepute
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestice și în alte aspecte ale vieții matrimoniale. A crescut, de asemenea, ponderea stilurilor de viață nonmaritale. Dar nu numai prin dimensiunea tehnico-economică societatea a condiționat familia și fenomenele ei adiacente, ci și prin politic, juridic, ideologic. În Europa de Vest, filosofia individualismului cristalizată în secolul al XVIII-lea, dar avându-și rădăcinile în protestantismul anterior s-a infiltrat în toate sferele socialului, inclusiv în concepția despre raportul dintre familie și individ. Individul ar trebui să aibă mai mari libertăți nu numai față de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a câștiga un salariu. Un studiu comparativ-cultural (Schlegel, Berry, 1991) constată că, pe ansamblu, în lume, relațiile adolescenților cu familiile lor sunt armonioase, tensiunile și conflictele apărând în acele societăți în care: rezidența este neolocală; schimbările socioeconomice sunt rapide, iar individualismul și realizarea personală sunt valori sociale centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]