3,556 matches
-
ani. Μ Respingem uneori explicațiile altuia nu pentru că ar fi false, ci pentru că le gândim altfel. De unde vine Însă acest „altfel”, ce Îl determină? Desigur, și noi gândim, ca și interlocutorul nostru, prin judecăți și raționamente; și noi facem deducții, inducții sau analogii, și totuși gândim altfel decât el. Aceasta Înseamnă că gândirea are proprietatea de a se individualiza de fiecare dată când este folosită, de a se personaliza, Încărcându-se, de exemplu, cu nostalgiile sau efuziunile noastre sentimentale, cu frustrările
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trebuie abordat) frontal. Ideea ,,cunoașterii de dragul cunoașterii” își pierde farmecul, si chiar semnificația, odat) ce se realizeaz) c) posibilele obiecte ale cunoașterii sunt infinite. Cei care se ocup) ast)zi cu studiul politicii manifest), totuși, o puternic) tendinț) c)tre inducție. Ei examineaz) numeroase cazuri, nutrind convingerea c) vor ieși la iveal) conexiunile și pattern-urile, si c) acele conexiuni și pattern-uri vor da sens frecvent utilizatei expresii ,,realitatea care este chiar aici”. Speranța se sprijin), în aparent), pe convingerea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
conexiunile și pattern-urile, si c) acele conexiuni și pattern-uri vor da sens frecvent utilizatei expresii ,,realitatea care este chiar aici”. Speranța se sprijin), în aparent), pe convingerea conform c)reia cunoașterea începe cu certitudini, si pe aceea c) inducția le poate dezv)lui. Ins) nu putem spune niciodat) cu sigurant) c) o stare de lucruri atins) în mod inductiv a ajuns s) corespund) cu ceva real în mod obiectiv. Ceea ce consider)m a fi realitate este ea ins)și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o cantitate infinit). Cum putem decide ce materiale s) select)m și cum anume s) le ordon)m? Nici o procedur) inductiv) nu poate r)spunde aștept)rilor noastre, întrucat chestiunea central) const) în a descifra criteriile pe baza c)rora inducția s) poat) continuă în mod util demersul. Cei care, în mod curios, nutresc convingerea c) procesul cunoașterii pornește din start cu certitudini, privesc teoriile drept edificii ale adev)rului, pe care le-ar putea construi în mod inductiv. Aceștia definesc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
într-o leg)tur) direct) cu proceduri observaționale și de laborator, iar legile sunt stabilite doar dac) trec cu succes testele observaționale sau experimentale. Teoriile conțin, pe lang) termeni descriptivi, si noțiuni teoretice. Teoriile nu pot fi construite doar prin intermediul inducției, întrucat noțiunile teoretice pot fi doar inventate, nu și descoperite. Pe Aristotel l-a preocupat mișcarea real), adic) raportul effort-mișcare - chestiuni ce țin de experiență comun). Galileo a îndr)znit s) dep)șeasc) lumea real), tocmai pentru a o explică
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
adresat Kant, din avertismentul s)u nu reiese c) teoria și practica sunt identice. Teoria expliciteaz) un anumit fragment de realitate și este, prin urmare, distinct) de realitatea pe care o explic). Dac) distincția este p)strat), devine limpede c) inducția din date observabile nu poate da naștere din ea ins)și unei teorii care explic) ceea ce este observat. ,,O teorie poate fi testat) de experient)”, așa cum Albert Einstein a spus odat), ,,ins) nu exist) nici o cale care s) duc) de la
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
așa cum Albert Einstein a spus odat), ,,ins) nu exist) nici o cale care s) duc) de la experient) la alc)tuirea unei teorii” (citat în Harris 1970, p. 121). A pretinde c) e posibil s) se ajung) la o teorie pe calea inducției e totuna cu a pretinde c) putem înțelege fenomenele înainte de a inventa instrumentele menite s) ne ajute în înțelegerea lor. Ideea nu e s) respingem inducția, ci s) ne întreb)m ce poate această realiza și ce nu. Inducția e
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
121). A pretinde c) e posibil s) se ajung) la o teorie pe calea inducției e totuna cu a pretinde c) putem înțelege fenomenele înainte de a inventa instrumentele menite s) ne ajute în înțelegerea lor. Ideea nu e s) respingem inducția, ci s) ne întreb)m ce poate această realiza și ce nu. Inducția e întrebuințat) mai degrab) la nivelul ipotezelor și legilor decât la acela al teoriilor. Legile difer) de teorii, iar diferența se reflect) în distincția dintre modalitatea prin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
calea inducției e totuna cu a pretinde c) putem înțelege fenomenele înainte de a inventa instrumentele menite s) ne ajute în înțelegerea lor. Ideea nu e s) respingem inducția, ci s) ne întreb)m ce poate această realiza și ce nu. Inducția e întrebuințat) mai degrab) la nivelul ipotezelor și legilor decât la acela al teoriilor. Legile difer) de teorii, iar diferența se reflect) în distincția dintre modalitatea prin care pot fi descoperite legile și cea prin care trebuie construite teoriile. Ipotezele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) le explic)m. Ipotezele privitoare la asocierea unui lucru concret cu un altul, oricât de solid confirmat), nu dau naștere teoriilor. Asocierile niciodat) nu conțin sau sugereaz) în mod conving)tor propria lor explicație. Deși, prin ea ins)și, inducția conduce c)tre o fund)tur) teoretic), avem totuși nevoie de o descifrare a încâlcitelor leg)turi dintre lucruri și evenimente, înainte de a ne face griji cu privire la construirea teoriilor. În același timp, avem nevoie de o teorie - sau de câteva
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
chestiunii strategice de obținere a cunoașterii, el nu va însemna mai mult decat indicarea dificult)ților întâmpinate în orice domeniu, de a ne înscrie pe f)gasul intelectual care promite s) ne conduc) c)tre un anumit progres. Dac) nu inducția e calea de a ne înscrie pe f)gasul corect, atunci care e aceea? Saltul de la lege la teorie, de la schițarea ipotezelor la dezvoltarea explicațiilor cu privire la ele, nu poate fi f)cut luând informația drept prob), si c)utând și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fi explicat, întrucat rezultatele acesteia decurg logic din premisele ințiale. Ea poate oferi anumite r)spunsuri, ins) nimic nou; ceea ce este dedus e deja prezent fie în premisele teoretice majore, fie în premisele empirice minore referitoare la chestiuni anterior observate. Inducția poate furniza noi r)spunsuri, ins) nimic cert; multiplicarea observațiilor particulare nu poate niciodat) servi drept fundament al unei propoziții universale. Teoria d) roade, întrucat p)șește dincolo de inevitabilă sterilitate a abord)rii ipotetico-deductive. Atât inducția, cât și deducția sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la chestiuni anterior observate. Inducția poate furniza noi r)spunsuri, ins) nimic cert; multiplicarea observațiilor particulare nu poate niciodat) servi drept fundament al unei propoziții universale. Teoria d) roade, întrucat p)șește dincolo de inevitabilă sterilitate a abord)rii ipotetico-deductive. Atât inducția, cât și deducția sunt indispensabile în construirea unei teorii, ins) utilizarea lor combinat) d) naștere unei teorii doar dac) apare o idee creativ). Sarcina construirii teoriilor devine, deopotriv), mai apropiat) de domeniul logicii, dar și mai complicat), la fel stând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cuvântului englezesc - un compromis, este un bun compromis critic față de o situație-limită a crizei teoriei. Este o Încercare de a ieși din perimetrul crizei, e o Încercare serioasă de a trasa un drum de la margine spre centru, de a folosi inducția unui centru, de a crea un centru, prin aceea că se pornește de la critica literară spre critica culturală și apoi spre un discurs critic, care În finalul acestor câteva pagini ambiționează să devină un discurs științific. Ficționalizarea este, În racursiul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1971; Semne și repere, București, 1971; La sfârșitul lecturii, I-IV, București, 1973-1993; În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; Mateiu I. Caragiale, București, 1981; Simple întâmplări în gând și spații, București, 1982; Caiet pentru..., București, 1984; Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, București, 1986; Dimineața devreme, București, 1987; Seara târziu, București, 1988; ed. București, 1998; Într-o dimineață de toamnă. Cinci sau chiar șase personaje în jurul unui autor, București, 1989; Capricii și treceri cu gândul prin spații, București, 1994; Caragiale, București
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
de regulă, prin ipoteza atribuirii eronate a excitabilității (misattribution of arousal). Am utilizat termenul „transfer”, considerând că este mai larg și acoperă două posibile fenomene: cel al transferului în atribuire, dar și un transfer efectiv (pe baza mecanismului clasic al inducției nervoase a excitației). Oricum, o stare mentală ambiguă, încărcată de tensiune și excitație nervoasă, puțin derutantă duce frecvent la nevoia de fixare pe o persoană. Bineînțeles că experimentele de felul celui mai sus redat ne spun destul de puțin despre factorii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Iordache, Mia Cerna (Maria Florescu), Lucian Costin, Ecaterina Pitiș, Dumitru Olariu și Cincinat Pavelescu (Sonet) ș.a. Proza aparține lui Ion Focșeneanu, George Acsinteanu, Miei Cerna și lui Alexandru Sever. Publicistica este mai bine ilustrată. Lucian Costin oferă fragmente din lucrarea Inducția poetică. I. Al. Bran-Lemeny semnează Literatura și Brașovul în lumina materialismului și a idealismului, iar Aurel A. Mureșianu - Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal înaintea „Junimei”. Sub genericul „Creionări”, Luciu Marian realizează scurte profiluri scriitoricești: Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
a controla efectele nocive asupra tineretului. S-au elaborat reglementări internaționale și naționale care încearcă un gen de compromis între cele două cerințe: se dau știri și alte emisiuni despre acte de violență, dar fără detalii imagistice sângeroase. Bineînțeles că inducția agresională nu dispare nicidecum astfel, dar se mizează pe reducerea intensității ei. Din păcate, în domeniul operării efective cu violența în jocurile pe calculator, măsurile de control și limitare sunt mult mai greu de instituit. 3. Interacțiunea agresor - victimă - contexttc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etapele despre care am vorbit mai devreme. Similar, în cazul unui experiment realizat de către o persoană într-un proces de autoînvățare, cele cinci etape trebuie să fie puse în practică. Un exemplu al importanței metodei experimentului este acela de tip inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup să ajungă să desprindă principiile de bază, legile care guvernează acele fenomene și multe altele de același tip. Într-un experiment tipic de inducție colectivă, luat ca exemplu (Baron
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
experimentului este acela de tip inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup să ajungă să desprindă principiile de bază, legile care guvernează acele fenomene și multe altele de același tip. Într-un experiment tipic de inducție colectivă, luat ca exemplu (Baron, Kerr, 2003), participanții, indivizi sau grupuri, primesc o mostră de regulă care trebuie să fie descoperită și care ar trebui să direcționeze un joc de cărți standard. Ei pornesc o activitate fecundă de exprimare de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
uman, care va incarna arhetipul salvatorului. În plan moral, se va dezvolta dorința de autoritate, de putere, care va avea ca efect impunerea voinței liderului asupra maselor, fie printr-un mecanism de sugestie colectivă, fie printr-o acțiune carismatică, de inducție mobilizatoare, de contagiune colectivă. Masele, sub imperiul sugestiei, se vor organiza gregar și Își vor canaliza conduitele, modul de a gândi și de a acționa, În conformitate cu voința liderului, devenind În final grupuri manipulate de acesta. Cele de mai sus reprezintă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
denigrare, când are la bază inteligența malefică ce construiește scenarii În care imaginea pe care o atribuie adversarului este compromițătoare din punct de vedere moral și social, dar reușește să-i convingă pe ceilalți de „justețea” argumentelor sale, printr-o inducție sugestivă. Semnificația și mecanismele conștiinței pervertite Conștiința pervertită se naște din insuficiențele de caracter, educaționale și socioculturale ale unui individ. Ea se formează În decursul organizării personalității, fiind legată de evenimentele vieții acesteia, de modelele oferite, de influențele negative sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de natura acestei Întâlniri. Eu preiau suferința din privirea celuilalt, sau bucuria acestuia. În acest fel, relația dintre mine și celălalt este o relație bazată pe intimitate sau pe contagiune simpatetică, care are la bază, ca punct de plecare, o „inducție afectivă”. Să ne referim la suferință. Eu văd Suferința pe fața celuilalt. Ea se extinde ca expresie la Întregul corp (Îmi frământ mâinile, plâng, mă agit etc.Ă și prin aceasta neliniștea mea se transmite și celorlalți, fie ca simplă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cei care Încearcă să susțină victima și, În fine, o foarte mică categorie de indivizi care Încearcă să oprească desfășurarea scenariului. Din cele de mai sus se desprinde concluzia că „scenariile psihologice” cu caracter public exercită o atracție colectivă prin inducția sugestivă a maselor, veritabilă formă de „contagiune psihică”, declanșând sau eliberând pulsiuni refulate și prin aceasta eliberând tensiuni psihice. Se poate chiar vorbi despre „scenarii psihologice colective” de tipul grevelor, manifestărilor de protest stradale mergându-se chiar până la revoluții și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „acțiune psihologică” orientată specific în direcția unui anumit „curent de opinie”, „stare de spirit”, a unei anumite „atitudini”, a unei anumite „atmosfere emoționale” (panică, tensiune, suspiciune, ură colectivă, adeziune lipsită de critică etc.); prin intermediul comunicării sunt activate „mecanismele de inducție sugestivă” cu ajutorul cărora se pot manipula masele, grupele umane izolate, indivizii singulari etc.; în sensul acesta, comunicarea folosește ca „instrumente de manipulare” prin persuasiune minciuna, intriga, calomnia, propaganda, reclama, mass-media, TV, radioul, cinematograful, megafestivalurile, concursurile cu premii etc. 3) Izolarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]