1,403 matches
-
Disfuncția suprarenală (boala Cushing, hiperaldosteronism primar, feocromocitom), sarcina, disfuncția tiroidiană (tireotoxicoza, mixedem), acromegalia. Cardiovasculară Ateroscleroza aortei, insuficiența aortei, coarctația aortei, bradiaritmia sinusală, blocul atrioventricular de grad înalt, hipervolemia, poliglobulia, fistula arteriovenoasă, boala Paget. Neurologică Disautonomia, hipertensiunea intracraniană, tetraplegia. Medicamentoasă sau indusă de substanțe chimice Anticoncepționale orale, corticosteroizi, mineralocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, amfetamine, inhibitori ai monoaminooxidazei, droguri anorexigene, cocaină, etanol, eritropoietină, intoxicația cu plumb. CAPITOLUL 4 EVALUAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE Conform ghidurilor actuale obiectivele evaluării sunt multiple: definirea HTA: valorile TA, labilitatea valorilor tensionale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și în mod special când sunt administrate în combinație, au efecte adverse metabolice cu facilitarea declanșării diabetului zaharat, la pacienții cu toleranță scăzută la glucoză (67, 68). La momentul actual există încă incertitudini legate de prognosticul evolutiv al diabetului zaharat indus medicamentos, în comparație cu cel apărut prin evoluție naturală (69). Studiile care au realizat o evaluare a efectelor -blocantelor, comparativ cu alte medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale au demonstrat o eficiență mai redusă decât IECA, antagoniștii receptorilor angiotensinei sau blocanții canalelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
angiotensinei II, în terapia HTA Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea blocanților receptorilor angiotensinei II Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Nefropatie diabetică Post infarct miocardic Proteinurie/ microalbuminurie Hipertrofie de ventricul stâng Fibrilație atrială Sindrom metabolic Tuse indusă de IECA Sarcină Hiperpotasemie Stenoză de arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii BRA Vertij, cefalee, fatigabilitate, tuse, grețuri, diaree, angioedem. 5.2.3. Strategii terapeutice. Folosirea preferențială a anumitor antihipertensive 5.2.3.1. Principii generale Se administrează inițial
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
nu este nici adevărat, nici fals, ci doar o "mașină de simulare". Dacă europenii au mania diferențierilor, americanii par a eluda distincțiile fără regret, nostalgia și melancolia fiind asumate doar ca tonalități ale culturii europene, drept rezultat al presiunilor finalităților induse de istorie, de apartenența la un cod axiologic. "Furioasa hiperrealitate" a Americii a mai fost descrisă și de către Eco în Travels in Hiperreality; americanii sunt caracterizați ca fiind obsedați de construcția replicilor perfecte, a reprezentărilor "autentice", de simulacre, astfel încât granițele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al lui Mihail Sadoveanu, unde experiența inițiatică a lui Kesarion Breb, preotul lui Zalmoxis în cetatea decadenței, Constantinopole, conduce la concluzia că noua religie n-a schimbat lumea. C. Săteanu, care realizează prima monografie Băncilă în 1930, simte această tensiune indusă și de titlul tabloului, încercând o explicație care să scoată tabloul din sfera unui pesimism evident, eliminând orice posibilă lectură oblică orientată spre erezie. "Tabloul e simbolic și nicidecum ateu. Poate plânge Dumnezeirea? Artistul a răspuns afirmativ, în sens simbolic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
misterul vieții, al cărui fruct este prețuit parcă în gestul personajului din mijloc, o laudă a creației. X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de țărănci. Spre exemplu, tabloul cu titlul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
than London Heaven opens here on all sides her golden Gates her windows are not obstructed by vapours ... voices of Celestial inhabitants are more distinctly heard & their forms more distinctly seen [...]" (E: 710). 2.3.2.5. Muzele Nebunia extatica indusă de muze este descrisă în termeni plastici de Platon în dialogul Phaidros. Socrate explică acolo că există trei versiuni de tulburare de origina divină: cea oraculara (sau mantica), cea cathartica și telestică (rezultat al unor abluțiuni rituale) și cea provenită
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
semănat toamna a leguminoaselor și gramineelor perene în condiții de irigare 1986 Săicu Constantin 35. Criterii de apreciere a rezistenței la cădere a inului pentru fibră 1986 Scurtu Dumitru 36. Dependența coeficientului de valorificare a îngrășămintelor în funcție de nivelul de fosfatare indus 1988 Reichbuch Leon Ciobanu Valeriu 37. Modificarea raportului N:P din îngrășăminte funcție de nivelul de aprovizionare a solului cu microelemente 1990 Reichbuch Leon Ciobanu Valeriu 38. Utilizarea unor insecticide sistemice aplicate la semințele de in, porumb, gulie și trifoi în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
sens, imaginea nu există în sine, ci este un proces individual neconștientizat, a cărei tipologie depinde de poziția în cadrul actului comunicațional, în acest sens existând imaginea difuzată, obținută prin analiza informațiilor referitoare la obiectul investigației transmise de alte surse, imaginea indusă, rezultată din analiza mesajelor transmise de obiectul imaginii și imaginea reflectată, care poate fi conturată prin analiza informațiilor referitoare la modul în care a fost recepționată imaginea indusă de grupul țintă al comunicării 182. Chiciudean și Halic se distanțează atât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin analiza informațiilor referitoare la obiectul investigației transmise de alte surse, imaginea indusă, rezultată din analiza mesajelor transmise de obiectul imaginii și imaginea reflectată, care poate fi conturată prin analiza informațiilor referitoare la modul în care a fost recepționată imaginea indusă de grupul țintă al comunicării 182. Chiciudean și Halic se distanțează atât de abordarea sociologică a analizei de conținut, cât și de perspectiva în care obiectul de studiu al imagologiei trebuie să fie imaginea celuilalt, conturând o metodă proprie de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
totuși era ceva pentru că mă convinsesem per son al. Erau două explicații plauzibile. 1) Datorită stării mai deosebite în care mă afl am, creierul era capabil să anihileze măcar în parte gravita ția terestră. 2) Datorită aceleiași stări de plutire indusă, creierul era capabil să provoace o forță contrară gravitație i. Alte explicații nu găseam, iar experiența mi-a schimbat modul de a privi realitatea. Fusesem martor la un fenomen inexplicabil. Aveam o certitudine. De atunci am început să fiu receptiv
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
moduri câți subiecți/organizații sunt; cultura învățării este generatoare de cunoaștere obiectivă, de cunoaștere socială, de cunoaștere ce încorporează produsele gândirii umane, ale experienței și creației colective; învățarea este un proces activ, un fenomen subiectiv-obiectiv, o activitate cu structură proprie, indusă sau autoindusă progresiv conștiinței și conduitei umane. Cum ființa umană nu este în totalitate unică, nici învățarea nu este absolut unică. Cum inteligența și gândirea, memoria și imaginația, motivația și voința celui ce învață deși definite ca structuri specifice, nonparalele
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După modul de dirijare și orientare, învățarea poate fi: dirijată și puternic orientată, semidirijată și independentă; explicită și implicită. • După tipul relației interindividuale, distingem între învățarea indusă, inter învățare și învățare reciprocă. • După acțiunea schemelor comportamentale utilizate, vom distinge între învățarea prin: coordonare, stocaj, clasificare, rețea de noduri, hărți cognitive, succes, învățare negativă, învățare pozitivă. • După strategia și/sau metoda complexă utilizată dominant, în literatura de specialitate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
societate nu este, în cazul prezent, complice cu teroriștii, făcîndu-le jocul. Nu din întîmplare, și nici din ignorarea limbii franceze, mass media confundă execuția și asasinatul, în dorința de a-și lăsa publicul perplex, într-un haos, în mod abil indus, de criminali și de justițiari. O dată în plus, aceeași clasă socială s-a lăsat prinsă în capcana propriului liberalism, gata să accepte orice pentru a nu risca să fie acuzată de autoritarism, bolnavă de o culpabilitate confuză în mod savant
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile, expresiile sau adjectivele care îi vin în minte în fața unui termen stimul sau inductor. Asocierile produse, sau termeni induși, sînt considerate spontane și elaborate reactiv. Ele ascund o dimensiune proiectivă, deoarece cuvîntul stimulator nu este o frază sau o întrebare precisă și poate fi interpretat de fiecare subiect în funcție de propriul său cadru de gîndire. Numărul de termeni care trebuie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
este ușoară și permite obținerea unei liste de cuvinte care constituie sistemul categorial al unei reprezentații. Munca de analiză are ca finalitate o mai bună cunoaștere a naturii și structurii asocierilor printr-o abordare semantică (sinteza semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să permită clasarea termenilor induși pe teme și sub-teme, calcularea frecvenței lor, co-ocurențe, dispersia, relația de opoziție sau de conjuncție) și lexicală (raport verbe/adjective, termenii cei mai des
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să permită clasarea termenilor induși pe teme și sub-teme, calcularea frecvenței lor, co-ocurențe, dispersia, relația de opoziție sau de conjuncție) și lexicală (raport verbe/adjective, termenii cei mai des citați, fluiditate verbală, proporția numărului de termeni diferiți în raport cu totalul termenilor induși). În secțiunea 1 a capitolului 5 sînt prezentate cîteva piste în aprofundarea lucrului pe aceste liste de cuvinte. 4.2. Accesul la "hărțile de idei" Scopul analizei obiectivării este acela de a ajunge la regruparea și ordonarea informațiilor elementare care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
rădăcină, ca de exemplu "tehnologic" și "tehnic"; gruparea sinonimelor etc.) este necesară. Sînt asociate apoi la fiecare subiect sau unitate de calcul variabile sociodescriptive, propoziții sau enunțuri pertinente din punctul de vedere al problematicii studiate. Pentru o listă de termeni induși, această muncă de clasificare poate implica o preluare a expresiilor în funcție de ordinea în care sînt citate de subiect. Analizele efectuate constau în calcule de tabele de frecvență, de medii, de dispersie, dar și în analize factoriale sau postfacto-riale. Se construiesc
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
între sinonime, antonime, expresii curente, exemplele și definițiile termenului "a mînca"; și cel al unui test asociativ, efectuat în 1991 pe un eșantion reprezentativ din populația franceză (două mii de indivizi), în cadrul unui studiu CREDOC. Rezultatele testului de asociere regrupează termenii induși, la două mii de subiecți, în urma întrebării " Dacă vă spun "a mînca", care sînt primele cinci cuvinte care vă vin în minte?". Corpusul extras din dicționar cuprinde 544 de definiții asociate cu termenul "a mînca", corespunzînd unui text de 500 de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ordinea de prezentare a cuvintelor, lanțurile asociate care formează clase ierarhice (clustere) direct construite de subiecții anchetați. Se calculează diverși indici, printre care cel al polarității (numărul de cuvinte pozitive minus numărul de cuvinte negative împărțit la totalul de cuvinte induse). Pot fi utilizate programele de analiză textuală. 1.2.4. Regrupări în "pachete" Abric sugerează ca subiecții să claseze un număr important de itemi, grupînd termenii cei mai citați, în urma unui prim test de asociere. Acest tip de clasament permite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe cele șaisprezece cele mai reprezentative cuvinte (primele opt cele mai apropiate de obiectul RS și următoarele opt, cele mai îndepărtate). Se reiterează, de fiecare dată, clasamentul, pînă la epuizarea listei. Schema grupărilor pe pachete ale unei liste de termeni induși După J.-C. Abric (coord.), 1994, Représentations et pratiques sociales, Paris, PUF, p. 74 Se analizează, în fine, corelarea între "frecvență/rang mediu" pentru a accede la elementele organizatoare. Nucleul central al RS a artizanului, găsit prin această procedură, cuprinde
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ideal). Într-o a doua etapă, li se cere subiecților să "explice" de ce au ales respectivele asocieri (faza de justificare). Într-o a treia etapă, li se cere să răspundă la un chestionar de caracterizare a relațiilor între acești termeni induși și cuvîntul inductor. Relațiile între elementele induse și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se cere subiecților să "explice" de ce au ales respectivele asocieri (faza de justificare). Într-o a treia etapă, li se cere să răspundă la un chestionar de caracterizare a relațiilor între acești termeni induși și cuvîntul inductor. Relațiile între elementele induse și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y sau Z) în urma testului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
subiecți. Răspunsul la fiecare întrebare referitoare la conexiuni se face printr-o alegere între itemi: "da", "nu" sau "poate". Subiecții unei astfel de anchete trec așadar de trei ori prin același chestionar (cîte o dată pentru fiecare din cei trei termeni induși). Ceea ce reprezintă singura problemă tehnică nerezolvată deocamdată (dificultatea procedurii, oboseala mintală a subiecților, rezultînd din repetiția acelorași întrebări) în aplicarea acestei tehnici de cercetare a RS. S-au construit diferite formule: modelul [15/2], grupînd cincisprezece conectori repartizați în doi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Răspunsul nr. 1 ................................. Răspunsul nr. 2 .................................. Răspunsul nr. 3 .................................. JUSTIFICARE: Justificați mai jos răspunsurile date Am răspuns ........................................... .. (răspunsul nr. 1) pentru că ................................................... Am răspuns ............................................. .(răspunsul nr. 2) pentru că .................................................... Am răspuns ...............................................(răspunsul nr. 3) pentru că ...................................................... PRIMA ETAPĂ A CHESTIONARULUI (pentru primul cuvînt indus; subiectul răspunde de trei ori, cu ajutorul grilei de mai jos, cîte o dată pentru fiecare termen asociat): Conector nr. SCB Exprimarea relațiilor Da Nu Poate 1 L "Sărăcie" înseamnă același lucru, are același sens ca răspunsul dvs. nr. 1 0 0
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]