554 matches
-
depășească 9 pentru remorci cu o singură axăa sau 6 pentru remorci cu mai multe axe) 5.3. Forța maximă de remorcare 100 D2/GA (trebuie să fie între 10 și 50) 5.4. Greutatea totală tehnic admisă pentru dispozitivul inerțial de comandă G'A = kg (nu trebuie să fie mai mică decât GA) 5.5. Greutatea totală tehnic admisă pentru toate frânele remorcii GB = n∙GB0 = .......kg (nu trebuie să fie mai mică decât GA) 5.6. Un dispozitiv în
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
kg (nu trebuie să fie mai mică decât GA) 5.6. Un dispozitiv în sensul pct. 3.3. privind condițiile de încercare (limitator de efort) este/nu este prevăzuta. 5.6.1. Când dispozitivul este montat pe dispozitivul de comandă inerțiala: 5.6.1.1. în cazul dispozitivelor cu acționare mecanică a GBmin așa cum este specificat la pct. 9.8.1 din apendicele 2 = a ......kg/cm2 (nu trebuie să fie mai mare decât GB așa cum este specificat la pct. 4
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
acționare hidraulică a p'max specificată la pct. 9.8.2. din apendicele 2 = a.........kg/cm2 (nu trebuie să fie mai mare decât pmax așa cum este prevăzut la pct. 9.8a din apendicele 3) 5.7. Sistem de frânare inerțială cu transmisie mecanică a 5.7.1. iH = = ........................................ 5.7.2. = ....................................... 5.7.3. ......................... (nu trebuie să fie mai mare decât iH) 5.7.4. .............................................. (trebuie să fie egal cu sau mai mare decât iH) 5.8. Sistem de frânare
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
mecanică a 5.7.1. iH = = ........................................ 5.7.2. = ....................................... 5.7.3. ......................... (nu trebuie să fie mai mare decât iH) 5.7.4. .............................................. (trebuie să fie egal cu sau mai mare decât iH) 5.8. Sistem de frânare cu comandă inerțială cu transmisie hidraulicăa 5.8.1. ih/FHZ = .......................................... 5.8.2. ........................... (trebuie să fie egală cu sau mai mare decât ih/FHZ) 5.8.3. = .................................. (trebuie să fie egală cu sau mai mică decât ih/FHZ) 5.8.4. s
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
5.8.4. s/ih = ............................. (trebuie să fie egală cu sau mai mică decât cursa elementului de acționare a cilindrului principal așa cum este specificat la pct. 8.2. din apendicele 2) 6. Serviciul tehnic care efectuează încercările 7. Dispozitivul frânelor inerțiale descris mai sus îndeplinește/nu îndeplinește a cerințele de la pct. 3 la 9 privind condițiile de încercare pentru vehiculele dotate cu frâne inerțiale. Semnătura ANEXA IX MODEL DE COMUNICARE PRIVIND OMOLOGAREA UNUI VEHICUL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE FRÂNAREA Omologare de tip nr. 1
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
specificat la pct. 8.2. din apendicele 2) 6. Serviciul tehnic care efectuează încercările 7. Dispozitivul frânelor inerțiale descris mai sus îndeplinește/nu îndeplinește a cerințele de la pct. 3 la 9 privind condițiile de încercare pentru vehiculele dotate cu frâne inerțiale. Semnătura ANEXA IX MODEL DE COMUNICARE PRIVIND OMOLOGAREA UNUI VEHICUL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE FRÂNAREA Omologare de tip nr. 1. Marca (numele firmei sau al companiei) 2. Tipul și descrierea comercială 3. Categoria vehiculului 4. Numele și adresa producătorului 5. Numele și adresa
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
legile electricității sunt fundamentale era cunoscută drept concepția electromagnetică asupra lumii. Totuși, niciuna dintre idei nu era capabilă să ofere o explicație coerentă asupra felului cum radiația (de exemplu lumina) și materia interactionează atunci când sunt văzute din sisteme de referință inerțiale diferite, adică interacțiile sunt urmărite simultan de un observator în repaus și un observator care se mișcă cu o viteză constantă. În primăvara anului 1905, după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein și-a dat seama
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
în urmă, de către Isaac Newton în a sa "Philosophiae naturalis principia mathematica" (1686), dovedind o intuiție și un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil să ofere o descriere consistentă și corectă a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referință inerțiale fără a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiației, sau a felului cum ele interacționează. Teoria relativității restrânse explică fenomenele ondulatorii, eliminând acțiunea instantanee de la distanță. Electrodinamica lui Faraday și Maxwell este compatibilă cu viteza finită de propagare
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
confirmare decisivă a concepției despre spațiu a lui Newton, ea o face accesibilă cunoașterii noastre empirice și, fără să o lipsească de funcția și de "statutul" ei metafizic, îi asigură rolul și locul de concept științific fundamental. Căci dacă mișcarea inerțială, adică mișcarea rectilinie și uniformă, devine - exact ca și repausul - "starea" naturală a unui corp, atunci mișcarea circulară, care în orice punct al traiectoriei își schimbă direcția, păstrând totodată o viteză unghiulară constantă, apare din punctul de vedere al legii
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
X-Y pentru un sistem de afișare". Pe atunci Engelbart se gândea ca utilizatorii să țină mausul cu o mână, în timp ce cu cealaltă tastau pe o tastatură având cinci taste. Principalele tehnici de translatare a mișcării folosesc senzori mecanici, optici și inerțiali. O variantă a mausului, inventată la începutul anilor 1970 de inginerul Bill English de la compania Xerox PARC, a înlocuit roțile externe cu o singură bilă care se putea mișca în orice direcție. Mișcarea bilei, la rândul ei, era detectată de
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
principiu, rezultanta egală cu zero a unui număr oarecare de forțe este echivalentă cu inexistența forței. Mișcarea unui corp asupra căruia acționează mai multe forțe a căror rezultantă este nulă sau asupra căruia nu acționează nicio forță se numește "mișcare inerțială". Deoarece mișcarea este caracterizată în raport cu un sistem de referință ales arbitrar, mișcarea are "caracter relativ". În acest sens, Galilei a formulat "principiul relativității" mișcării mecanice. Să considerăm un călător aflat într-un vehicul care se deplasează rectiliniu și uniform. Călătorul
Legile lui Newton () [Corola-website/Science/299373_a_300702]
-
principiul relativității" mișcării mecanice. Să considerăm un călător aflat într-un vehicul care se deplasează rectiliniu și uniform. Călătorul se poate găsi într-una din stările: Toate sistemele de referință ce se mișcă rectiliniu uniform se numesc sisteme de referință inerțiale. În aceste sisteme de referință este valabil principiul inerției. Newton a descoperit faptul că o forță care acționează asupra unui corp îi imprimă acestuia o accelerație, proporțională cu forța și invers proporțională cu masa corpului: Masa este o măsură a
Legile lui Newton () [Corola-website/Science/299373_a_300702]
-
este o mărime scalară egală cu semiprodusul dintre masa punctului material și pătratul vitezei lui. Energia cinetică sau energie de mișcare a unui corp de masă m, aflat în mișcare de translație cu viteza formula 1 în raport cu un sistem de referință inerțial, mărimea fizică scalară formula 2 definită de relația: formula 3 Conceptul de energie cinetică a fost definit la mijlocul secolului XIX. Unitatea de măsură în SI este joule: formula 4 Pentru un corp oarecare (punct material) din legea fundamentală a dinamicii prin înmulțirea scalară
Energie cinetică () [Corola-website/Science/299406_a_300735]
-
cinetică zero în repaus. Variația energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forțelor care acționează asupra acestuia, în mișcarea respectivă. Variația energiei cinetice a unui punct material care se deplasează în raport cu un sistem de referință inerțial este egală cu lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă care acționează asupra punctului material în timpul acestei variații. formula 8
Energie cinetică () [Corola-website/Science/299406_a_300735]
-
Ganymede și Callisto) denumiți lunile galileene. Alte proiecte, principii și noțiuni științifice sunt numite după Galileo, printre care nava spațială Galileo, prima navă care a intrat pe orbita lui Jupiter, sistemul de navigație prin satelit Galileo, transformarea între două sisteme inerțiale din mecanica clasică denumită transformare galileană și unitatea de măsură Gal, cunoscută uneori sub numele de "Galileo" și care este o unitate non-SI pentru accelerație. În parte pentru că 2009 este al patrulea centenar al primei observații astronomice realizată de
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
transformarea lui Galilei, nu este valabilă pentru propagarea undelor electromagnetice, care sunt dirijate de ecuațiile lui Maxwell. Pentru a putea împăca mecanica clasică cu electromagnetismul, Einstein a postulat faptul că viteza luminii, măsurată de doi observatori situați în sisteme referențiale inerțiale diferite, este totdeauna constantă (ulterior a demonstrat că acest postulat este de fapt inutil, pentru că viteza constantă a luminii derivă din formele legilor fizice). Aceasta l-a condus la revizuirea conceptelor fundamentale ale fizicei teoretice, cum sunt timpul, distanța, masa
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
consecința mișcărilor ventilatorii realizate de mușchii ce acționează asupra cutiei toracice și care prin antrenarea plămânilor induc diferențe de presiune între aerul atmosferic și cel din interiorul plămânilor. Forței musculare i se opun rezistențele generate de forțele elastice, vâscoase și inerțiale ale sistemului toraco-pulmonar. 2.2.1.2.1.Rezistențele pulmonare. Rezistența elastică este generată de forțele elastice ce iau naștere la suprafața alveolelor datorită tensiunii superficiale, ca și de cele produse prin întinderea elementelor elastice pulmonare. Cu cât variația de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
la frecare și are o valoare de 2 cm apă/L/s fiind alcătuiră din 2 componente: -tisulară datorită elementelor neelastice pulmonare -gazoasă (80%) datorită frecării aerului de pereții conductelor aeriene (rezistența la flux) Ambele depind de fluxul aerului. Rezistența inerțială este dependentă de accelerația fluxului având valori neglijabile la frecvențe respiratorii de sub 100/min. Rezistența la flux. Trecerea aerului prin căile aeriene întâmpină o rezistență de frecare datorită interacțiunii moleculelor de gaz și datorită frecării aerului de pereții conductelor. Rezistența
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
care, de asemenea, furnizează diverse alte elemente, cum ar fi baldachin, frâne și cărucior. O cutie de viteze condusă de un motor de 4000 psi pune în funcțiune fiecare sistem. Navigarea se face prin GPS, și un sistem de navigatie inerțial. Typhoon poate utiliza Sistemul de Instrumente pentru Aterizare (ILS) pentru debarcare în vreme proastă. Aeronavele dispun de un extrem de sofisticat și integrat Sub-sistem Defensiv SIDA (DASS). Amenințarea de detecție este furnizată de un radar Warner receiver (RWR), o rachetă de
Eurofighter Typhoon () [Corola-website/Science/307945_a_309274]
-
o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea de repaus relativ sau de mișcare rectilinie uniformă față de un sistem de referință inerțial sunt stări echivalente în acord cu legea întâi a mecanicii. Aceasta afirmă că un corp își păstrează una din aceste stări, atâta timp cât asupra lui nu acționează o forță externă. În cazul acțiunii unei forțe externe, starea dinamică a corpului față de
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
acord cu legea întâi a mecanicii. Aceasta afirmă că un corp își păstrează una din aceste stări, atâta timp cât asupra lui nu acționează o forță externă. În cazul acțiunii unei forțe externe, starea dinamică a corpului față de un sistem de referință inerțial se modifică prin aceea că are loc modificarea în timp a vectorului viteză. Intensitatea modificării valorii și direcției vitezei trebuie raportat la valoarea intervalului de timp în care ele se produc. Pentru caracterizarea acestei intensități se introduce în studiul mișcărilor
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
cvadrivector se înțelege un ansamblu de patru mărimi "A (α = 1, 2, 3, 4)", care la o transformare Lorentz se comportă ca și componentele razei vectoare "r (α = 1, 2, 3, 4)". Presupunem că observăm dintr-un sistem de referință inerțial un ceasornic care se mișcă în mod arbitrar față de acest sistem. În orice moment, această mișcare poate fi considerată uniformă; ca urmare, în orice moment se poate introduce un sistem de referință legat solidar de ceas, care va constitui de
Spațiu-timp () [Corola-website/Science/302652_a_303981]
-
în mod arbitrar față de acest sistem. În orice moment, această mișcare poate fi considerată uniformă; ca urmare, în orice moment se poate introduce un sistem de referință legat solidar de ceas, care va constitui de asemenea un sistem de referință inerțial. În decursul unui interval de timp infinit de mic "dt", ceasul parcurge distanța "√(dx + dy + dz). Față de sistemul de coordonate legat de ceasul mobil, acest ceas este în repaus, adică "dx` = dy` = dz` = 0". Datorită invarianței intervalului "ds", se poate
Spațiu-timp () [Corola-website/Science/302652_a_303981]
-
sisteme în care obiectele se deplasează cu viteze diferite, este imposibil de determinat care obiect este „în mișcare” și care este „în repaus”. Cu alte cuvinte, într-un limbaj mai tehnic, legile fizicii sunt aceleași în orice sistem de referință inerțial, adică în toate sistemele de referință legate între ele de o transformare galileană. De exemplu, la deplasarea într-un vehicul cu viteză constantă, legile fizicii nu sunt altele decât în repaus. Cineva poate arunca un obiect direct în sus și
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
cea a anului. Albert Einstein a extins principiul inerției și mai departe, explicând că sistemele de referință supuse accelerației cu viteză constantă, cum ar fi cele în cădere liberă spre un obiect masiv, sunt echivalente fizic cu sistemele de referință inerțiale. De aceea, de exemplu, astronauții sunt în imponderabilitate pe orbită de cădere liberă în jurul Pământului, și de aceea legile lui Newton se observă mai bine în astfel de situații. Dacă un astronaut pune un obiect cu masă în aer lângă
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]