796 matches
-
nu mai lasă loc pentru cei care nu sunt nici pentru, nici împotrivă, nici albi, nici negri, puțin din amândouă, adică niciuna din ele. O cultură extra-speculativă (care proiectează inspecția în exterior) are toate șansele să dăuneze nuanței, complexității, metisajului, inferenței și supoziției, câștiguri fragile, căci recente, ale civilizațiilor introspecției și interiorității, provenite din scriere. 7 Servitudinea înseamnă inversarea de către om a mediatizatului în imediat. Sau a ceea ce depinde de el în ceva independent și atotputernic. Subiectul receptează ca implacabil și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fel, când epistemologii comit eroarea divizării, ei presupun că cea mai bună explicație cu privire la faptul că o comunitate tratează oficial o asumpție dată drept cunoaștere este că cei mai mulți membri ai comunității sunt convinși de asumpția respectivă. În orice caz, ambele inferențe subestimează în mod major influența exercitată de așteptările fiecărui membru al comunității asupra a ceea ce este potrivit să fie afirmat în comunitatea sa cognitivă, ca și dorința fiecărui membru de a minimiza propriile sale credințe personale și de a se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sensibile, fără de care nu poate să existe nici un fel de cunoaștere; 2. cunoaște, într-un anumit mod, sensibilele per accidens din individuale; 3. percepe natură comună împărtășită de individuale; 4. este conștientă de individuale; 5. compară intențiile individuale și face inferențe în plan practic; 6. asociază forme particulare unor premise universale; 7. percepe gradul de operabilitate al individualelor; 8. furnizează premisa minoră și ajută la extragerea con cluziei în cadrul silogismelor practice. Cum se pot traduce toate aceste informații noi despre pu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
logic în care, din două premise, este extrasa o concluzie. Nimic neclar până acum, doar că, în cazul memoriei, suntem la nivelul simțurilor, iar pentru Toma din Aquino doar la nivelul intelectiv există puteri înzestrate cu capacitatea de a face inferențe. E drept că atunci când am discutat despre puterea cogitativa am adus în discuție silogismul de tip practic în compoziția că ruia intra și un simț intern, dar în respectivul caz intelectul era cel care furniza premisa majoră; ba mai mult
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
animale. Așa cum intelectul îi împrumuta puterii cogitative ceva din cadrul lui conceptual pentru că aceasta să poată recunoaște individualele că existând sub o natură comună, la fel putem spune că îi împrumuta și memoriei ceva din capa citatea lui de a realiza inferențe. Dat fiind faptul că Toma din Aquino nu explică ce anume înțelege prin această atitudine cvasi-silogistica a memoriei, nu rămâne decât să fie interpretată în cel mai rezervat mod cu putință, ca ordine a lucrurilor. Altfel spus, memoria este capabilă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
A.6). Întrebarea care se ridică acum este: cum anume reprezintă conceptul esență obiectului? Care este relația dintre reprezentare și obiectul extern? Propun înțelegerea conceptului ca semn care denotă quiditatea obiectului extramental cunoscut. În apărarea acestei propuneri sugerez urma toarea inferența: de vreme ce semni ficatia aparține conceptului a Quaestiones disputatae de veritate (q. 4, a. 1, ad 7) a înseamnă că acela care semnifică este conceptul, dar acela care semnifică ceva poartă numele de „semn“ a I Scriptum super Sententiis (d. 1
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a evita contradicții interne în elaborarea sistemului de ipoteze. Cea de-a doua regulă privește alegerea atentă a variabilelor dependente. După King, Keohane și Verba, "selecția observațiilor de inclus în funcție de diferitele categorii ale variabilei cauzale cheie nu provoacă probleme în inferențe. Rațiunea ține de procedura de selecție. Aceasta nu predetermină rezultatul studiului nostru de vreme ce n-am restrîns gradele de variație posibilă în variabila dependentă"60. Asta nu înseamnă că variabilele independente nu sînt importante, dar G. King, R. Keohane și S.
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de atunci; gradul în care economiile au crescut sau au scăzut prin introducerea economiei de piață; și corupția la nivel guvernamental. Rezultatele arată că diferențele de context național afectează atitudinile, dar nu atît de mult încît să justifice extragerea de inferențe despre atitudinile indivizilor din datele macroeconomice și din rezultatele alegerilor. Indiferent de locul unde trăiesc oamenii, influențele de bază în procesul de învățare continuă sînt atitudinile politice și economice rezultate din experiența comună a comunismului și a transformării. Vor trece
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din epoca de dinainte de 1945? Unii oameni de știință s-au gîndit la posibilitatea unei culturi dualiste, în care indivizii au sprijinit valorile comuniste în public, dar le-au respins în sfera privată. Argumentațiile s-au bazat mai ales pe inferențe extrase din comportament sau din ideologia oficială proclamată de instituțiile comuniste, iar nu pe sondaje științifice (cf. Brown, 1984; Brown și Gray, 1979; Jowitt, 1974; Tucker, 1971; Welch, 1987; White, 1979). Căderea regimurilor comuniste i-a forțat brusc pe indivizi
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
aici. Factorul "stare de bine" se referă la microeconomie: se presupune că indivizii care au o părere bună despre economie vor avea și vederi politice pozitive, iar cei care au o părere proastă vor avea vederi negative. Nu putem formula inferențe asupra circumstanțelor individuale din statisticile macroeconomice, pentru că nu toți vor beneficia atunci cînd econo-mia națională se îmbunătățește, după cum unii pot profita chiar atunci cînd ea este în criză. Nu putem să tragem concluzii cu privire la părerea indivizilor nici din datele oficiale
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
instituții naționale și aceleași condiții macroeconomice. Acest lucru ne ajută să evităm eroarea individualistă de a presupune că per-cepțiile unei persoane se formează într-un vacuum (Scheuch, 1966). Evităm de asemenea și greșeala ecologică de a presupune că putem face inferențe despre cum vor reacționa indivizii la schimbările politice, dintr-o cantitate redusă de date despre o țară anume. A susține că țările contează presupune că știm ce anume face o țară să fie unică. Însă multe elemente contextuale citate adesea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cea mai mică influență dintre toți indicatorii contextuali analizați aici. Corelația dintre schimbarea în Pro-dusul Intern Brut și sprijinul pentru regimul actual este 0,14 și nu este nici măcar semnificativă statistic pentru respingerea alternativelor nedemocratice. Este un avertisment puternic împotriva inferențelor privind atitudinile politice doar pe baza datelor macroeconomice. Supremația legii afectează atît economia cît și sistemul politic, pentru că în condițiile în care legea nu reușește să-i descurajeze pe politicieni să-și sporească puterea, ei o vor folosi probabil și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analizei discursive, mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului este organizarea sa în categorii cronologice supraordonate (an, deceniu, secol, mileniu). Cel puțin pentru istoria umană, unitatea seculară/centenară este de departe cea mai preferată. Însă nici structurarea cronologică a istoriei, în diverse unități temporale, nu este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate în alegerea momentului zero. Punctul origo nu este niciodată o alegere arbitrară. Dimpotrivă, semnalează un eveniment în care este injectată o considerabilă doză de semnificații simbolice. Nu degeaba regimurile postrevoluționare aleg să marcheze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
termeni se referă la "situarea-în-problemă" a gânditorilor, la criteriile de raționalitate pe care aceștia le iau în considerare, la presupozițiile lor, la teoriile explicite pe care le avansează"46. În măsura în care sunte definite drept "(...) motivații care nu sunt strict reductibile la inferențele logice, fiind ghidate, mai curând, de anumite aspect euristice cu privire la care gânditorul însuși să nu fie întotdeauna pe deplin conștient"47, acestor strategii le-ar putea fi asociat un atribut ideologic, întrucât ele își extrag resursele din cadrul social și politic
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor și pozițiilor dorite vor fi cei mai calificați pentru ocuparea acestor poziții în absență discrimin]rii rasiale și sexuale. Ambele inferențe ignor] complicațiiile produse de clase. Trebuie analizate prima dat] complicațiile care se aplic] raselor. Negrii din clasa de mijloc reprezint] o proporție mult mai mic] din întreaga populație de culoare decât procentul reprezentat de populația alb] aparținând clasei de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei chestiuni logice simple. O concluzie care conține un trebuie s] nu poate (logic) s] derive din premise care nu conțin un alt trebuie s]. (La fel se întâmpl] și în cazul celorlalte cuvinte morale.) Logică este conservatoare; concluziile unei inferențe valide trebuie s] fie conținute invariabil de premise. Nu poți s] obții ceea ce nu ai introdus în premise. Prin urmare, dac] trebuie s] apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este valid]. Unii antinaturaliști (mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale.) Logică este conservatoare; concluziile unei inferențe valide trebuie s] fie conținute invariabil de premise. Nu poți s] obții ceea ce nu ai introdus în premise. Prin urmare, dac] trebuie s] apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este valid]. Unii antinaturaliști (mai ales R.M. Hâre) au considerat aceast] diferenț] este/trebuie e un dat și au încercat s] îl explice cu ajutorul noncognitivismului. Motivul pentru care nu poți deduce un trebuie s] dintr-un este sau, altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele pot fi completate oricum, f]r] a face concluziile neadev]rate sau a afecta validitatea concluziei. Ne afl]m acum în poziția de a reafirmă principiile logice și autonomia eticii. S] definim pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f]r] a afecta validitatea inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rate sau a afecta validitatea concluziei. Ne afl]m acum în poziția de a reafirmă principiile logice și autonomia eticii. S] definim pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f]r] a afecta validitatea inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f]r] a afecta validitatea inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție din (1), fiecare poate fi schimbat] cu cealalt]. Principiul logic susține c] nici o expresie (ilogic]) nu poate avea sens în concluzia unei inferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție din (1), fiecare poate fi schimbat] cu cealalt]. Principiul logic susține c] nici o expresie (ilogic]) nu poate avea sens în concluzia unei inferențe valide, dac] ea nu apare în premise. Aceast] afirmație poate fi verificat]. Autonomia eticii este pur si simplu incarnarea moral] a acestei afirmații - nici un trebuie s] relevant nu poate derivă din este (vezi Pigden, 1989). Cum este afectat naturalismul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]