784 matches
-
o situație epistemică la alta; (ii) deoarece tipul de inferență garantat poate varia în funcție de tipul și gradul de cunoaștere "background" relevant (T. Day și H. Kincaid 1994: 282). Dacă avem în vedere disputa realism / antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea mai bună explicație sunt, după Day și Kincade, cunoașterea "background", evidența internă vs. evidența externă și scopurile. Aceste dispute asupra realismului sunt adesea confuze deoarece ambele tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt esențiale pentru IBE" (T.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
după Day și Kincade, cunoașterea "background", evidența internă vs. evidența externă și scopurile. Aceste dispute asupra realismului sunt adesea confuze deoarece ambele tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt esențiale pentru IBE" (T. Day și H. Kincaid 1994: 290). Inferența la cea mai bună explicație nu are nici o forță, de exemplu, dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi va permite realistului prea puține asumpții și îl va lipsi astfel de baza de care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi va permite realistului prea puține asumpții și îl va lipsi astfel de baza de care are nevoie pentru construcția sa. Pentru a se putea folosi de inferența la cea mai bună explicație, realistul trebuie, în primul rând să arate că teoriile antirealiste ale științei eșuează, iar în al doilea rând să dea o explicație clară a situației în care succesul științei argumentează pentru realism, asta deoarece, după cum
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sau pe adevărul enunțurilor despre acestea." (Ladyman 1998: 422) În primul caz, i.e. i trecerea de la observabil la neobservabil, se proceda astfel: teoriile au succes predictiv ==> ceea ce spun ele despre partea observabila a lumii este adevărat; dacă ne folosim de inferența la cea mai buna explicație ajungem la concluzia că trebuie să fie adevărat și ceea ce spun ele despre entitățile și procesele care stau în spatele acestei părți observabile. Acesta strategie de a susține o poziție realista se lovește de problema discontinuității
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Neeuclidiană, 46-49, 52-55, 57, 89, 93 * Hiperbolică, 48-52 * Eliptică, 52 * Riemanniană, 82 * Minkowskiană, 18, 70-73 Helmholtz, Hermann von, 55, 81, 82 Hilbert, David, 45, 55, 56, 57, 59, 67, 69, 90, 122, 123 Holism, 11, 18, 95, 97-100, 127, 183 Inferența la cea mai bună explicație, 188, 195, 197, 208 Kant, Immanuel, 10, 15, 17, 20, 23-30, 32, 33, 35, 36, 38, 40-45, 52-54, 57, 59, 60, 62, 66-69, 74, 76, 82, 83, 86, 88, 89, 93, 94, 127-129, 131, 219
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
altă judecată sintetică din care să poată fi dedusă, dar niciodată în sine" (CRP, p. 59). Acest fragment poate fi interpretat în două feluri. Pe de o parte ne putem gândi că ce vrea să spună Kant este că deși inferența matematică este analitică, teoremele matematice sunt sintetice, iar asta pentru că axiomele sunt sintetice. O altă interpretare o găsim în Friedman (1985: 489-490). Pentru a înțelege argumentele lui Friedman, trebuie să menționăm câteva deosebiri care apar între traducerea românească a textului
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fie determinată de modalitățile prin care oamenii își explică lucrurile, de felul în care dezvoltă opinii atât despre ei, cât și despre alte persoane, despre cauzalitatea percepțiilor neobișnuite ori despre evenimente negative din viață. Paranoicii ajung la idei delirante prin inferențe bazate pe mult mai puține date decât le trebuie oamenilor obișnuiți, ei se grăbesc să tragă concluzii și dezvoltă astfel interpretări delirante ale evenimentelor curente. Chiar dacă ei solicită mai puține date pentru a lua decizii de probabilitate în comparație cu grupul de
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sine stătătoare, majoritatea lucrărilor în domeniu adoptă următoarele faze tipice ale procedurii de modelare în logică fuzzy a controlului: - descrierea procesului; - alegerea variabilelor; - stabilirea mulțimilor fuzzy și a valorilor lingvistice asociate acestora; - întocmirea bazei de reguli; - stabilirea procedeelor de fuzificare, inferență, agregare și defuzificare; - eventual, descrierea mecanismelor de adaptare și a schemelor de învățare; - în final, sistemul de control fuzzy poate fi implementat sub formă cablată (hardware) în structuri dedicate sau sub formă de program (software). 4.1. Parametrii de fuzificare
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
mic med - mediu mar - mare fma - foarte mare - funcțiile de apartenență s-au ales de formă triunghiulară, uniform distribuite și simetrice, cu excepția celor de capăt (fmi și fma), așa cum ilustrează reprezentarea grafică din figura 4.1. 4.2. Parametrii de inferență Mecanismele de raționament din logica fuzzy emulează procesele de logică umană, prin urmare aceste mecanisme denotă caracteristici de inteligență artificială. Mai mult sau mai puțin inconștient, mecanismele umane de raționament utilizează reguli în stabilirea consecințelor pe baza premiselor. De exemplu
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
adesea scrise în alte scopuri decât acelea care fac obiectul cercetării. Coroborate cu alte informații, ele pot contribui ca surse de validare a datelor. Se pot colecta și documente contradictorii, care sugerează eventual alte teme. Practic, coroborarea informațiilor conduce la inferențe imediate, care se supun verificării ulterioare. Asistăm astfel la elaborarea graduală a generalizărilor și confruntarea lor cu ipoteza de start. Tehnicile de anchetă conduc, de regulă, la materiale pur verbale; de aici, necesitatea asocierii cu metoda observației, care comportă contactul
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cum ar fi: deterministe, cantitative, calitative, combinative, interdisciplinare. Metodele deterministe au un rol esențial în dezvoltarea epistemologiei constructiviste, din mai multe considerente. În primul rând, explicarea proceselor cauzale solicită practici interpretative de descoperire a semnificațiilor intersubiective. În al doilea rând, inferențele cauzale se realizează în cadrul analizelor istorico-critice narative, susceptibile de a fi continuu revizuite și perfecționate, ținându-se cont de progresul științelor. Explicațiile constructiviste includ narații reconstruite, în care faptele sociale au un caracter determinat sau nedeterminat.46 Folosirea narativelor și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
mai dorită a lumii contemporane, dar ea nu se poate asigura decât dacă este judecată în raport cu războiul, conflictele și crizele naționale și internaționale. Explicarea cauzală a fenomenului de pace în managementul crizelor trimite la abordări de tip epistemologic constructivist, unde inferențele cauzale se realizează în cadrul analizelor istorice, faptele sociale au un caracter determinat, iar revizuirile și perfecționările se realizează în funcție de progresul științelor. Metodele deterministe au un rol esențial în planificarea operațiilor de menținere a păcii, deoarece prin intermediul lor judecățile pot fi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
sugestii, și nu cu formulări imperative. În funcție de fiecare situație în parte pot fi adoptate adecvări, ajustări. În continuare voi prezenta câteva dintre implicațiile pe care cred că le are ANDEO pentru practica DEVCOM. Fără îndoială, tot setul de ipoteze și inferențe asociate cu modelul în discuție sunt supuse verificărilor practice și de cunoaștere, demersurilor de îmbunătățire. Un punct de pornire constă într-o sinteză parțială a ceea ce spun literatura de specialitate și practica emergentă din România. Figura 5. Modelul comprehensiv al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dăm vreo importanță. Gândirea critică nu era lăsată să exerseze În zona politicului, ideologicului și, În general, a socialului. Ne erau Îngăduite reflecțiile universaliste, generaliste, oarecum fără obiect, nu și cele particulare, concrete cu privire la societatea În care trăiam. Excelam În inferențe abstracte, dar nu eram În stare să radiografiem obiectiv lumea În care trăiam. Dacă o aduceam În discuție, aceasta trebuia numaidecât preamărită, aplaudată, ca fiind cea mai dreaptă și perfectă. Și numaidecât prin contrapondere la lumea capitalistă, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sociale există foarte puține paradigme 1. O astfel de diversitate de relații cauzale implică o varietate de metode. Cuvântul "metodă" are două înțelesuri. Primul se referă la tehnica analizei, cum ar fi eșantionajul în anchete, clasificarea datelor agregate, regresiile multiple, inferența ecologică și așa mai departe. Cel de-al doilea desemnează abordarea generală, strategia de derulare a investigației. Aici ne vom interesa în mod exclusiv de aceste strategii generale, lăsând la o parte tehnicile de cercetare. În cercetarea comparată, diferitele strategii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
în alta. Exact ca în Franța. Fenno adaugă: "Membrii Congresului se gândesc la relațiile lor din circumscripție, mai întâi de toate în termeni de eu-în-colegiu. Această percepție precedă serviciul lor în Washington și nu poate fi înțeleasă prin delimitarea de inferențe pornind de la comportamentul lor în Washington. Parte din conținutul acestei percepții implică un sens de acomodare la colegiu nu în toate colegiile, bineînțeles, ci doar într-o parte substanțială din ele"27. Felul în care Cain și ceilalți descriu cazul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
vorbitorului, predispoziții sau erori de percepție etc.). Mecanismele partajării de informație de către emițător și receptor au fost explicate prin trei teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963), teoria inferenței (Grice, 1975), teoria relevanței (Sperber și Wilson, 1986/1987/1995). Conform teoriei codului, emițătorul codifică un mesaj, care este decodificat de receptor în virtutea faptului că ambii (emițătorul și receptorul) recurg la același sistem de reguli. Cei doi - emițătorul și receptorul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale experienței emoționale, evaluare cognitivă, manifestările verbale și nonverbale prin care se manifestă. De exemplu, frica este o emoție negativă, ce apare ca reacție a individului la un stimul pe care acesta îl interpretează ca potențială amenințare; pe baza unei inferențe (deducții) cognitive, individul percepe stimulul respectiv ca pericol și trăiește o experiență emoțională negativă, manifestată prin anumite expresii faciale și anumite comportamente (de pildă fuga, chemarea unui ajutor etc.); efectul scontat de individ este protejarea de pericol. Vinovăția este sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale stării de fapt asertate printr-un enunț: Ion a plecat implică „Ion nu mai este aici”; Voi citi mâine implică „Nu citesc azi”. Încălcarea maximelor conversaționale generează implicaturi, adică sensuri contextuale suplimentare la care interlocutorii au acces în urma unor inferențe făcute pe baza cunoștințelor contextuale comune. De exemplu, la întrebarea Cât e ceasul? interlocutorul poate răspunde respectând maxima cantității și a relevanței: E ora șase; sau poate încălca aceste maxime răspunzând: Tocmai a închis la florărie. În aparență, răspunsul este
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicare pe experiențele și expectațiile comune ale membrilor aceluiași grup. În culturile cu grad mare de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra elementelor din lumea concretă care fac obiectul comunicării. Cunoștințele comune împărtășite de membrii grupului constituie baza unor inferențe și predicții contextuale, astfel încât unele elemente din discurs sunt exprimate indirect sau lăsate neexprimate, subânțelese, recuperate contextual în baza cunoștințelor comune de grup. Semnificația decurge din context (un context multiplu stratificat, incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Antaki and S.Widdicombe (eds). Identities in Talk. London: Sage, pp. 87-106. Indice CAP 1 COMUNICAREA Adaptarea comunicativă Competența de comunicare; competența lingvistică; competența pragmatică; Comunicarea; definiția comunicării; comunicarea prin limbă; elementele comunicării; caracterisiticile comunicării; procesul comunicării; teoria codului; teoria inferenței; teoria relevanței; factorii care modelează comunicarea; nivelurile comunicării Limba; rolul limbii în comunicare; limba ca sistem de semne; relația dintre limbă și elementele paraverbale și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu ar fi trebuit să permită pătrunderea nici unui străin în clădire), ca o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit, îl amenință pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obiectivelor formulate, design-ul de cercetare a presupus un demers multistadial, care a îmbinat metode specifice abordărilor calitative și cantitative în încercarea de a produce o descriere cât mai acurată a caracteristicilor comunităților virtuale religioase de limbă română, cât și inferențe cu privire la influența acestora asupra participanților și asupra comunităților locale din care fac parte. Cele trei etape ale cercetării s-au desfășurat pe o perioadă de 24 luni (ianuarie 2008 decembrie 2009), timp în care activitățile de observare, selectare a unităților
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ca o variantă dezirabilă pentru a completa cu succes interpretarea datelor. Ancheta sociologică online a constituit cea mai rapidă și accesibilă metodă pentru culegerea unui volum considerabil de date structurate și care permit realizarea unor descrieri cantitative și a unor inferențe cu privire la întreaga populație vizată. Deși deficiențele specifice anchetei pe bază de chestionar sunt amplificate în cercetările online (lipsa controlului asupra contextului investigării și a identității participanților), aceasta rămâne încă cea mai rapidă și eficientă metodă (în termeni de costuri și
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
înlătura ambiguitățile sau pentru a salva devierea enunțurilor considerate agramaticale. Defectuos definită, noțiunea desemnează atît "elementele care completează sau care asigură interpretarea globală a unui enunț", cît și "zonele din care provin aceste elemente, fie direct, fie indirect, adică prin inferență" (Kleiber 1994, p. 14): • Mediul extralingvistic: context sau situație de interacțiune sociodiscursivă, situațiile de enunțare și de interpretare decalate sau nu în timp și/sau în spațiu. • Mediul lingvistic imediat: cotext și cunoștințe construite din punct de vedere lingvistic prin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]