1,194 matches
-
că, într-o anumită etapă a istoriei fizicii teoretice, în 1923, „atomul planetar al lui Bohr a fost abandonat” și înlocuit cu modelul elementar al oscilatorilor armonici. „Aceasta nu constituie o metaforă vizuală fiindcă fiecărui electron atomic îi corespund o infinitate de oscilatori armonici.” (Miller, 1923, p. 115) Ce învățăm de aici? În primul rând, că metaforele au istoria lor; în al doilea rând, că transformările au loc de la o modalitate la alta (vizuală în nonvizuală, de exemplu); în al treilea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
i se par a fi elemente care nu trebuie neglijate. Nu acceptă nici reducerea luptei de clasă la confruntarea a două clase antagonice: Ea nu are loc numai între două clase, a proletarilor și a capitaliștilor, o regăsim între o infinitate de grupuri cu interese diferite și, mai ales, între elitele care-și dispută puterea (Pareto, 1902, p. 118). Pareto nu se raliază nici ideii sfârșitului luptei de clasă într-o societate fără clase din care orice sursă de conflict ar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
numai de o atitudine empatică (prin care să se identifice cu bucuriile, speranțele sau suferințele altora), ci și de realizarea concesiilor, pentru a putea fi parteneri Într-o acțiune. * „Ultimul pas al rațiunii este de a recunoște că există o infinitate de lucruri care o depășesc.” (B. Pascal) Cum sînt, de exemplu, revelațiile instantanee și imprevizibile ale „inimii”, care ne permit să accedem direct la esența unei trăiri sufletești, la soluționarea unei stări de impas, Într-un cuvînt la „ceea ce este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
proteică, de a declanșa reacții cît mai diverse, de a deschide la trăiri și interpretări cît mai variate din partea receptorilor. Se apreciază chiar că acest fapt reprezintă Însuși rostul fundamental al operei de artă, de a se răsfrînge printr-o infinitate de ecouri, de reverberații, În sufletul omenesc: „Vreau să spun că sentimentul care domină toate cărțile mele este cel al pluralității omului, al pluralității mele Însumi...Versurile mele vădesc nenumăratele personalități pe care le-am avut, adică pe care le
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o mașinărie animată de fluxuri, mișcări, energii, forțe, tot acest ansamblu vibrând asemeni unui imens corp plin de viață. Bilanțul și rezultatele lecțiilor de fizică date de Epicur în scrisorile către Pythocles asupra naturii și către Herodot asupra fenomenelor cerești: infinitatea întregului; așadar, infinitatea celor compuse, precum și aceea a lumilor; eternitatea mișcării; inexistența începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemeni unui suflu; sufletul ca sediu al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de fluxuri, mișcări, energii, forțe, tot acest ansamblu vibrând asemeni unui imens corp plin de viață. Bilanțul și rezultatele lecțiilor de fizică date de Epicur în scrisorile către Pythocles asupra naturii și către Herodot asupra fenomenelor cerești: infinitatea întregului; așadar, infinitatea celor compuse, precum și aceea a lumilor; eternitatea mișcării; inexistența începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemeni unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
operează în trup și în suflet, simpla satisfacere a dorințelor naturale și necesare, recuzarea fricii de zei și de moarte etc. Urmează, în sensul de mers, două scrisori, una trimisă din Rhodos - din cauza zăpezii din Lycia - lui Antipater și consacrată infinității lumilor, cealaltă către Dionysos și referindu-se la soartă. în ultima, Diogene din Oenanda povestește un naufragiu, poate cel al lui Epicur în drum spre Lampsakos: înghițit de ape, zdrobit de forța valurilor, rănit de muchiile ascuțite ale stâncilor pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din socotit; - te scutesc, am mai verificat Încă o dată la Minister cu creionul pe hârtie; zece mii de ani ar fi Însemnat să-mi fi folosit În felul acesta ca s-o scot la capăt cu planul meu!. Acestei Întâlniri cu infinitatea lecturilor posibile nu-i lipsește legătura cu ideea Încurajării deciziei de a nu citi. Cum să nu-ți zici, În fața numărului incalculabil de cărți publicate, că orice Încercare de lectură, chiar și Întinsă pe durata Întregii vieți, e cât se
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cazul sloganurilor publicitare. Într-adevăr, ele trebuie să fie expresive, ca să impresioneze și să convingă. Dar expresivitatea lor este monstruoasă, pentru că devine imediat stereotipă și se fixează într-o rigiditate opusă expresivității - aceasta din urmă fiind mereu schimbătoare, oferind o infinitate de interpretări. Falsa expresivitate a sloganurilor este, astfel, punctul forte al noii limbi tehnice care o înlocuiește pe cea umanistă. Aceasta e simbolul vieții lingvistice a viitorului, adică al unei lumi inexpresive, fără particularități și diversitate de culturi, perfect omologate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
schițele sale arhitectonice, să nu observăm pasiunea (sau mania?) pentru liniile simple și repetitive sau oroarea față de complexitate. El Își face un scop din folosirea liniilor drepte și consideră că aceasta este o trăsătură esențială a naturii umane. Citez: „O infinitate de combinații devin posibile atunci când se reunesc nenumărate elemente diferite, Însă mintea umană se pierde și obosește În acest labirint de posibilități. Atunci, lucrurile devin imposibil de controlat. Eșecul spiritual ce rezultă de aici este dureros... Rațiunea... este o linie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
triada dragoste-feminitate-natură. În volumul următor, Coloană dorică (1972), poeta își nuanțează discursul prin amplificarea imaginarului. Se configurează și mai clar acel tip de feminitate fluidă, „marină”, de care J. se va servi și în romane. Antitezele solid (materialitatea coloanei)-lichid (infinitatea acesteia, pierdută în albastrul cerului), viață-moarte, dragoste-ură, fericire-tristețe fluctuează în permanență. Proza se înscrie în aceleași coordonate. Romanul Impact (1987) reia simbolurile din poezie, procedeu evident încă de la titlurile capitolelor: În lumina soarelui de vară, Lângă asprele valuri de mare
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
Num)rul pieselor care ar putea fi considerate drept p)rți ale unei probleme este infinit, si la fel si num)rul modalit)ților în care piesele pot fi combinate. Nu poate nimeni lucra - nici observațional, nici experimental - cu o infinitate de obiecte și combinații. În exemplul care urmeaz), Ross Ashby ne ofer) un avertisment pertinent. Astrofizicienii caut) s) explice comportamentul constelațiilor cu 20.000 de aștri. Încep)torul, observ) Ashby, ,,va spune, pur și simplu, c) dorește s) afle cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cum s) le îmbin)m, astfel încât ele s) devin) comprehensibile. Dac) am înțelege de la sine universul care ne intereseaz), n-am mai avea nevoie de teorie. Nu ne putem ins) dispensa de ea. Se poate r)zbate cu încredere prin infinitatea materialelor doar prin intermediul îndrum)rii de c)tre o teorie definit) într-un al doilea mod. În loc de a fi seturi de legi teoriile sunt, măi degrab), propoziții care le explic) (cf. Nagel 1961, pp. 80-81; Isaak 1969, pp. 138-139). Teoriile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
relat)ri pot fi, toate înțelese, drept ț)lm)ciri ale celebrei dovezi aduse de matematicianul Henri Poincaré faptului c), dac) unui fenomen îi poate fi dat) o explicație de natur) mecanic), atunci i se pot aduce, la fel de bine, o infinitate de alte explicații. Teoriile în fapt contruiesc o realitate, ins) nimeni nu poate vreodat) s) spun) c) ea e, cu adev)rât, realitatea. Suntem, prin urmare, confruntați atât cu o infinitate de date, cât și cu o infinitate de posibile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mecanic), atunci i se pot aduce, la fel de bine, o infinitate de alte explicații. Teoriile în fapt contruiesc o realitate, ins) nimeni nu poate vreodat) s) spun) c) ea e, cu adev)rât, realitatea. Suntem, prin urmare, confruntați atât cu o infinitate de date, cât și cu o infinitate de posibile explicit)ri ale acestora. Problema este una dubl). Faptele nu determin) teoriile; oric)rui set de fapte i se poate asocia mai mult de o singur) teorie. Teoriile nu explic) în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
bine, o infinitate de alte explicații. Teoriile în fapt contruiesc o realitate, ins) nimeni nu poate vreodat) s) spun) c) ea e, cu adev)rât, realitatea. Suntem, prin urmare, confruntați atât cu o infinitate de date, cât și cu o infinitate de posibile explicit)ri ale acestora. Problema este una dubl). Faptele nu determin) teoriile; oric)rui set de fapte i se poate asocia mai mult de o singur) teorie. Teoriile nu explic) în mod definitiv faptele; nu putem fi niciodat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe care aceștia le străbat sunt doar niște „răscruci”, ceea ce contează sunt modificările structurale, adesea greu perceptibile, ale entităților sufletești. Narațiunea este un drum prin labirint unde fiecare nod schimbă perspectiva asupra lucrurilor ca în tot atâtea universuri posibile, o infinitate de lumi reale și posibile conținute în firele de praf. „Realul” cititorului devine doar unul dintre miliardele de fire de praf ale infinității de „realuri posibile”, iar Bec este imaginea puterii infinite de a construi și a distruge o infinitate
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
drum prin labirint unde fiecare nod schimbă perspectiva asupra lucrurilor ca în tot atâtea universuri posibile, o infinitate de lumi reale și posibile conținute în firele de praf. „Realul” cititorului devine doar unul dintre miliardele de fire de praf ale infinității de „realuri posibile”, iar Bec este imaginea puterii infinite de a construi și a distruge o infinitate de lumi numai prin puterea gândului și a observației. În următorul roman al lui D., Vizionarea (1980), personajul Marcu îndeplinește aceeași funcție de „manipulator
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
infinitate de lumi reale și posibile conținute în firele de praf. „Realul” cititorului devine doar unul dintre miliardele de fire de praf ale infinității de „realuri posibile”, iar Bec este imaginea puterii infinite de a construi și a distruge o infinitate de lumi numai prin puterea gândului și a observației. În următorul roman al lui D., Vizionarea (1980), personajul Marcu îndeplinește aceeași funcție de „manipulator” al lumilor posibile, imagine în oglindă a naratorului (care, ca și în Făptura, este o prezență vag
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
altă realitate. Evoluțiile personajelor „reale” și ale celor din piesă se întretaie sau se despart în funcție de parcursul mental al fiecăruia dintre eroi, devenind un labirint de lumi infinite în care există în același timp un unic personaj, Marc, și o infinitate de variante ale sale. SCRIERI: Ochii necesari, București, 1968; Făptura, București, 1975; Vizionarea, București, 1980. Traduceri: Bálint Tibor, Trandafirii Sodomei, București, 1969, Maimuța plângăreață, București, 1972; Kemény Janos, Vrăjitoarea apelor, București, 1970; Ady Endre, Poeme, București, 1972; Méliusz József, Cele
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
adresate lui Trasamundus, regele vandalilor (Ad Thrasamundum regem Vandalorum libri tres) care expun diverse chestiuni de doctrină și resping răspunsurile regelui vandal. Sunt abordate chestiunea misterului lui Cristos mediatorul, care are în sine două naturi într-o singură persoană, a infinității naturii divine a Fiului lui Dumnezeu și a misterului patimilor Domnului. E vorba de o operă scrisă în mare grabă având în vedere situația în care se găsea Fulgențiu: regele făcuse și alte obiecții, dar nu îi lăsase copia textului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
apofatică). Putem vorbi despre El prin intermediul a ceea ce îi este inferior; când Îl numim Unu, Bine, nu exprimăm esența Lui, ci esența unor entități ce-i sunt inferioare și care n-ar putea exista în sine fără Unitate sau Bine. Infinitatea, care este deasupra oricărei determinări și care pentru tradiția greacă clasică reprezenta imperfecțiunea, devine, grație perspectivei predominant religioase adoptate de reflecția filosofică, o caracteristică specifică a perfecțiunii divine. Această perfecțiune a lui Dumnezeu, fără să sufere nici o modificare, se revarsă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1993) - soții locuiesc în localități diferite și se vizitează reciproc - este destul de răspândită în SUA (peste 700.000 de familii în 1989). Când ne referim, prin urmare, la tipologia familiei, trebuie să avem în vedere că putem găsi aproape o infinitate de criterii (și tipuri), dar că multe dintre ele nu au aproape nici o valoare epistemică (familie activă, familie pasivă, de pildă), că unele au o funcție conjuncturală (în cercetări pe diferite teme), după cum există tipuri de familie care au o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fecunde. Formulate cu patruzeci de ani în urmă, ele erau revoluționare. Opinia des citată despre critic ca un creator de puncte de vedere noi în raport cu opera deschide calea unei alte idei, esențială în critica actuală, despre opera literară ca o infinitate de soluții. Deschiderea este regimul longevității în artă și M. Ralea are meritul de a fi anticipat la noi acest adevăr. Tot el pune și problema lectorului care „generalizează și îmbogățește mereu opera de artă”. Este în germene ideea lectorului
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
adresate lui Trasamundus, regele vandalilor (Ad Thrasamundum regem Vandalorum libri tres), care expun diverse chestiuni de doctrină și resping răspunsurile regelui vandal. Sînt abordate chestiunea tainei lui Cristos mijlocitorul, care are în sine două naturi într-o singură persoană, a infinității naturii divine a Fiului lui Dumnezeu și a tainei patimilor Domnului. E vorba de o operă scrisă în mare grabă, dată fiind situația în care se găsea Fulgențiu: regele făcuse și alte obiecții, dar nu îi lăsase copia textului său
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]