55,646 matches
-
zice așa «ex professo» realizând în același timp și o sistematizare a unor principii ce se găseau în stadiul de implicite de până la el”<footnote Ibidem, p. 542-543. În această ordine de idei, el a exercitat o mare și îndelungată influență, nu numai asupra scriitorilor și părinților bisericești imediat posteriori, căci umanismul și mai ales controversele religioase ieșite din reformă vor pune din nou numele și opera sa la loc de cinste. footnote>. În polemica sa împotriva gnosticilor, Sfântul Irineu elaborează
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
s-au născut Biserica și creștinismul, respectiv dacă putem vorbi despre un creștinism sau mai degrabă despre niște creștinisme la Început. Divergențele liturgice, disciplinare și doctrinare (căci fiecare biserică Își avea propriile tradiții, iar bisericile cele mai Însemnate exercitau o influență asupra altora În aceste domenii) Între diferitele biserici nu rupeau koinonia dacă erau socotite compatibile cu credința. Comuniunea se păstra prin schimbul epistolar și vizite ale creștinilor În alte comunități, formularea simbolurilor de credință, adunări episcopale etc. dar și prin
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
II-lea nu-și găsea temeiul biblic, acestea fiind elaborate de una sau alta dintre comunitățile creștine și uneori trecând de la o comunitate la alta prin contagiune. Bisericile cele mai Însemnate, mai cu seamă acelea Întemeiate de apostoli, exercitau o influență asupra comunităților non apostolice și asupra acelora aflate În propriul areal geografic. D) Koinonia Care erau mijloacele pentru păstrarea unității și armoniei Între biserici, recunoscându-se totodată numeroasele deosebiri legitime? Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității comunităților
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
momente vom insista. Până atunci însă, trebuie arătat contextul și vecinătățile teatrului muzical universal în care se află cei doi compozitori. Această privire sintetică, din perspectiva decelată a timpului și a istoriei, permite o clară evidență a potențialelor sau certelor influențe la care au fost supuși cei doi compozitori italieni. Pentru istoria teatrului liric, perioada cuprinsă între cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea este poate, cea mai importantă. Scenele
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
câteva ori și cu Rigoletto<footnote Idem, Budden, Julian- Puccini, Ed. Oxford University Press , 2002, p.18. footnote>. În stagiunea 1881 G.Puccini poate vedea aici o ediție revizuită a lui Simone Boccanegra, apoi Forța destinului și din nou Rigoletto. Influența muzicii lui G.Verdi se face simțită, la început, în creația instrumentală a lui G.Puccini - o mișcare de cvartet intitulată Scherzo, în la minor, cercetătorii recunosc ecouri ale unei muzici de balet dintr-o versiune revizuită a lui Macbeth
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
p. 24 footnote> din istoria operei italiene, Giuseppe Verdi. Vizionar și modern - pe cât i-a fost posibil - la rândul lui G. Verdi încearcă și el să țină pasul cu vremurile. Furtuna evocată în aceeași deschidere orchestrală din Otello are certe influențe wagneriene - atât de prezente și în Tosca lui G. Puccini și nu numai - după care, genialul italian care a privit poate la genialul său contemporan german, crează o altă dragoste nefericită (desigur, în alte circumstanțe) și introduce în pagina orchestrală
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
își permite doar un scurt fugatto în do minor - și derularea și deznodamantul poveștilor sunt diferite. Cuvintele lui Verdi/Falstaff însă - Tutto nel mondo e burla/ Totul în lume este nebunie - se pot aplica perfect teatrului jucat în jurul nefericitei Cio-Cio-San. Influența verdiană se face clar simțită încă din primele două opere ale lui G. Puccini. Aria Annei din Le Villi este scrisă după modelul Ariei Nilului din Aida iar pagini orchestrale din Edgar trimit la Nabucco și la Otello<footnote Budden
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de la dispariția ultimului bastion musulman din Peninsula Iberică - Califatul Granadei - muzica creată de această civilizație supraviețuiește încă pe malul sudic al Mării Mediterane ? Care este secretul acestei continuități culturale nemaiîntâlnite în condițiile unei strămutări brutale și masive de populații ? Analizând influențele creștino-gregoriene și evreiești existente până în ziua de azi în muzica arabo-andaluză, o întrebare se impune în mod firesc : cât de extra-europeană este această muzică ? Mai mult decât atât, influențele se propagă bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nemaiîntâlnite în condițiile unei strămutări brutale și masive de populații ? Analizând influențele creștino-gregoriene și evreiești existente până în ziua de azi în muzica arabo-andaluză, o întrebare se impune în mod firesc : cât de extra-europeană este această muzică ? Mai mult decât atât, influențele se propagă bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența influențelelor arabo-andaluze în muzica europeană - fie ea de factură clasică sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale legate de dezvoltarea muzicii în Spania și Portugalia, despre un instrumentar
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în Al-Andalus o întreagă armată de mauri, în egală măsură deținători ai unui patrimoniu muzical propriu, diferit de cel oriental, dar și de cel al populațiilor de pe teritoriul spaniol. Muzica acestor reprezentanți ai triburilor maure a avut de asemenea o influență asupra contextului muzical din Al-Andalus. Influențele cele mai puternice pe care le-a suportat muzica venită din Orient au fost cele provenite din muzica de factură vizigotă, creștino-gregoriană, precum și din muzica evreilor spanioli. O altă sursă majoră de influențe muzicale
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
mauri, în egală măsură deținători ai unui patrimoniu muzical propriu, diferit de cel oriental, dar și de cel al populațiilor de pe teritoriul spaniol. Muzica acestor reprezentanți ai triburilor maure a avut de asemenea o influență asupra contextului muzical din Al-Andalus. Influențele cele mai puternice pe care le-a suportat muzica venită din Orient au fost cele provenite din muzica de factură vizigotă, creștino-gregoriană, precum și din muzica evreilor spanioli. O altă sursă majoră de influențe muzicale a constituit-o în sec. X
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
o influență asupra contextului muzical din Al-Andalus. Influențele cele mai puternice pe care le-a suportat muzica venită din Orient au fost cele provenite din muzica de factură vizigotă, creștino-gregoriană, precum și din muzica evreilor spanioli. O altă sursă majoră de influențe muzicale a constituit-o în sec. X migrarea comunității evreiești din Babilon către Al-Andalus. Această structurii fenomenului muzical din Spania musulmană a fost extrem de mare. Odată cu trecerea timpului, în muzica arabă din Al-Andalus se produce o îndepărtare, o diluție a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
din Spania musulmană a fost extrem de mare. Odată cu trecerea timpului, în muzica arabă din Al-Andalus se produce o îndepărtare, o diluție a legăturilor muzicale cu Orientul originar. Se modifică - deși destul de greu - parametrii fundamentali ai structurii muzicii venite din Orient. Influențele artei muzicale gregoriene duc la dispariția micro-intervalelor, ajungându-se astfel la scări muzicale complet diatonice, similare modurilor gregoriene. Se schimbă de asemenea și structura poemelor, precum și felul în care sunt repartizate silabele pe sunete. Deși muzica originară din Orient era
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
scări muzicale complet diatonice, similare modurilor gregoriene. Se schimbă de asemenea și structura poemelor, precum și felul în care sunt repartizate silabele pe sunete. Deși muzica originară din Orient era una preponderent giusto-silabică, în Al-Andalus ea devine extrem de melismatică, sub influența muzicii vizigote, fiind cunoscut gustul vizigoților pentru ornamentarea bogată a fiecărei silabe. Pentru a se evita pierderea totală a patrimoniului muzical oriental, au fost aduși muzicieni din Orient, în majoritatea lor sclavi, care au circulat în tot bazinul Mediteranei, încercând
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ale Orientului - Medina, Bagdad sau Damasc. În Al-Andalus, acești muzicieni aduși în vederea reintroducerii stilului muzical oriental pur, nu au reușit să schimbe cursul evoluției noului stil. Acesta se definea tot mai clar ca o creație originală, în care se regăseau influențe ale diferitelor culturi ce intrau în contact pe teritoriul dominat de arabo-musulmani. Noua muzică oglindea întocmai imaginea noii societăți, multietnică și multiculturală. Muzica, întocmai ca și societatea, era multilingvă - cântecele fiind intonate în toate limbile care circulau în acea perioadă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
multitudini de factori de ordin geografic, social, cultural sau religios, ce îi modifică permanent caracteristicile, ajungându-se ca într-o perioadă de timp relativ scurtă, muzica unei anumite regiuni sau populații să se dezvolte și să se transforme radical, sub influența acestor factori externi. Influențele și interferențele cu alte culturi muzicale - așa numita aculturație - sunt fenomene care au dus întotdeauna la evoluția rapidă a muzicii. În noile lor așezări din Africa, comunitățile exilate din Al-Andalus au intrat în contact cu populațiile
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ordin geografic, social, cultural sau religios, ce îi modifică permanent caracteristicile, ajungându-se ca într-o perioadă de timp relativ scurtă, muzica unei anumite regiuni sau populații să se dezvolte și să se transforme radical, sub influența acestor factori externi. Influențele și interferențele cu alte culturi muzicale - așa numita aculturație - sunt fenomene care au dus întotdeauna la evoluția rapidă a muzicii. În noile lor așezări din Africa, comunitățile exilate din Al-Andalus au intrat în contact cu populațiile locale - formate din triburi
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
contact cu populațiile locale - formate din triburi de berberi și beduini, la care se adaugă comunitățile de evrei emigrați cu mult înainte din Palestina prin sudul Mediteranei - precum și cu populația de origine arabă. Muzica adusă din Al-Andalus începe să sufere influențele diverselor culturi, adaptându-se treptat noilor cerințe impuse de condițiile acestei societăți diferite. Astfel, când un nou val de exilați spanioli debarcă pe teritoriul african, aceștia nu mai aduc cu ei muzica andaluză pe care exilații anteriori o cunoșteau - dat
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special cea militară - își va lăsa amprenta asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată în sec. XX. În special în sec. XX, se remarcă o tendință de apropiere către muzica Orientului Mijlociu, prin introducerea micro-intervalelor, a unor noi moduri și scări melodice. Este o reîntoarcere
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
micro-intervalelor, a unor noi moduri și scări melodice. Este o reîntoarcere la origini, la sursele primare ale acestei muzici, dar și o tendință dictată de rațiuni socio- politice. În special în a doua jumătate a sec. XX, se face simțită influența muzicii clasice occidentale, prin introducerea armoniei, a tehnicilor de compoziție și orchestrație specifice școlii europene de compoziție. În paralel, jazz-ul este tot mai mult adoptat și practicat de către muzicienii nord-africani, datorită libertăților pe care le oferă în domeniul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
părți, creată de Ziryab. Odată cu apariția poemului muwashshah, putem vorbi deja despre o muzică arabo-andaluză propriu-zisă, un nou gen muzical ce își are bineînțeles originile în muzica orientală, dar care evoluează și se dezvoltă urmând legi proprii și suferind nenumărate influențe, cristalizându-se în final sub forma unui repertoriu muzical aparte. În paralel, a apărut și s-a dezvoltat o formă alternativă a poemului muwashshah, denumită zajal. Diferența între cele două poeme era numai de ordin literar : poemul muwashshah era cântat
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
muzician și compozitor orientalist francez, cu origini evreiești spaniole. Între anii 1853- 1864 a trăit în țările Africii de Nord (Tunisia, Algeria, Maroc), cercetând și culegând muzică tradițională din diferite regiuni. A armonizat, orchestrat și introdus melodii și procedee de influență orientală în compozițiile sale de muzică clasică. Moare împușcat pe baricade, în timpul Comunei din Paris. footnote>) - care a trăit în Algeria în sec. XIX - există o asemănare izbitoare între cântul gregorian și muzica de sorginte arabo-andaluză. El afirmă în studiul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
se supun principiilor stabilite și enunțate de către acest teoretician al muzicii arabe. Dezvoltarea muzicii arabo-andaluze pe teritoriul spaniol s-a efectuat cu ajutorul și prin intermediul mai multor personaje cheie, ce au marcat și influențat decisiv evoluția acestui fenomen muzical. Aceste multiple influențe succesive s-au derulat pe o perioadă relativ lungă de timp - aproximativ patru secole. Să mai notăm că evoluția acestui gen de muzică s-a efectuat și în funcție de contextul geografic, existând centre urbane în care muzica avea o pondere specială
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nu ar fi putut exista noțiunea de mod. Încă înainte de apariția islamului, în spațiul geografic oriental - Peninsula Arabică, Persia, Turcia - au existat preocupări în vederea studierii și sistematizării complexului modal oriental. Însă cele mai consistente tratate de muzicologie - bazate pe studierea influențelor sistemului modal al Greciei antice, precum și pe studii acustico- matematice - au fost redactate și au circulat în tot Orientul începând cu sec. IX. Punctul de plecare al teoriei modurilor orientale a fost reprezentarea sunetelor pe tastiera luth-ului - instrumentul oriental
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
examina câteva probleme puse de modalitățile prin care aceasta se realizează. Pornim de la faptul că interpretarea este o acțiune vie, desfășurată linear, mereu reînnoită și niciodată împlinită definitiv, evoluând în timp și - ca atare - supusă unor neîncetate modificări, permanent sub influența hazardului și a dispoziției schimbătoare umane; în vreme ce opera, textul scris, este un obiect (sau document) finit, definitiv încheiat, devenit atemporal. Ca urmare, interpretarea a oscilat, în decursul istoriei, între rigoare și libertate față de litera partiturii. Acest raport a evoluat de la
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]