2,597 matches
-
integrate, depind direct unele de altele (Cazacu, 2003, p. 182). 9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl)tc "9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl)" Această metodă urmărește mai bine decât metoda focus-grup gradul de interacțiune și de influențare reciprocă dintre membrii grupului. Utilizarea ei „...asigură un mediu dinamic și permisiv de exprimare a unui spectru larg de idei, opinii, soluții, argumente și contraargumente, atitudinale și afective” (Cazacu, 2003, p. 182). Elevii/studenții implicați sunt puși, prin alternanță, Într-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
certitudine acestora; cultivă spiritul de responsabilitate și accelerează maturizarea socio-morală, făcându-i pe elevi/studenți conștienți de lipsurile existente În pregătirea lor și de necesitatea de a-și spori eforturile de autoinstruire teoretică și practică. Este o modalitate eficientă de influențare și modelare a opiniilor, atitudinilor și judecăților individuale și colective. În reprezentare grafică această metodă poate fi esențializată ca În figura 8 (Kurt, 1968). Fig. 8. Reprezentarea grafică a studiului de caz cu caracter aplicativ c) Alegerea cazului și transpunerea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
situația rezultatului global. Astfel, câștigurile sau pierderile nerealizate, indiferent dacă sunt recunoscute în contul de profit Și pierdere sau la capitaluri proprii, vor influența rezultatul global. Volatilitatea rezultatului net este transferată asupra rezultatului global, evitându-se astfel contabilitatea creativă de influențare a rezultatului net, prin alegerea unei anumite politici contabile. Redarea valorii bursiere a entității Evaluarea la cost istoric menține activele Și datoriile entității la valoarea lor de origine. În condițiile în care prețurile pe piață fluctuează, de cele mai multe ori în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
condițiile unei economii planificate, școala trebuia să producă executanții necesari unei infrastructuri economice în continuă diversificare și creștere, suferind același control strict, materializat prin planificarea conținuturilor și a școlarizării, prin interzicerea formelor alternative de educație și prin tentative repetate de influențare a dinamicii demografice. Școala capitalului uman, a cărei concepție relativă la raporturile dintre școală și economic o voi aborda pe larg în capitolul IV, prin prisma analizelor lui Gary Becker (1997), se înscrie în aceleași încercări de justificare economică a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asupra a ceea ce este mai bine să se modifice: mediul intern sau mediul extern. Cea mai probabilă soluție practică este legată de mediul intern, dar nu există certitudinea unui succes mai facil pentru această abordare decât pentru cea îndreptată spre influențarea mediului înconjurător. O problemă suplimentară e legată de ceea ce se consideră a fi „optim”. La momentul actual, conceptul „optim” generează și alte interpretări, diferite de cea microeconomică clasică, conform căreia această situație este asociată profitului maxim. Aceste considerente arată că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de vedere psihologic, procesul instructiv-educativ desfășurat în școală cu scopul de a spori eficiența acestuia. Ea formează partea esențială a psihologiei pedagogice care studiază și educația copilului înainte de școală, dar și la vârsta adulților, întrucât statul se preocupă de o influențare sistematică a tuturor cetățenilor (educația adulților). Urmărind optimizarea instruirii și educației, psihologia școlară este o ramură aplicată, practică, a psihologiei, pe lângă multe altele, cum ar fi: psihologia muncii, psihologia medicală, psihologia judiciară, psihologia sportului etc. Toate urmăresc ca, pe baza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Regulile „oficiale” sunt încă ascultate din respect față de autoritate sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Factori generali în atenție: puseul de creștere și pubertatea influențează multe aspecte ale comportamentului. Colegii încep să fie factor de socializare și influențare comportamentală într-o mai mare măsură decât părinții (socializarea orizontală). Acceptarea de către covârstnici reprezintă o miză. Copiii cu performanțe școlare reduse pot prezenta modificări caracteriale: anxietate, dezamăgire și dezangajare, aversiune față de colegi. 3.2.2 Caracterizare analitictc "3.2.2
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cazul unor tulburări mentale. De exemplu, un psihastenic spunea: „știu că ce spuneți e adevărat, rațiunea îmi spune că e adevărat, dar totuși nu mă pot convinge, mă îndoiesc!” Asemenea cazuri sunt însă foarte rare. Ceea ce se întâmplă frecvent este influențarea convingerilor de către motivație, afectivitate: judecățile devin subiective. Desigur, când e vorba de teoreme geometrice, nu e greu să fii obiectiv; situația se schimbă când faci aprecieri despre comportarea propriilor copii ori despre propria-ți competență profesională. Judecata adevărată, temelia cunoașterii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inițial imitativ. Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condițiilor interacțiunii (privirea, orientarea corpului, poziția și distanța dintre parteneri sunt esențiale în începerea, susținerea și oprirea unei comunicări). La fel și în cazul structurării interacțiunii, ca și al influențării conținutului acesteia. Se adaugă, la funcțiile de mai sus, și cele de cunoaștere a partenerului, de stabilire a mutualității și de facilitare cognitivă. Exprimarea verbală este înlesnită, facilitată de prezența gestualității și mișcării. Interzicerea acestora, din considerații situațional-naturale sau experimentale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mici, a identificat, mai întâi, ca un impuls foarte puternic, curiozitatea, tendința de a cunoaște, de a explora ambianța. Apoi e prezent un impuls spre manipulare a obiectelor (foarte puternic și la cimpanzei). Mai mult, se manifestă o tendință urmărind „influențarea creatoare a mediului”, încercarea de a transforma ceea ce întâlnește în jur, de a construi din nisip sau plastilină tot felul de lucruri. Astfel, încă din copilărie se vădește tendința de dominare a mediului, atât de caracteristică speciei umane. Ea este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ostili, bătăuși provin mai totdeauna din familii unde părinții sunt mereu în conflict sau atunci când părinții le recomandă o „comportare bărbătească”, adică provocatoare și violentă. c. O tendință care pare a avea o serie de premise native este tentativa de „influențare creatoare a mediului” (amintită mai sus), tendință de a-și afirma forțele proprii, dorința de afirmare, motivația de realizare. Ea se manifestă în încercarea de a-ți realiza aptitudinile și în dorința de a obține un succes, o performanță într-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Înalt se dovedeau a fi În cea mai mare parte disgenice. Ca o soluție la această situație, eugeniștii sugerau intensificarea controlului asupra alegerilor conjugale ale angajaților din aparatul de stat și aplicarea câtorva măsuri, atât pozitive, cât și negative, de influențare a deciziilor reproductive 11. Astfel de argumente aveau rezonanță mai ales printre intelectualii români din Transilvania, care receptau pozitiv promisiunea de a obține un statut social mai Înalt și mai multă siguranță, chiar dacă acestea veneau cu prețul limitării libertății individuale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
exprime critic la adresa lui Mills, care i se pare că subestimează diversitatea grupurilor influente și că prelimină - imprudent, după părerea lui - existența unei pături conducătoare ce apără o ierarhie de interese unică și ușor de identificat. În opinia sa, capacitatea de influențare a diferitelor grupuri nu poate fi decât o problemă de cercetare empirică. Mai întâi, aceste grupuri trebuie definite cu o precizie chirurgicală. Apoi, trebuie să raționăm asupra unei serii de studii de caz care ne-ar permite stabilirea voinței care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ne permite să concluzionăm că fenomenul este colectiv și că nu se reduce la o succesiune de decizii individuale fără influența contextului social. Dacă ar fi așa, curba s-ar reduce la o dreaptă cu înclinația variabilă; nici un mecanism de influențare difuză a mediului n-ar suscita curburi care să transforme dreapta într-o curbă logistică. Procesul de difuzare reprezentat de curbă aduce în scenă categorii de actori cu caracteristici diferite (vezi schema 1). Fg63 -p84 Frecvențe cumulate Timp t1 t2
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lor. Dincolo de interesele lor de grup, ei contribuie nemijlocit la menținerea sau la schimbarea structurii sociale și a normelor pe care aceasta se bazează. Prestigiul de care se bucură le permite să joace rolul de model, contribuind, împreună cu grupul, la influențarea normativă a comportamentului altora (Dreitzel, 1962, p. 3). Evident că o definiție de acest gen nu face decât să producă din nou o confuzie pe care încerca s-o depășească și nu contribuie deloc la clarificarea chestiunilor teoretice și metodologice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au aflat cercetările întreprinse sub conducerea lui Robert Merton la Rovere, un mic orășel de 11.000 de locuitori situat pe coasta estică a Statelor Unite. Cercetările aveau ca obiect rolul jucat de mijloacele de comunicare în masă în modalitățile de influențare interpersonală. Era vorba, în special, despre descoperirea funcțiilor îndeplinite de un săptămânal național față de diverse categorii de cititori. S-a observat repede că revista respectivă era utilizată în moduri foarte diferite de categoriile de persoane ce beneficiau de niveluri de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
but on whom they know”). Dimpotrivă, cosmopoliții își fundamentează influența pe prestigiul pe care li-l asigură performanțele și competențele. Pentru aceștia din urmă, relațiile sunt nu atât rezultatul influenței lor, cât instrumentul acesteia (ibidem, p. 454). Diferitele moduri de influențare exercitate de localiști și de cosmopoliți nu pot fi considerate ca fiind pur și simplu consecințele nivelului de studii sau ale statutului profesional diferit. Acestea contribuie la marcarea specificităților influențelor exercitate, dar nu constituie sursa lor. Este decisiv felul de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
citează între 5% și 14% dintre informatori) și cei de rang inferior (citați de mai puțin de 5% dintre informatori). La diferitele niveluri ale acestei structuri de influență, există un acord larg în privința persoanelor situate în vârful structurii: factorii de influențare de prim rang (top influentials). În mare, sunt prezentate ca fiind influente aceleași persoane, indiferent de poziția în structura de influență a celor care fac aprecierea (ibidem, p. 464). Influență monomorfă și influență polimorfă Merton operează o distincție între persoanele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
oraș din Statele Unite (1977). Acești autori au deosebit zece tipuri de resurse ce pot fi puse în aplicare de actori. Pe această bază, ei au procedat la o estimare a puterii fiecăruia. Se înregistrează o interesantă convergență între capacitatea de influențare, reputația și poziția de centralitate în sânul unei rețele de relații. Din acest punct de vedere, problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Se pot face și desface coaliții între membrii unor diverse elite. Coalițiile „câștigătoare” sunt cele „a căror sumă a reputațiilor fiecăruia dintre membrii săi este mai importantă”. Se pare că există, într-adevăr, o legătură „între notorietate și capacitatea de influențare” (ibidem, pp. 172-173). Criteriul „imitabilității” Pentru ca un grup minoritar cu statut ridicat să poată fi calificat drept elită și să exercite o influență pe măsură, este important ca el să fie, într-o anumită măsură, imitabil. În teorie, scrie Nadel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
obiceiuri anacronice pentru vremurile noastre (ex: interzicerea folosirii unor mijloace tehnice moderne, sau a unor Îngrijiri medicale care ar putea salva viața - de pildă, a transfuziei sanguine). * „Din obicei rezultă aproape a doua natură.” (Cicero) Că „obișnuința” are puterea de influențare a picăturii de apă care cade neîncetat asupra pietrei, vorbește și W. Sahakespeare: „Obișnuința aproape că poate schimba caracterul Întipărit de natură”. O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Voltaire, este o pledoarie reușită pentru admiterea unei realități exterioare obiective, Însă s-au semnalat și cazuri de oameni cu excepționale calități eidetice, care realizează reprezentări atît de vii (de plastice, de expresive), Încît imaginea din „reprezentare” are calitățile de influențare ale imaginii din actul „percepției”. Acești oameni reacționează față de conținutul reprezentărilor lor ca față de un obiect real, prezent. S-au consemnat cazuri de mistici religioși care, În fanatismul credinței lor, Își reprezintă În așa măsură suferințele pe care le-a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
tradiția e nedreaptă cu această femeie. Primul care vorbește și lansează o mojicie dă adesea tonul altora: Marie de Gournay a fost foarte calomniată, detestată, urâtă, i s-au pus în seamă intenții pe care nu le-a avut: travestirea, influențarea gândirii lui Montaigne, captare, interpretări tendențioase etc. în realitate, ea a fost fidelă, iubitoare, s-a pus în slujba unui om și a unei opere cărora li s-a devotat cu admirație și iubire. Lista atacurilor ad hominem - ad feminam
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin deconectarea intereselor și preocupărilor autorităților de cele ale populației, ceea ce va afecta vizibilitatea problemelor cu care se confruntă aceasta. Alte exemple se referă la lipsa posibilității de monitorizare publică a deciziilor luate de autorități sau la posibilitatea redusă de influențare a deciziilor publice de către populație. Astfel de caracteristici ale sistemelor decizionale, au de asemenea, efecte negative asupra formulării i.p.. I.p. nu este definit doar în Parlament, ci prin fiecare decizie, tehnică sau principială, luată de autorități. Exemple de măsuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urmare a diversificării și specializării, măsurarea își dezvoltă funcția stimulativă, devenind un instrument democratic de control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Sistemele de indicatori și indicii (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale) reprezintă un instrument fundamental de stimulare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]