691 matches
-
mulți detectori externi, oferind o viziune mai bună. Respirația Îi mirosea a alcool. Norman se Întrebă: „Unde o fi găsit băutură?“ — Construcția imaginii. Nouăzeci de metri. Pong! pong! pong! pong! — Realizat imagine. Se Întoarseră spre ecran. Norman văzu o pată informă, vărgată. Nu-i spunea nimic. Pong! pong! pong! pong! — Isuse! exclamă Barnes. Uite cât e de mare! Apăru o altă imagine. Acum pata avea altă formă, cu dungile altfel direcționate. Imaginea avea o definiție mai bună, dar pentru Norman continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
vântul amurgului. Străzi înțesate de lume. Stații de autobuz aglomerate. Mulțime îngrămădindu-se în magazine, cofetării, alimentare, restaurante, cafenele, ceainării. Așteptând ora de începere a spectacolului, la vreun cinematograf. Îmbulzindu-se spre și dinspre Gara de Nord. Din nou formând o masă informă în stațiile de autobuz, tramvai, troleibuz. Despicând norișorii delicați de praf. Învelindu-se în lumina filtrată de arborii parcurilor. Înaintând printre frunze ruginii sau îngălbenite ce pluteau nesigure, smulse de adiere din copacii bulevardelor. Același fel de mulțime în oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a lipsei lui firești de dorință de a se hrăni cu orice fusese gătit personal de către mama. Am pus o clătită În farfuria de plastic și am vrut să o tai, dar ea s‑a transformat instantaneu Într‑un morman inform de făină. — Chesita asta e imposibil de mâncat. A cumpărat tata ceva gogoși azi? — Da, le‑a ascuns În debaraua de lângă biroul lui, a zis Kyle tărăngănat. N‑a vrut să le vadă mama ta. Vrei să aduci toată cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Înceteze. Atunci, rîsul lui se transformă În chicot și-i făcu cu ochiul lui Duncan. — Ar vrea să fie ea În locul ei! zise el pe un ton prea scăzut ca femeia să prindă ceva. Apoi turti figurina, readucînd-o la starea informă, și o aruncă În căruciorul cu resturi. Mereu i se lăuda lui Duncan cu fetele pe care le cucerea. Numai despre asta discuta. — Aș fi putut s-o am pe Winnie Mason, dac-aș fi vrut, spunea el cîteodată. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mai putut analiza. Sub fereastră, poate apărate de aerul rece care năvălea de afară prin geamul spart, un televizor și un videorecorder supraviețuiseră neatinse. Telecomanda era pe noptieră, arătînd ca o ciocolată amăruie topită, cu cifrele Încă vizibile În masa informă de plastic. — Oare la ce program se uita? mi-a scăpat pe negîndite. Scuze... a sunat de parcă nu mi-ar păsa. — Chiar așa! spuse Paula, scuturînd din cap cu un aer obosit cînd mă văzu că Încercam să dau drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe obrajii grași și aprinși, fumează ca un om trudit, mulțumit de munca făcută. Privește indiferent cum masivul Scharführer târâie de picioare trupul fostului locotenent Dussek. Fața desfigurată și tumefiată nu mai are nimic uman. Nasul e doar o masă informă de carne în care se văd două găuri, mandibula ruptă atârnă grotesc într-o parte iar orbitele goale ale ochilor se cască hidos și halucinant. Începând din spatele urechii nu mai are scalp, jumătate din păr este smuls iar buzele sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
finale a celui în care s-a întrupat nu înseamnă că el nu știe că nu e niciodată mort. E luat prin surprindere? Sau a și părăsit trupul știind că în curând acest trup se va întoarce în țărână, această informă plămadă a haosului? Curând gândurile mele deveniră senine, chipul mamei redeveni icoană și înrămai o fotografie de-a ei și o pusei pe biroul meu. Ploile toamnei care urmară unor lungi și frumoase zile, apoi ninsorile iernii cu vânturile ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Kosmodemianskaia“ se profilau printre crăpături: stafii palide și delicate sau victime ale consumului de „Cavit“, blocându-ți imaginația și plăcerea de-a povesti. Nici un chip nu purta pe el desenul ipotetic al frumuseții, nici un corp nu se distingea din masa informă de stofe bleumarin. Matricola și cordeluțele așezate corect pe cap îți dădeau un sentiment prematur de nevroză. Când se striga catalogul, corpurile țâșneau în aer ca niște saltele, strivind și ultimele porțiuni de spațiu unde ți-ai fi putut odihni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
saboții troncăneau frenetic, ca pe hipodrom. Când nu răpăiau saboții, bubuia ușa blocului sau cea de la apartament, trântite puternic, eficient, cum doar chiriașii se pricep s-o facă. Nu salutau și nu se lăsau salutate. O dată pe lună, grămada asta informă de viață putredă și-obiceiuri încremenite se prelingea din coconul apartamentelor, pentru a se dezmorți seara la ședința de bloc. Chiriașii fugeau, știau ei ce știau. Cele două scări pompau figuri familiare, prelungite în capot, trening sau pijama și dornice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
multe intrebari îți tremura dinainte.] Acest poem, ca și Selige Sehnsucht al lui Goethe, menționat mai înainte, se citează aici după secțiunea antologica din cartea lui Johannes Pfeiffer, La poesía. 222 "Un objeto que hasta entonces había vacilado, cual fantasma informe, ante nuestra mirada, se convierte luego en una formă luminosa y perfectă." Apud A. Marí, op. cît., p. 108. 223 "...una verdad que no puede ser demostrada, șino sólo sugerida por ese más que expande el misterio de la belleza sobre
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
strigau în tăcerea lăsată: - Copiilor noștri o ducem, dar bea. Și dacă-i vom pierde prin locuri pustii, vom face acasă mai mândri copii... Așa, ridicat de pe șea, în văzduhuri, părea în văpaie un zeu torturat scăpând dintr-o turmă informă de duhuri în mână cu apa și coiful furat. Dar el se întoarse deodată, și-apoi comoara din coif le-o dădu înapoi. Atunci, călăreții strigară în cete, și stânci licărind repetară: - De-acum noi nu mai cunoaștem nici foame
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
iluzia de concavitate 10. Pictura grecească s‑a păstrat până în zilele noastre, doar pe vase care nu aveau alt scop decât păstrarea vinului și uleiului pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezentau una din sursele principale de informa‑ re despre felul de viață al grecilor. Acestea au apărut pentru prima dată (aprox. 600 î.Cr.) în stilul ilustrării negre pe fundalul roșu, natural, al vasului. Din anul 530 î.Cr., pictorii au început să abordeze o altă tehnică, așa‑numita
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de regret sau de îndoială cu privire la incizia pe care am făcut-o în perimetrul fondului intim-străin. Despre hotar și hotărâre Ceva este în măsura în care are hotare. Actul hotărârii este actul ontologic suprem. Se poate desigur imagina o lume a indistincției, a informului sau a inconstanței, o lume în care totul se preschimbă înainte de a apuca să fie. Despre o asemenea lume a neașezării s-ar putea spune că este, fără ca propriu-zis ea să și fie. O lume de magme, de lichide, de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
precum neființa este despărțită de ființă poate fi sugerată printr-o suită de determinări care țin de însăși substanța răului. „Putem concepe răul considerând că el este față de bine precum lipsa de măsură față de măsură, ca nelimitatul față de limitat, ca informul față de cauza formală, ca ființa care stă veșnic sub lipsă față de cea care-și este suficientă sieși.“ <ref id=”1”>Enn. I, 8, 3. </ref> În acest sistem de opoziții, se disting clar cele două linii: pe de o parte
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
PROQUEST 1. ProQuest Accounting & Tax Database http://proquest.umi.com/login sursă importantă de documentare în domeniul managementului financiar-contabil, politici și standarde contabile, audit și taxe, legislație națională și internațională de profil, planuri de pensii etc. (2000 titluri). 2. ABI/INFORM Global http://proquest.umi.com/login cea mai mare sursă de documentare electronică din domeniul științelor economice: macro și microeconomie, management în practică și în teorie, marketing, resurse umane, finanțe, strategii și tactici corporatiste, mediul de afaceri și contextul concurențial
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
în care unele, lucide, constatări sunt în răspăr cu anumite prejudecăți ce stăruie în istoria literară (de pildă, prejudecata diletantismului absolut al unor autori care, chiar dacă într-o manieră naivă, erau totuși preocupați de specificul poeziei, al literaturii). Din noianul inform al atâtor scrieri se conturează treptat, cu limpezime și cu logică stringentă, o construcție originală, ambiționând a se situa pe meridianele ideologiei literare. Dacă, însă, răgazurile pentru popasuri tematice, cu speculații precumpănitor estetice, sunt mai rare, argumentul care se impune
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
opune”. Spre deosebire de dictaturile clasice, regimurile totalitare nu încetează să confecționeze noi vinovați, să aloce mijloace considerabile pentru eliminarea, unul a „raselor inutile”, celălalt a „elementelor dăunătoare societății” sau chiar a „oamenilor trecutului”, întreținând astfel logica exterminatoare a sistemului. O dominație informă, totuși, care derutează formele clasice de comandă și care se recunoaște după două trăsături. Pe de o parte, „principiul Conducătorului”, caracterul inițial, creator, exclusiv al voinței îndrumătorului, singur interpret legitim al intereselor poporului german sau ale celor ale proletariatului și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apartament de două camere). Senzația stranie că am recăzut în anii ’80. La nivel individual am o imensă compasiune pentru tot ce este mic, obidit, scuipat și disprețuit. La nivel macro, mă întreb la ce mai este utilă masa aceasta informă de deșeuri ale unui fost sistem care oricum va vota cu Vadim, Becali & Co., cu cei care-i mint mai deșănțat și mai populist. NU cred că există soluție, mai ales pentru cei care au cunoscut „normalitatea“ administrativă a exilului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
unii și fac. Formă de anihilare a identității prin identificare cu un organism suprapersonal, mulțimea este elementul fără de care eroii nu pot exista. Nimic paradoxal deci în a spune că locul unde mulțimile se manifestă capătă valențe mitologice și datorită informei mase de închinători la zei. La zeii cei noi și trecători. De la Delhi la Maglavit, de la Lourdes la Mekka, e plin pământul de situri și ziduri sfinte. Woodstock este un asemenea loc magic, dar mitul Woodstockului nu vine numai din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
lucrează cu paradoxuri, cu legi vagi, că lucrurile sunt așa dar pot la fel de bine să fie și altfel, că cel mai bun ritm se formează în absența ritmului, că există o zonă unde trecutul, prezentul și viitorul coexistă neclar și inform, că mai importantă decât gesturile decisive ale oamenilor e atmosfera care le precedă ori însoțește și care nu poate fi numită decât tot aproximativ, ca ceva ce aduce a parfum, a gust, a tonalitate. Și că dacă reușești să captezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
prorocită de un Nietzsche cu mai bine de un secol În urmă! - prin „semnul” fugii de singurătate. Acea singurătate care i-a asistat și, mai știi, poate i-a vegheat pe toți cei care, fugind de talazurile vieții etern triviale, „informe”, din jur, fugeau, prin scris, În Eul lor nesigur și nemulțumit. Singurătatea scriitorului, a artistului, a filozofului, a cercetătorului (alchimistului!Ă, acel „turn de fildeș” hulit azi de nu puțini era, se pare, și semnul creației, al abundenței și al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
altele, să definească tocmai această „extragere”, „separare” nu numai de masa, de colectivitatea În care Hazardul te-a aruncat - prin grație sau nefericire, În funcție de firea ce ți s-a dat! -, dar, mai ales, de „separare”, de „extragere” din anomie, din inform, din increatul care ne pândește În orice naștere, În orice ființă, În orice aparență. Creația, „exprimarea” ca o șansă a libertății. Deoarece, vorbind de ratare, nu putem ocoli problema libertății, atât de discutată de vreo câteva secole, din zorii Revoluției
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dacă Macbeth al divinului nostru coleg Shakespeare are dreptate și „viața noastră este un vis, povestit cu zgomot și furie, fără nici un Înțeles”, atunci, măcar de dragul curiozității, să zicem, s-o tratăm ca atare. Or, visul, visurile, În molozurile lor informe, colorate, absurde, baroce, nu rareori repetitive, ascund uneori profeții extrem de interesante și chiar vitale, alteori, Învățăminte prețioase pe care nu le poți afla niciunde, la nici o școală din lume. (Din vise, Jung, se știe, și-a ridicat Întreaga arhitectură a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
veste” atât de importantă, de vitală, pe care mesagerii subconștientului - poate chiar ai inconștientului nostru! - ne-o aduc, și Încă atât de „aproape”, și astfel să fim În stare „să stăm În fața existenței noastre lucide”, Încercând a „dezghioca” din noianul inform de scene, personaje, idilice sau coșmarești, acele motive sau acel motiv care ne poate ajuta esențialmente În „eliberarea” noastră reală, lucidă și consecventă, de zgura și scoriile existenței; cele care ne Întunecă aproape zilnic orizontul psihic și destinal, cele care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
uneia devenită tot mai artificială, tot mai stressantă, care ne văduvește de un element esențial, energia liberă. Aceea care, rămânând tot fizica putere dezvoltată În unitatea de timp, devine inteligentă adică, adăugând informație, poate construi un zid dintr’o grămadă informă de pietre, după cum o altă dar tot energie, lipsită Însă de adjectiv, poate transforma zidul În grămada informă de moloz. Cândva aveam energie liberă la discreție: e purtată de ceva de care e plin folclorul, anume apa neîncepută. Păi, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]