2,901 matches
-
sens, în esență, că ridicarea bunurilor și, mai apoi, restituirea acestora către persoana îndreptățită cu obligația de a le păstra până la pronunțarea unei hotărâri definitive în respectiva cauză constituie, într-adevăr, o ingerință în dreptul de proprietate privată, însă această ingerință îndeplinește condițiile prevăzute la art. 53 din Constituție, fiind prevăzută de lege, având un scop legitim și fiind necesară și proporțională în raport cu scopul legitim urmărit de legiuitor, respectiv acela al lămuririi cauzei penale sub toate aspectele sale. ... 7
DECIZIA nr. 442 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295893]
-
și potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017]. Curtea a apreciat că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a instanței constituționale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... 14. Totodată, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 16 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295899]
-
fundamentale. Așadar, susțin că reglementarea criticată nu conferă previzibilitate și precizie referitor la maniera în care are loc în concret schimbarea completului, cine o realizează, în ce condiții, conform cărei proceduri, astfel încât să se asigure obiectivitatea procesului penal, iar ingerința să fie minimă în asigurarea caracterului echitabil al unui proces. ... 6. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, autorii acesteia arată că, în cauză, citirea extrasului din
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
mod aleatoriu, și nu dirijat și să se asigure continuitatea acestuia. Susțin că formularea din norma criticată este generală, ambiguă, pentru că sugerează o excepție de la regula repartizării aleatorie a dosarelor, fără însă să definească limitele, condițiile și procedura ingerinței în asigurarea dreptului la un proces echitabil. Consideră că sintagma „cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective“ nu este reglementată precis prin art. 11 din Legea nr. 304/2004, în condițiile în care nu
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
legătură cu candidatura domnului Călin Georgescu. Astfel, Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privește o altă persoană, iar Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a avut ca obiect analiza unor documente clasificate (declasificate parțial) referitoare la ingerința Federației Ruse în alegeri, astfel că niciuna nu a analizat comportamentul electoral al candidatului respins, procedurile nefiind contradictorii și nebazându-se pe alte probe și raționamente decât cele furnizate de serviciile de informații, și niciuna din aceste hotărâri nu face
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
existența unui pericol grav și iminent la adresa securității naționale); dacă, în urma exercitării unui control minim de legalitate a dreptului de apreciere al autorităților publice (serviciile de informații) pot fi constatate încălcări ale limitelor competenței prevăzute de lege și ingerința în procesul electoral. ... 56. În cadrul contestației, dar independent de obiectul acesteia, autorul invocă excepția de nelegalitate a „Notelor de informare“ ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
celor două condiții necesare pentru a stabili existența „legăturii reale“ dintre aceste evenimente și intrarea în vigoare a Convenției (a se vedea jurisprudența citată supra, pct. 82). ... 90. Cu privire la prima condiție, Curtea observă că evenimentele care constituie pretinsa ingerință și care ar fi putut declanșa obligația autorităților de a ancheta au avut loc în 1941 - mai exact cu mai mult de 50 de ani înainte de data critică a intrării în vigoare a Convenției în privința României - și anume
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
vedea Moldovan și alții împotriva României (nr. 2), nr. 41.138/98 și 64.320/98, pct. 95, CEDO 2005-VII, și Paketova și alții împotriva Bulgariei, nr. 17.808/19 și 36.972/19, pct. 148-49, 4 octombrie 2022]. ... 139. Indiferent de abordarea analitică adoptată - obligație pozitivă sau ingerință -, principiile aplicabile cu privire la justificarea în temeiul art. 8 § 2 sunt similare în linii mari. În ambele contexte trebuie să se ia în considerare justul echilibru care trebuie păstrat între interesele concurente ale individului și cele ale întregii comunități
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
relevante în stabilirea celor mai adecvate metode pentru protejarea persoanelor împotriva atacurilor asupra integrității lor personale, ci mai degrabă de a examina, în temeiul Convenției, deciziile pe care autoritățile respective le-au luat în exercitarea puterii lor de apreciere. Cerința ingerinței „necesare într-o societate democratică“, prevăzută la art. 8 § 2, ridică atât o problemă de procedură, cât și una de fond (ibidem, pct. 151). O ingerință se consideră „necesară într-o societate democratică“ într-un scop legitim dacă răspunde unei
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
pe care autoritățile respective le-au luat în exercitarea puterii lor de apreciere. Cerința ingerinței „necesare într-o societate democratică“, prevăzută la art. 8 § 2, ridică atât o problemă de procedură, cât și una de fond (ibidem, pct. 151). O ingerință se consideră „necesară într-o societate democratică“ într-un scop legitim dacă răspunde unei „nevoi sociale stringente“ și, în special, dacă este proporțională cu scopul legitim urmărit. Cu toate că autorităților naționale le revine să efectueze evaluarea inițială a necesității
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
democratică“ într-un scop legitim dacă răspunde unei „nevoi sociale stringente“ și, în special, dacă este proporțională cu scopul legitim urmărit. Cu toate că autorităților naționale le revine să efectueze evaluarea inițială a necesității, evaluarea finală dacă motivele invocate pentru ingerință sunt relevante și suficiente se supune controlului de conformitate al Curții cu privire la cerințele Convenției (a se vedea, printre alte hotărâri, A.-M.V. împotriva Finlandei, nr. 53.251/13, pct. 81, 23 martie 2017). ... 141. În ceea ce privește noțiunile de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autoarei excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... 15. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296463]
-
rezultă cu evidență că numai soluționarea concomitentă a ambelor petite în intervalul de timp limitat de durata restricțiilor dispuse prin ordin ar asigura atingerea dezideratului efectivității protejării drepturilor civile ale reclamantului, prin controlul judecătoresc al măsurii restrictive care constituie o ingerință în acestea. ... 132. Or, pentru rațiuni de judecată unitară, o atare pricină având ca obiect înlocuirea măsurii se impune a fi soluționată în aceleași condiții de procedură, respectiv cele stabilite de legiuitor prin art. 49 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
respectat această condiție de rezonabilitate, întrucât prin efectul prevederilor de lege criticate s-ar putea produce un dezechilibru între interesul arendatorului și arendaș, în defavoarea celui dintâi. Prin urmare, se arată că este necesar să se analizeze în ce măsură ingerința etatică asupra dreptului de proprietate privată reprezintă o limitare rezonabilă, care să nu fie disproporționată, în raport cu scopul urmărit de legiuitor, având în vedere „testul“ de proporționalitate structurat în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv orice măsură luată trebuie să fie
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
sunt enumerate în expunerea de motive) și protecția dreptului de proprietate privată al individului, interesul general fiind mai degrabă unul particular, al arendașilor, iar limitarea exercitării dreptului de proprietate nu este proporțională cu scopul propus. ... 12. Se mai susține că ingerința legiuitorului prin stabilirea unui termen de minimum 7 ani al contractului de arendă este de natură să aducă atingere libertății contractuale și, prin aceasta, prevederilor art. 1 alin. (3) și ale art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi din
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
dreptului de proprietate privată, prin limitarea dreptului de dispoziție al proprietarilor, precum și prin limitarea exercițiului principiului libertății economice, prin impunerea unei durate minime a contractului de arendare. ... 32. Prin urmare, Curtea reține că este necesară analiza măsurii în care ingerința etatică asupra acestor drepturi reprezintă o limitare rezonabilă, care să nu fie disproporționată în raport cu scopul urmărit de legiuitor, având în vedere „testul“ de proporționalitate structurat în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
restricție oneroasă, disproporționată și nejustificată. ... 41. Prin urmare, Curtea reține că modificarea preconizată a dispozițiilor art. 1.837 din Codul civil, cuprinsă în art. I pct. 1 din legea criticată, nu este adecvată pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigențele testului ingerinței minime, și nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, aspect ce este de natură să contravină prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică și ale
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
Or, Curtea a constatat că normele criticate permit o individualizare judiciară a pedepsei principale (rezultante) în caz de concurs de infracțiuni „în condițiile și în temeiul legii“, potrivit art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, o garanție împotriva unei eventuale ingerințe arbitrare a judecătorului în libertatea individuală reprezentând-o limita generală a pedepsei închisorii impusă de lege. Așadar, o limitare cu privire la cuantumul pedepsei rezultante ce urmează să fie executată se face prin dispozițiile art. 60 din Codul penal, aceasta
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
deciziilor și rolurile și responsabilitățile diferiților oficiali și departamente. O astfel de transparență asigură că structurile de guvernanță nu sunt susceptibile la corupție sau influență excesivă. Profesionalizarea conducerii și depolitizarea numirilor în companiile controlate de stat, alături de supravegherea fără ingerințe a actului de administrare constituie, în special în sectorul energetic, imperative strategice. Optimizarea economică a portofoliilor de active și de proiecte de investiții ale companiilor energetice de stat. Responsabilitatea financiară în sectorul energetic este crucială, având în vedere investițiile mari
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a echipei de conducere, cu o publicarea detaliată a criteriilor de selecție și a rezultatelor intermediare și finale. Această măsură include, dar nu se limitează la: ● Asigurarea transparenței privind procesele de nominalizare și selecție a echipei de management; ● Asigurarea lipsei ingerinței mediului politic și guvernamental în procesele de nominalizare și selecție a echipei de management; ● Asigurarea diversității echipei de management. În acest sens, se are în vedere reconsiderarea cadrului legislativ pentru consolidarea acestuia într-o formă coerentă, care să stabilească reguli
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
cu membrii nou-aleși ai consiliilor din cadrul întreprinderilor publice deținute pentru clarificarea obiectivelor/rațiunii deținerii participațiilor la întreprinderile publice respective; ... c) stabilirea unor canale de comunicare în afara întâlnirilor periodice cu președintele consiliului, fără ca aceasta să poată fi interpretată ca ingerință în activitatea de administrare a întreprinderii publice. ... ... IV.2. Administratorii/Consiliile de administrație/supraveghere La nivel decizional, administratorii/consiliul de administrație/ consiliul de supraveghere supraveghează activitatea generală a întreprinderii și evaluează strategia propusă de conducere, asigurând îndrumare acesteia. La începutul mandatului, consiliul de administrație/de
LEGE nr. 48 din 14 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296685]
-
și probele, iar puterea discreționară a judecătorului în materie electorală ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute în lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile“). Deși această reformă legislativă și instituțională poate fi substanțială, astfel încât orice ingerință în activitatea jurisdicțională a Curții Constituționale să fie exclusă și, de asemenea, să fie excluse erorile de ordin constituțional, Comitetul propune o intervenție legislativă care privește procedura contestațiilor privind elementele esențiale ale procesului electoral astfel încât să se protejeze și
PROIECT DE LEGE nr. 297 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296997]
-
este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (de exemplu
DECIZIA nr. 27 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297034]
-
evaziunii fiscale. Justifică sau nu aceasta încălcarea unor date private, mai exact accesul la datele personale ale cumpărătorului? Pornind de la prezumția de nevinovăție a persoanei fizice și pornind de la dreptul la intimitate personală, unele opinii consideră, pe bună dreptate, o ingerință în viața personală să îi ceri cumpărătorului să își declare numărul de card, contul, banca. Trebuie să înțelegem foarte exact că, din punct de vedere economic, evaziunea fiiscală se produce la nivelul vânzătorului, al celui care vinde bunuri și servicii
Dar cumpărătorul ce vină are? Niciuna. Și nici obligația de a da cuiva datele cardului () [Corola-blog/BlogPost/338403_a_339732]
-
respectiv Constituția României, pe care toți trebuie să o avem în vedere. Din punctul de vedere al cetățeanului Adrian Bența, mi se pare normal să îmi fie respectate toate drepturile atât mie, cât și celorlalți din jurul meu. Taxele justifică anumite ingerințe în viața personală, dacă scopul este strict combaterea evaziunii fiscale. Dacă scopul tău este să ajungi într-o situație similară celor din filmele americane, în care apeși pe un buton și își apar toate tranzacțiile făcute de persoana fizică, ce
Dar cumpărătorul ce vină are? Niciuna. Și nici obligația de a da cuiva datele cardului () [Corola-blog/BlogPost/338403_a_339732]