4,332 matches
-
iluminării și a verificării în practică. Căile pentru exercitarea presiunilor pentru convențional în clasă, sunt multiple, începând cu cele care țin de relația profesor elevi, continuând cu metodele, formele, programele și manualele. Accentul exagerat pe competiție sau pe concurs -poate inhiba libera exprimare a elevului, fie prin necesitatea ca el să și modeleze ideile îndrăznețe pentru a se încadra în gândirea curentă a grupului, suportând în acest sens și presiunile colegilor mai puțin imaginativi, fie, dimpotrivă, prin efectele competiției. Anomalia uzării
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
iluminării și a verificării în practică. Căile pentru exercitarea presiunilor pentru convențional în clasă, sunt multiple, începând cu cele care țin de relația profesor elevi, continuând cu metodele, formele, programele și manualele. Accentul exagerat pe competiție sau pe concurs -poate inhiba libera exprimare a elevului, fie prin necesitatea ca el să și modeleze ideile îndrăznețe pentru a se încadra în gândirea curentă a grupului, suportând în acest sens și presiunile colegilor mai puțin imaginativi, fie, dimpotrivă, prin efectele competiției. 3.8
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a diverselor tipuri de mesaje - afectează valori civice precum toleranța și realismul conștiinței sociale a elevilor. Idealizarea propriei comunități imaginare, cum ar spune Anderson (1991), inclusiv prin apelul la narațiuni istorice mitologizante (Hobsbawn, 1986), încurajează interpretări maniheiste ale situațiilor multiculturale, inhibă toleranța față de alteritate și, în fine, intră în coliziune cu moduri de a gândi și acționa democratice și responsabile din punct de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a istoriei naționale depășesc știința istorică și calitatea produselor sale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
orientativ-valorică, alta executivă, voluntară. Ideea autocontrolului în baza unor înalte valori morale este prezentă în multe definiții ale caracterului. Astfel, caracterul este „gradul de organizare etică efectivă a tuturor forțelor individului” (Taylor, W.S.), „o dispoziție psihofizică durabilă de a inhiba impulsurile conform unui principiu reglator” (Rohack, A.A., cf. Allport, 1981, p. 44) sau o „voință moralicește organizată” (Klages, K., cf. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Crețu, T., 1987, p. 321). Privit astfel, caracterul este un subsistem relațional-valoric și de autoreglaj
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atrăgea pe șoareci. Cum galeriile nu erau acoperite, psihologul putea urmări traseul urmat de animale. E. Thorndike a stabilit că învățarea implică o succesiune de încercări și erori. Tentativele încununate de succes sunt reținute, cele ce duc la eșec sunt inhibate. Aceasta a constituit legea principală pe care el a formulat-o: „legea efectului”. Faptul de a fi studiat animalele relativ libere să se deplaseze a avut drept urmare evidențierea unui alt tip de învățare, aceea în care survine substituirea de reacții
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
părinții îl învață să reconstituie cuvintele literă cu literă, va avea dificultăți mai mari decât colegii săi, în clasa întâi, când accentul se pune pe descifrarea de silabe: vechiul procedeu va stânjeni grăbirea ritmului lecturii. 2. retroactivă, când impresiile noi inhibă, ne fac să uităm altele anterioare. Când audiem un concert compus din mai multe melodii, imediat ne amintim bine temele din ultima bucată, dar nu ne mai vin în minte altele anterioare, deși a trecut foarte puțin timp. Ultimele melodii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fac să uităm altele anterioare. Când audiem un concert compus din mai multe melodii, imediat ne amintim bine temele din ultima bucată, dar nu ne mai vin în minte altele anterioare, deși a trecut foarte puțin timp. Ultimele melodii au inhibat pe cele dinaintea lor. Când se produce transferul și când interferența? Dacă materia învățată n-a fost bine înțeleasă, nici bine memorată, ea exercită o influență negativă, producând o inhibiție proactivă. Aceasta e favorizată și când de la studiul celei dintâi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu profesorii și colegii. c. În ceea ce privește rolul unor factori psihologici individuali de origine exogenă, în determinarea eșecului școlar, trebuie să arătăm că elevul este, din păcate, adeseori expus realizării unor stări depresive sau de șoc, care îl vor dezorganiza și inhiba sub raport intelectual și volițional. Aceste stări interioare defavorabile apar, de regulă, sub influența unor situații de conflict și de frustrare severe în care este plasat elevul. Astfel, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate (anxietate) atunci când în familie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
presă; Witt și Beorkrem, 1989), Amabile și colaboratorii săi (Amabile et al., în publicații; Amabile și Gryskiewicz, 1989) au elaborat un inventar al climatului de lucru ce furnizează diverse criterii asociate percepției lucrătorilor asupra condițiilor de mediu ce stimulează sau inhibă creativitatea (de exemplu, încurajări din partea conducerii, libertatea de selecție și execuție a sarcinilor, un nivel satisfăcător de resurse, stresul cauzat de volumul de muncă, obstacole organizaționale). Amabile și colaboratorii săi introduc (în publicații periodice) primele confirmări ale fidelității și validității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezentate prin intermediul suportului video au durat mai puțin de zece minute. De aceea, probabil că rezultatele cercetării nu sunt valabile în condiții naturale. În mod normal, copiii se uită la televizor 20-30 de ore pe săptămână, activitate menită să le inhibe originalitatea (cf. Singer și Singer, în publicații periodice; Sneed și Runco, 1992). Studiul comparației diferitelor tipuri de media ridică problema posibilelor consecințe negative ale informațiilor prezentate. Suportul televizat și cel video sunt modalități prea explicite - ele conțin prea multe detalii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numai scorurile de fluență matematică. Pentru a explica acest rezultat, Smith și colaboratorii săi au apelat la teoria inferenței cognitive și de capacitate a atenției (Tobias, 1985), care susține că anxietatea poate influența procesele de stocare, care, la rândul lor, inhibă fluxul ideatic. Prin reducerea capacității de atenție, anxietatea obligă subiecții să își împartă atenția între efectuarea probei și concurență, în încercarea de a obține rezultate cât mai bune (vezi Kasof, în publicații periodice). Alte demonstrații ale legăturii invers proporționale dintre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
originală erau orientați social, iar orientarea subiecților ale căror răspunsuri nu au fost originale era mai curând instrumentală. Mai devreme, am arătat cum nivelul informațional optim se corelează cu gândirea creativă și că toate celelalte niveluri inferioare sau superioare optimumului inhibă creativitatea. Heinzen (1989) a argumentat, de asemenea, necesitatea unui nivel optim emoțional propice emiterii ideilor originale. Cu ajutorul unei probe scurte, practice de gândire divergentă, el a observat că un nivel mediu de stimulare informațională generează cele mai originale soluții de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1989; James, 1995; Sheldon, 1995) și au sugerat prezența indicatorilor fiziologici ai stărilor afective în unele rezolvări creative de probleme (Jausovec și Bakracevic, 1995). Ar fi, evident, avantajos să determinăm rolul afectivității prin metode experimentale. Probabil că anumite stări afective inhibă în mod selectiv sau facilitează etapele esențiale ale procesului creativ (de pildă, stările depresive încurajează atitudinea critică) și că impactul afectivității rezultă din nivelul de stimulare senzorială sau din variația focalizării atenției corelate stărilor afective. Vom aborda aceste posibile ipoteze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
neinteligibil. Grupul de control a compus a doua poezie într-un mediu neperturbat de zgomote. S-a remarcat o corelație semnificativă medie între evaluarea creativității poeziilor și nivelul de atenție autoevaluat. S-a observat că zgomotele au capacitatea de a inhiba creativitatea și această inhibiție a fost evidentă în cazul factorilor perturbatori imprevizibili cu un conținut neinteligibil și la subiecții cu un câmp larg de atenție. Kasof a sugerat că atât câmpul larg de atenție, cât și capacitatea de procesare paralelă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în aceeași direcție de cercetare. Hennessey, de exemplu, a investigat efectele factorilor extrinseci asupra creativității copiilor care au fost supuși la probe computerizate. Ea a manipulat sursa evaluării (factorul uman versus computer) și a confirmat că ambele tipuri de evaluare inhibă creativitatea probelor computerizate efectuate de copii. În plus, efectele inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de vârste mici au fost mai puțin afectați de efectul inhibitori decât copiii de vârste mai mari (între 7
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
practice, educatorii sunt obligați să își desfășoare activitatea școlară în termene prestabilite, însă trebuie să conștientizeze potențialul lor impact asupra gândirii creative. Apare, în acest context, conceptul de optimizare (Runco și Sakomoto, 1996). Restricțiile și organizarea excesivă au tendința să inhibe gândirea creativă, însă nici cealaltă extremă nu le este recomandată educatorilor. Există, de asemenea, contribuții efective ale cercetării operaționale și unele studii experimentale au folosit, într-adevăr, subiecți copii și obiective de cercetare relevante. Este recunoscut că încurajările și contingențele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
zilnice. 7 Probabil că și alte controverse legate de fenomenul creativ pot fi astfel abordate. De exemplu, competiția a fost întrebuințată în cercetările operaționale pentru a stimula elaborarea creativă (Glover și Gary, 1976), însă a fost utilizată și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și a anxietății de testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost întrebuințată în cercetările operaționale pentru a stimula elaborarea creativă (Glover și Gary, 1976), însă a fost utilizată și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și a anxietății de testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural, tot astfel competiția și stresul sunt potențial inhibitorii sau stimulative pentru creativitate, în funcție de persoană
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
socioistoric, care poate avea o influență importantă asupra muncii subiectului. Gruber (1974/1981) a susținut că Darwin a amânat multă vreme publicarea lucrării Originea speciilor în mare măsură din frica față de receptarea ei ostilă. Însă creația lui nu a fost inhibată de acest factor; și nici nu a însemnat un motiv de distres. Freud și mulți alții au fost nevoiți să părăsească țările celui de-al Treilea Reich al lui Hitler pentru a putea munci productiv în altă parte. James Joyce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
iasă din hotarele stabilite de cunoaștere sub forma obișnuinței: Obișnuința este, astfel, a doua natură... în orice caz, în ceea ce privește importanța ei în viața adulților; pentru că obiceiurile pe care le-am dobândit prin educație au ajuns până în această etapă să ne inhibe sau să ne sugrume cele mai multe dintre tendințele impulsive firești pe care le aveam la început. În activitatea noastră, nouăzeci și nouă de părți dintr-o sută, sau poate, nouă sute nouăzeci și nouă de părți dintr-o mie sunt cu totul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a lucrărilor teoretice și practice s-a format din credința că creativitatea este motivată de delectarea și de satisfacția pe care le obține o persoană din implicarea într-o activitate creativă. O urmare logică este ideea că creativitatea poate fi inhibată de presiuni externe, care micșorează delectarea inerentă acelei activități. Unele dintre primele formulări ale acestor idei se datorează unor teoreticieni pentru care creativitatea apare doar în lipsa reglementărilor externe. Unul dintre primii astfel de teoreticieni a fost Carl Rogers (1954), care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cu toate că nu respingeau ideea că mediul avea un impact asupra indivizilor, a colectivităților și chiar a progresului de-a lungul mai multor generații, eugeniștii români susțineau cu putere ideea că mediul avea doar rolul de a potența sau de a inhiba Într-o oarecare măsură caracteristicile ereditare și potențialul Înnăscut, dar nu ar fi putut niciodată să modifice aceste trăsături 85. Folosind acest argument, eugeniștii puteau susține că intervențiile asupra unor factori de mediu, cum ar fi igiena publică, sunt imperativ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau fără calitățile necesare coordonării unui proces de planificare. Strategia devine un scop în sine pentru că, oricum, activitatea curentă a instituției este modelată de articole de lege sau decizii „de sus” (adesea neplanificate). Și modul de evaluare a performanțelor manageriale inhibă utilizarea planificării. Centrată mai degrabă pe sancționarea erorilor decât pe recompensarea meritelor, evaluarea descurajează asumarea unor decizii strategice. Orientarea excesivă către oportunitățile imediate (deși poate fi o opțiune strategică) poate pune sub semnul eșecului chiar și o planificare de bună
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]