1,347 matches
-
iubită. Dominată de dependență afectivă, întrucât "cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi și răspunsul celuilalt naște temerea de a pierde afecțiunea indispensabilă" (Brillon, 2010, p. 43), dragostea este deseori o sursă de suferință morală. "Posesivitatea, gelozia maladivă, insecuritatea care face ca solitudinea să devină intolerabilă sunt suferințe induse de un sentiment de dragoste neajuns la maturitate", precizează M. Brillon (2010, p. 43). Dragostea de durată este un sentiment pe cât de nobil, pe atât de sensibil. El va fi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Inhibiția: sunt momentele când "înăbușim" complet mânia, disimulând-o față de ceilalți, uneori, chiar față de noi înșine. De altfel, tot acumulând mânie nemanifestată ("inhibată"), putem ajunge la un moment dat să explodăm în cele mai nepotrivite situații. Încătușată, mult timp, de insecuritate, de egoism fragil, rușine sau neîncredere, mânia își poate face simțită prezența "într-o manieră care sabotează orice posibilitate de dezvoltare sau de însănătoșire a relațiilor", scrie Les Carter (2007, p. 9). 44 După unii specialiști, întâlnim două modalități de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unitățile mai puternice vor reprezenta o amenințare pentru celelalte. În consecință, statele nu vor avea altă variantă decât să "presupună ce este mai rău" și să balanseze împotriva rivalilor mai puternici, pentru a-și menține independența și autonomia. Paradoxal, așadar, insecuritatea cronică a sistemului internațional încurajează statele să se alăture coaliției mai slabe de forțe cu care se confruntă, și nu celei mai puternice. Walt a urmărit să dezvolte această explicație a formării de alianțe prin includerea în cadrul structural al lui
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al poverii sarcinilor ce le sunt aruncate în spate prin înmulțirea obligațiilor față de stăpânii de moșii, convertiți în proprietarii lor, a moșiilor, prin prevederi ale Regulamentului Organic din 1832, cu creșterea concomitentă și a dărilor către stat, toate agravate de insecuritatea lor și a bunurilor agonisite cu greu, urmare a deselor conflicte militare străine ce se desfășurau frecvent pe teritoriul Țărilor Românești. Este acum știut că locuitorii satelor, ei care formau baza social-economică a țării, nutreau speranța unor schimbări în mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În 1991 devine o temă ideologică, adesea marcată de xenofobie și cu înalt risc electoral. Subiectul a apărut într-o perioadă marcată de succesul electoral al extremei drepte în Franța. S-a menținut o dată cu recuperarea conservatoare a temei generale a insecurității, care a readus la putere un șef de stat totuși deloc popular. Descoperirea mediatică a violenței în școală nu a fost specifică Franței. Conferințele mondiale pe care le-am organizat (Debarbieux și Blaya, 2001; Royer și Debarbieux, 2003) ne-au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-se importanța (din motive politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic". Cartea de față va face întocmai. Dar efortul nostru critic nu se va reduce la tentația mereu prezentă de a nega victimele etichetându-le prin fantasma insecurității. Refuzul senzaționalismului nu este decât o modalitate de a descrie mai bine banalitatea violenței în școală și de a-i sesiza mai bine implicațiile psihologice, sociale și politice. Bineînțeles, este îngustă calea între "criminalizarea" faimoaselor "clase periculoase" și "victimizarea"1
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elaborează) politicile publice. Eșecul francez în această privință mi se pare cât se poate de evident; într-o perioadă care va fi tulbure pe plan electoral*, această carte vrea să ajute la luarea unei poziții chiar și atunci când dezbaterea despre insecuritate va fi centrală, cum se întâmplă din 1981. Dar demagogia nu-i o specialitate franceză. În fine, pentru prezentarea acestei dezbateri, o vom împărți pe probleme care vor însemna tot atâtea capitole: • posibila manipulare a poveștii senzaționale care este violența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
America, s-ar răspândi în bătrâna Europă, contribuind la incriminarea sărăciei și, în ce privește subiectul nostru, la interpretarea ei, încă de la vârsta cea mai fragedă, ca un mod de a elibera statul de "responsabilitățile sale în geneza socială și economică a insecurității, pentru a face apel la responsabilitatea individuală a locuitorilor din zonele "necivilizate", cărora le-ar reveni de acum exercitarea unui control social strâns" (id., p. 23), susținând o toleranță zero precoce. Cercetătorii respectivi ar urma valul mediatic, contribuind la justificarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
logicii strict represive. Am arătat-o suficient: există, fără nici o îndoială, o parte de exagerare în reprezentarea violenței în școală, iar lucrările științifice trebuie să contribuie la măsurarea importanței acestei exagerări, totuși fără să împingă victimele în infamanta categorie "fantasma insecurității". În privința aceasta, avem o sarcină de vigilență științifică. Activitatea cercetătorilor constă în a demonstra că trebuie să rezistăm tentațiilor ultrasecuritare care se alimentează din fapte excepționale. Prima sarcină este o cuantificare alternativă a acestor fapte diverse, care permite relativizarea lor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
explicațiilor prea globalizante este uitarea victimelor, devenite până la urmă supărătoare. Nu văd în numele cărui milenarism pseudorevoluționar ar trebui să ne mulțumim a le deplânge sau a le închide în stavilele unui dolorism milos sau ale unei negări savante prin "fantasma insecurității". Construcția unor cercetări asupra violenței în școală este o necesitate deopotrivă etică și politică și, susțin eu, comunitatea științifică europeană și mondială este pe cale să se organizeze pentru a răspunde acestei necesități. Această organizare se poate face cu ajutorul puterilor publice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și de a prezenta acțiunea ca o formă de legitimă apărare. Această noțiune implică pericolul de a vedea învârtindu-se în continuare "caruselul crimei". Kutchinsky înțelegea prin asta că anumite forțe prezente în societate interacționează pentru a da impresia că insecuritatea crește. O parte dintre infracțiuni sunt cunoscute de poliție și justiție și fac, prin urmare, obiectul condamnărilor. Mass media prezintă acest proces subliniind mai ales faptele cele mai senzaționale, astfel încât se dezvoltă un climat de panică morală care împinge opinia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de poliție și justiție și fac, prin urmare, obiectul condamnărilor. Mass media prezintă acest proces subliniind mai ales faptele cele mai senzaționale, astfel încât se dezvoltă un climat de panică morală care împinge opinia publică să ceară noi măsuri pentru combaterea insecurității. Unii responsabili politici și-au dat repede seama de folosul pe care-l pot trage din această situație și cer neîncetat noi mijloace pentru poliție și justiție. Controlul exercitat asupra cetățenilor poate astfel să se accentueze. Poliția și justiția au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu alte cuvinte: nerespectarea regulamentului școlii). Primele două forme se încadrează în categoria criminalității, adică în cea a comportamentelor reprehensibile juridic. Violența fizică (sau amenințarea cu violență fizică) este considerată o categorie separată din cauza impactului ei crescut asupra sentimentului de insecuritate (important pentru opinia publică, dar și pentru poziția profesorului în clasă și în școală). Delictele legate de statutul de tineri sunt considerate comportamente ce anunță delincvența și capătă sens deplin în cazul tranziției spre acte criminale prin comportamente în afara normei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
incivilității nu este o teorie filosofică. Ea nu este un termen de descriere morală a unei stări a lumii sociale sau a agresorilor. Este o teorie criminologică propusă pentru a explica o schimbare globală în structura contemporană a delincvenței și insecurității. Infracțiunile sângeroase au regresat masiv în ultimele două secole, fapt incontestabil (Chesnais, 1981). Înfruntarea interpersonală sângeroasă a scăzut și cu greu ne putem imagina brutalitatea obișnuită care încă domnea cu mai puțin de un secol în urmă în unele sate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cifrei de patru milioane, dintre care o mare parte clasate fără cercetare. Constatarea este valabilă și în Statele Unite sau Canada. Victimele acestor infracțiuni netratate rămân cu o impresie de dezordine și violență într-o lume prost reglementată. Modelul psihosociologic al insecurității ca "fantasmă" este așadar pus la îndoială: departe de a fi o îngrijorare nejustificată într-o perioadă de rarefiere a criminalității (Chesnais, 1981; Dulong, 1983), insecuritatea este legată de fapte care, din cauza numărului foarte mare, nu pot fi tratate de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o impresie de dezordine și violență într-o lume prost reglementată. Modelul psihosociologic al insecurității ca "fantasmă" este așadar pus la îndoială: departe de a fi o îngrijorare nejustificată într-o perioadă de rarefiere a criminalității (Chesnais, 1981; Dulong, 1983), insecuritatea este legată de fapte care, din cauza numărului foarte mare, nu pot fi tratate de puterile publice. Incivilitatea este refugiul victimelor, care nu mai au încredere în instituții și devin reticente, părăsind spațiul public. Dar termenul de incivilitate, care, din punctul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
toleranța zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței. Arătând importanța în experiența victimară a micii delincvențe netratate, ea a deschis calea atenției
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței. Arătând importanța în experiența victimară a micii delincvențe netratate, ea a deschis calea atenției acordate experienței cotidiene a delincvenței suferite, concepând-o dincolo de faptul divers și relativizând infracțiunile sângeroase. Important în această noțiune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe de o parte, și psihologic, pe de alta, noțiunea pare abuzivă și periculoasă. Sunt perfect de acord: uzul comun al termenului de "incivilitate", deschis de ambiguitățile uzului științific, poate fi foarte periculos. Dacă refuzăm comoditățile conformiste din modelul "fantasmei insecurității" nu înseamnă că trebuie să considerăm orice reprezentare a violenței străină de o posibilă exagerare; am ilustrat abundent acest lucru în primul capitol al cărții. Utilizarea excesivă a noțiunii de incivilitate antrenează o supracalificare a dezordinilor sau indisciplinelor, accentuându-se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
are nevoie, pentru a se impune, de fiesta sângeroasă care impresionează opinia publică. O presiune continuă, o repetare tiranică sunt cel puțin la fel de eficace. La școală, această presiune continuă și contribuie la degradarea climatului școlar și la accentuarea sentimentului de insecuritate, iar cercetările sunt clare și în privința aceasta. Criticile de fond provocate de folosirea noțiunilor de "incivilitate" și de bullying nu trebuie să ne determine să renunțăm la descrierile lumii pe care aceste noțiuni ni le permit. Aceste descrieri trebuie să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Pot exista delicte fără victime directe (degradarea clădirilor și a mobilierului). De aceea propunem termenul de "microviolențe", pentru a grupa peridelictele și microvictimizările, chiar dacă în capitolul de față ne vom referi în special la acest din urmă punct. Climat școlar, insecuritate și violență Climatul școlar influențează el însuși definirea violenței, iar dacă-i dăm crezare lui Dubet, în concluzia lucrării sale empirice deja vechi despre liceeni (Dubet, 1990), violența se poate reduce cel mai adesea la degradarea climatului școlar: el consideră
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
definiției restrânse este că le refuză actorilor puterea de a-și numi singuri experiența. Dacă definirea violenței de către actori nu corespunde unei definiții restrânse savante sau oficiale înseamnă că trebuie să-i reducem pe actori la categoria infamantă a "fantasmei insecurității"? Trebuie să excludem din câmpul violenței studiate experiența pe care ei o numesc violență? Câmpul semantic este un câmp de putere unde legitimitatea desemnării este esențială. Chiar ideea unei definiții "universale" sau eterne este în sine o confiscare a câmpului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Vom aminti principalele noastre opțiuni metodologice, care decurg direct din ceea ce am afirmat anterior. Anchetele noastre folosesc o metodă care încearcă să studieze diferite dimensiuni din definirea socială a violenței: microviolențe, delicte curente și climat școlar, sentimentul de violență și insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
frecventate, plăcute, detestate, sugestii. Majoritatea întrebărilor despre "climatul școlar" sunt alcătuite din scări în cinci puncte care ne permit să construim apoi un Indice al climatului școlar care să fie un bun rezumat al "ambianței" dintr-o școală; ▪ indicatorii de insecuritate: perceperea violenței și agresivității, a cartierului din jur. Din punct de vedere tehnic, folosim în realizarea cercetării un chestionar administrat elevilor (și învățătorilor, după caz) și care cuprinde întrebări urmărind să adune ansamblul acestor indicatori, în special indicatorii de victimizare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]