1,667 matches
-
externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI, și cele vehiculate la debutul disciplinei relațiilor internaționale ca obiect academic de studiu (vezi tabelul 1). În acest context, este cu atât mai importantă (re)cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al ideilor ce stau la baza teoriei liberale, așa cum au fost ele exprimate în perioada interbelică - mai întâi vom trecere în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat în literatura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a opune mecanismului realist al balanței de putere, principiul (internaționalismului) liberal al securității colective. Mult mai expusă controversei, dar și mai productivă din punct de vedere intelectual, este încercarea de a privi opțiunea securității colective ca o formă particulară de instituționalizare a balanței de putere în vederea descurajării agresiunii într-o primă fază, dar și ca formă de contrabalansare a agresiunii în cazul eșecului descurajării. Este evident că pentru teoreticienii liberali, primul război mondial a fost interpretat esențialmente ca o dovadă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
împotriva agresiunii, Marile Puteri [operând în conformitate cu logica balanței de putere] s-au văzut închise în două blocuri antagonice (Burchill, 2001, p. 46). În consecință, în încercarea de a proiecta idealul domniei legii din sfera internă în sfera internațională, liberalii propun instituționalizarea acesteia sub forma securității colective, cu speranța că agresiunea va fi astfel balansată prin cooperarea tuturor membrilor acestui sistem. Mai mult, contrar acuzației de ignorare a rolului puterii în politica mondială, internaționaliștii liberali pragmatici militează pentru o înzestrare a acestui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
absența (după declinul) unui hegemon. Prin urmare, el contrazice teza realistă potrivit căreia prezența hegemonului este esențială pentru asigurarea conformării participanților. Keohane nu este la fel de optimist în ceea ce privește formarea regimurilor: aici, prezența unui hegemon care să impună termenii cooperării facilitează mult instituționalizarea acesteia sub forma unui regim. Actorii raționali și egoiști pot ajunge la concluzia că instituirea unui regim într-o arie tematică dată este profitabilă, însă în practică există dificultăți considerabile. Din acest motiv, în loc să încerce crearea unor regimuri noi, este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cea mai cunoscută în domeniu la nivelul întregului sistem este cea a „securității colective”, iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană a „păcii democratice” a fost mult detaliată. În ceea ce privește abordarea raționalistă, aceasta poate fi observată prin lărgirea înțelesului termenului de „regim”, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai degrabă neintenționată a conjugării unor factori materiali, precum cei folosiți de concepțiile raționaliste, cu factori de ordin cultural și instituțional. Dezvoltarea comunităților de securitate Marele merit al cercetării echipei conduse de Deutsch este faptul că a ridicat problema posibilității instituționalizării unor relații care exclud violența între actori suverani, identificând la nivel empiric - și nu doar normativ-prescriptiv - o comunitate internațională non-războinică. Pe de altă parte, lipsa cea mai importantă din demersul lui Deusch este că nu identifică mecanismele prin care se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sociale - definirea și interpretarea comună a realității). În a treia etapă se formează condițiile necesare schimbării pașnice, prin formarea încrederii reciproce și a identității comune, pentru ca în final acestea să fie general recunoscute (Adler și Barnett, 1998, pp. 37-48). În ceea ce privește instituționalizarea comunităților de securitate, se observă că, de regulă, aceasta se realizează pe scheletul unor mecanisme construite inițial pe o logică diferită. În capitolul destinat regimurilor de securitate am prezentat cazul relațiilor dintre Statele Unite și Canada, care au ajuns la stabilirea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii actori politici și economici, de ale căror interese și acțiuni va depinde în permanență gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse (Held et al., 1999, pp. 1-10). Făcând în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de teoreticieni ai acestor valori, este de datoria lor să analizeze condițiile în care această alternativă poate fi realizată. Două comentarii sunt necesare. A privi principiul securității colective așa cum a fost el expus de susținătorii liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
colective așa cum a fost el expus de susținătorii liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
are resurse proprii, ci pe baza deciziilor asistenților sociali sunt angajate resursele comunității. Spre exemplu, încredințarea unui copil asistenței maternale echivalează cu costuri însemnate pe care le suportă comunitatea pe durata mai multor ani. La fel se întâmplă în cazul instituționalizării unei persoane vârstnice sau a unei persoane cu dizabilități. Din acest motiv, comunitatea este îndreptățită să știe dacă deciziile respective sunt corecte din punct de vedere procedural și să primească asigurări că acele decizii nu sunt luate arbitrar, discreționar de către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu dl Ștefan Varfalvi, prim-vicepreședintele UGIR ) 2.3. Patronatul Național Român (PNR) În opinia președintelui PNR, domnul Florian Costache, dialogul social a început să funcționeze după 1998 (anul înființării CES), amplificându-se după intrarea în vigoare a legii de instituționalizare a dialogului social la nivelul ministerelor și al prefecturilor județene. Deficiența dialogului social în țara noastră ar consta în faptul că, deși acesta se poartă doar cu finalitate consultativă, ca în țările membre ale Uniunii Europene, în unele situații se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nr. 7, 1952, pp. 25-32. RFE, Item nr. 06442/53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, În Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10. În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, În Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10. În 1949, Constantin Virgil Gheorghiu a publicat lucrarea care i-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cărturari români 35. Avem de-a face cu un fenomen de iradiere a literaturii estice mai evoluate spre teritoriile cu o cultură mai firavă, proces care continuă după 1821, dar care este încetinit, pe de o parte, de realitatea lipsei instituționalizării scrisului 36, iar pe de alta, de treptata învigorare a literaturii autohtone. Traducătorii din/în greacă făceau un serviciu culturii române și își asumau conștient acest rol; prin toate demersurile cărturărești și publicistice, ei militează pentru îmbogățirea tiparului autohton, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a bazat pe sprijinul Franței și Angliei, pe alianțele regionale - Mica Înțelegere și Antanta -, pe buna vecinătate cu Polonia; de asemenea, a crezut - mai ales prin N. Titulescu - în rolul Ligii Națiunilor în apărarea păcii. După 80 de ani de la instituționalizarea procesului de modernizare - în timpul domniei lui Al. I. Cuza -, România era o țară din zona „medie“ a Europei: locul 8 ca populație (cu aproximativ 20 milioane locuitori în 1940); locul 10 ca suprafață; performanțe economice comparabile cu cele din țările
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pun eu. Corin Braga: Ai dreptate, Sanda, că În timpul comunismului au existat forme de rezistență la reeducare, dar acestea sunt fenomene de rezistență spontană, individuală, informală... Mi se pare Însă că definiția pe care Ruxandra o dă contra-reeducării implică posibilitatea instituționalizării. Or, În timpul comunismului nu exista posibilitatea instituțională de a organiza o rezistență propriu-zisă. De aceea protestele rămâneau răbufniri mai mult sau mai puțin coordonate, care nu puteau deveni programul vreunei instituții, organizații etc. Contra-reeducarea (sau, mă rog, de-programarea) postcomunistă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
B și Comisia Rumsfeld reprezintă, totodată, exemple de „avocați ai diavolului” constituiți ad hoc pentru a analiza o anumită problemă, pornind de la premisa că o ipoteză anterioară legată de aceasta a fost eronată. Proiectul „avocatului diavolului” este o încercare de instituționalizare a acestei practici și, implicit, de evitare a controverselor de natură politică de tipul celor ce au planat deasupra Echipei B, despre care unii critici au afirmat că ar fi exercitat o presiune externă nejustificată (altfel spus, politică) asupra procesului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de integrare. Trecerea de la proiectul vechi al sferei de influență la proiectul nou al integrării a avut drept consecință imediată nu numai elaborarea listei schimbărilor esențiale care urmau să aibă loc în spațiul de expansiune a Europei Occidentale, dar chiar instituționalizarea ei. Aplicată la spațiul fostului comunism, ea însemna că, în esență, societățile foste comuniste trebuiau să facă trei mari categorii de schimbări. În primul rând, trebuiau să treacă de la regimurile politice totalitare, de tip comunist, la regimurile politice democratice. Această
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ideologia cotidiană, s-a putut reproduce, ca tip de societate, vreme de multe decenii, fără vreo dificultate specială. Dezechilibrul invers este la fel de păgubos. Dominația excesivă a ideologiei cotidiene, fără vreo modelare și adaptare teoretică semnificativă, poate conduce la generalizarea și instituționalizarea, prin intermediul miturilor, a unor comportamente extrem de păguboase pentru societate. Terorismul islamic contemporan este un bun exemplu în acest sens, producând pe scară largă adulți, adolescenți sau chiar copii, dornici să ajungă în paradisul mitic al islamului prin sinucidere în scopuri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu prilejul împroprietării țăranilor nu a provocat nici o reacție din partea statului. Băncile populare și, în paralel, fondurile sindicatelor au reprezentat și ele aceleași nișe de non-reglementare utilizate masiv pentru finanțarea capitaliștilor autohtoni. În același fel, piața de capital - a cărei instituționalizare și reglementare după model occidental a fost în sfârșit realizată în 1996 - a început să funcționeze, în realitate, încă din 1991, odată cu emiterea de către autorități a certificatelor de proprietate. Instituțiile bănuite că vor gestiona aceste certificate de proprietate în relație
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
succesului revoluției din decembrie 1989 - era suficient de numeroasă pentru a conta în structura socială a societății, dar destul de redusă pentru a permite formarea unei vaste rețele de relații interpersonale care permitea o solidaritate a membrilor ei chiar în lipsa oricărei instituționalizări și a unei ideologii proprii. Era o rețea de rețele care lega între ele elitele profesionale și comunitare restrânse și permitea accesul unui membru al micii burghezii dintr-un oraș mic de provincie la cea mai nouă aparatură medicală dintr-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comerciale. Farmaciștii au intrat rapid în rândurile micii burghezii, devenind o componentă semnificativă a acesteia. Ordinul de mărime al valorii produselor distribuite este însă prea mare pentru a nu atrage atenția capitalului. Ca în toate domeniile, capitalul a trecut la instituționalizarea pieței prin construirea de rețele de desfacere. Dintr-odată, farmaciștii s-au trezit în situația în care, din mici întreprinzători, riscau să devină simpli salariați ai unor mari firme capitaliste, proprietare ale unor rețele de farmacii. În primii ani de după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
extins, pe masura reînnoirii elitelor conducătoare, cuprinzând ansamblul personalului unei Întreprinderi sau ale unei organizații și, mai rar, muncitorii calificați. Sensul restrâns al noțiunii de cadru (permanent, funcționar) al partidului a cunoscut o evoluție În raport direct cu procesul de instituționalizare a partidelor comuniste. Dacă statutul simbolic al membrului de partid a rămas relativ ridicat În toate aceste societăți până la prăbușirea finală, el a fost puternic erodat În momentele de criză politică, fiind, pe de altă parte, banalizat ca urmare a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cărui vocație este administrarea nepartizană a bunurilor statului, fiind, prin urmare, atașat instituțiilor acestuia. În societățile de tip sovietic, exigenta unei gestiuni eficiente, „științifice” a societății intra În contradicție cu tehnicile proprii de mobilizare a maselor (agit-prop, propagandă agitatorica militanta). Instituționalizarea intelectualului de partid (statut ce le revenea și ziariștilor), criticile aduse „birocraților” vizau limitarea autonomiei profesionale pentru a asigura unitatea „monolitica” a partidului. Școlile de partid, care reuneau sistematic ziariștii și cadrele de conducere, contribuiau la acest proces de de-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]