156,939 matches
-
fost întrerupt prin privatizarea Editurii Minerva, dar e, totuși, bine că a fost reluat sub alte auspicii. Cum să înțelegem dinafară colaborarea dintre trei instituții pentru realizarea programului de editare științifică a clasicilor: Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. De fapt, trebuie să o adăugăm și pe a patra, Ministerul Culturii, care contribuie la finanțarea proiectelor. Cum se petrece această colaborare? - În teribila (pentru noi) vară a anului 2001, când toate speranțele
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
finanțarea proiectelor. Cum se petrece această colaborare? - În teribila (pentru noi) vară a anului 2001, când toate speranțele păreau să se fi năruit definitiv, la inițiativa domnului Eugen Simion, președintele Academiei Române și cu ajutorul domnului Dan Grigorescu, pe atunci director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, ultimii redactori ai fostei Edituri Minerva (Gabriela Omăt, Daciana Vlădoiu, Mihai Dascal și subsemnatul, rechemat din „activitatea de pensionar“ pentru a coordona microcolectivul), precum și un tehnoredactor (Vasile Ciucă) și o secretară de redacție
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
subsemnatul, rechemat din „activitatea de pensionar“ pentru a coordona microcolectivul), precum și un tehnoredactor (Vasile Ciucă) și o secretară de redacție (Georgeta Cîrstea, care în august 2001 părăsea ultima corabia care se scufunda a Editurii Minerva), au fost încadrați la amintitul Institut, cărțile elaborate urmând să apară în cadrul Fundației Naționale pentru Știință și Artă, care ne-a oferit și sediul, fundație non-profit aflată tot sub egida Academiei Române, salvându-se astfel tot ce se mai putea salva din zestrea profesională a Editurii Minerva
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
la boală a regretatului Zigu Ornea, director al Editurii Minerva în ultimul deceniu al secolului trecut, decedat în noiembrie 2001). Sperăm că în anul și în anii viitori - după terminarea lucrărilor la marele Dicționar al scriitorilor români, colective tinere din cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie angrenate în realizarea unor ediții critice din operele scriitorilor clasici români, în condițiile în care vechii editori, cei mai mulți în vârstă, se apropie de capătul unor cariere rodnice. Ne punem speranțe și în modificarea
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
editor Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu (vol. VII, editor I. Oprișan), Ion Vinea (vol. VI, editor Elena Zaharia-Filipaș), Victor Eftimiu (vol. 19, editor Const. Mohanu), un volum de Izvoare ale culturii române (secolul al XVIII-lea), realizat de un colectiv din Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, coordonat de Cătălina Velculescu ș.a., precum și două volume (al IX-lea și al X-lea) din foarte serioasa serie „Cele mai vechi cărți populare în literatura română“, pregătite în cadrul Institutului de Lingvistică Iorgu
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
un colectiv din Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, coordonat de Cătălina Velculescu ș.a., precum și două volume (al IX-lea și al X-lea) din foarte serioasa serie „Cele mai vechi cărți populare în literatura română“, pregătite în cadrul Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan - Al. Rosetti (coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș): Viața Sfântului Vasilie cel Nou (editor Maria Stanciu-Istrate) și Viteazul și Moartea (editor Mihai Moraru). Nu am pierdut contactul cu vechii noștri colaboratori și sperăm să putem continua
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
de specialitate, unde Z. Ornea avea vechi state de serviciu în postura de redactor sau de coordonator. Academia Română, prin efortul președintelui ei, Eugen Simion, a încercat o soluție prin înființarea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, în relație directă cu Institutul de Istorie și Teorie Literară Se pare că, deocamdată, instituția salvatoare este precară pe toate palierele, insuficient dotată și ajutată. Se fac ediții critice și la Editura Jurnalul literar�, îndeosebi pentru domeniul exilului, într-un proiect ambițios susținut cu competență
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
se transformă, astfel, în povestiri de o pagină și chiar în schițe și... momente de câteva rânduri. Ion Simuț l-a și numit „un extremist al prozei scurte” într-o cronică reluată în volumul apărut de curând Reabilitarea ficțiunii (Editura Institutului Cultural Român, 2004), o cronică, de altfel, în care criticul surprinde foarte exact noul mecanism al scrisului lui Tudor Octavian: „Cititorului de la ziar trebuie să-i spui ceva semnificativ și răscolitor despre ceea ce-l doare sau preocupă pe el. Povestirile
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
Gazetei literare, devenită România literară. Dar dacă s-ar fi întîmplat altminteri? Dacă (lăsînd la o parte ipoteza unei situări extra muros, a unei imposibilități de activitate specifică!) ar fi nimerit într-un mediu „academic“, la Universitate sau la un institut de cercetări de istorie literară, ce-ar fi făcut? Răspuns semnificativ: „probabil că m-aș fi ocupat precumpănitor de clasici“. Cum s-ar fi simțit? Răspuns la fel de semnificativ: „după cît mă cunosc, m-aș fi simțit mai la largul meu
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
cele - ajunse la final cu episodul 30 - despre Școala de Literatură „M. Eminescu” (apărute între timp în Kiseleff 10. Fabrica de scriitori de la Ed. Paralela 45). Tot acolo, prof. Vasile Ghițescu relatează o întîlnire din 1964, la proaspătul pe atunci Institut Pedagogic de 3 ani din Pitești, cu fiica lui Caragiale, Ecaterina Caragiale-Logadi, la care au participat Aug. Z. N. Pop și Ș. Cioculescu (pe care-l și vedem într-o fotografie, pe treptele Institutului, slab ca un țîr și nearătîndu-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
din 1964, la proaspătul pe atunci Institut Pedagogic de 3 ani din Pitești, cu fiica lui Caragiale, Ecaterina Caragiale-Logadi, la care au participat Aug. Z. N. Pop și Ș. Cioculescu (pe care-l și vedem într-o fotografie, pe treptele Institutului, slab ca un țîr și nearătîndu-și încă vîrsta de 62 de ani). * Nu se putea ca AXIOMA ploieșteană (nr. 3) să nu ne aducă aminte de o nouă aniversare: 130 de ani de la nașterea lui Robert Frost. Se pare că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
al sistemului instituțional al muzicii noi. Având atu-ul cuiva care vine din afara sistemului, fiind antropolog de formație, autoarea prezintă în cartea sus-menționată o teză pe care voi încerca să o rezum astfel: IRCAM-ul parizian al anilor ’80-’90 (Institut de Recherche et Coordination Acoustique/Musique) este, după Darmstadt-ul anilor ’50-’60, noul centru mondial al avangardei muzicale. El e o instituție creată de Pierre Boulez, personalitate de orientare modernistă. Cercetările de vârf în câmpul tehnologiei muzicale au necesitat un
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
șapte numere (din 1951-l953), revista i-a avut ca redactori pe Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar de la numărul 8 încoace (din 1954 până în 1960) a rămas numai Virgil Ierunca drept singurul redactor al publicației. În cadrul planului de cercetare al Institutului de istorie literară „G. Călinescu”, Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu au inițiat restituirea revistei de „metafizică și poezie” (după cum se recomanda din subtitlu) într-o ediție critică, însoțită de comentarii și de câteva note ajutătoare (ar fi fost necesare chiar
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Ion Buzași Aurel Sasu (n. 1943, în Darda de Sus, jud. Alba), a urmat Facultatea de Filologie la Cluj, după absolvirea căreia a lucrat la Institutul de Lingvistică și Istorie literară din Cluj, publicând singur sau în colaborare monografii, studii și eseuri, antologii și ediții care au devenit, unele, de referință în istoria literaturii române. Lista lor e prea lungă și ar lua mult spațiu dacă
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
material care există la București, ceea ce nu este o situație normală. Vorbind despre aventurile sale în arhivele române, mai ales în încercarea de a aduna documente pentru un volum care va fi editat de Woodrow Wilson Center din Washington și Institutul de Politică și Istorie al Ministerului Apărării, Profesorul Deletant mărturisește cu umor: Întotdeauna când am fost întrebat de ce m-am ocupat de studiile românești am răspuns „pentru că sunt masochist” și am spus asta pentru că trebuie să ai un pic de
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
1989, 1990 și 1995), pentru ca volumul al cincilea să se mute în 2001 la Editura „Grai și suflet - Cultura națională”. Volumul VI apare la Fundația Națională pentru Știință și Artă, continuatoarea Editurii Minerva, sub auspiciile Academiei Române și în colaborare cu Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Este menționat tirajul de două sute de exemplare, subvenționat de Ministerul Educației și Cercetării. Această fabuloasă colaborare dintre cel puțin patru instituții pentru apariția edițiilor critice ar merita un comentariu aparte și o investigație
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
descendență” onorantă este situat, cum spune dl C. Rogozanu referindu-se la Arghezi și alți viguroși polemiști de ieri, ci într-o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru deocamdată. * A apărut numărul 1 din noua revistă a Institutului Cultural Român: CULTURA. În cel dintîi editorial, dl Cristian Teodorescu, directorul publicației, ne asigură că ea nu va fi nici o “replică la Dilema veche”, nici “revista dlui Iliescu”. Așa gîndeam și noi. Am adăuga că nici o altă Românie literară nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
ai lui alfa și beta, ai alfabetului și ai literei. Un țăran are mintea plină de literatură. Tradițiile sale sunt de origine literară: cel dintâi care le-a inventat a fost un știutor de carte" (Miguel de Unamuno, Agonia creștinismului, Institutul European Iași, 1993, 40). footnote> care voia să fie acceptat în Biserica creștină își expunea motivele care l-au determinat să o facă și apoi primea o instrucție preliminară; b) instrucția era urmată de mărturisire: candidatul crede în ceea ce i
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
religios, pe care-i vom aminti mai jos. Cea apărută recent în colecția Tradiția creștină a Editurii Polirom din Iași se deosebește de anterioara și de alte ediții din autorii creștini apărute în seria Părinți și scriitori bisericești a Editurii Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române nu atât prin traducerea și caracterul bilingv, care sunt fi rești într-o cultură care se respectă, cât mai ales prin „auxiliarele” textului, datorate lui Dragoș Mîrșanu, care dau o ținută mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie romaine, apărut în două tomuri în 1996 și 2000, și Inscripții latine din Dacia, publicat în 2005, la care se adaugă Cronica epigrafică a României, redactată în revista institutului de arheologie bucureștean Studii și cercetări de istorie veche și arheologie. Lucrarea ce face obiectul acestei prezentări este structurată în patru părți. La acestea se adaugă introducerea (p.7-8), în care autorul expune pe scurt motivația ce a determinat apariția
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
semnat de Nietzsche s-a răzbunat peste un secol când studenții din Paris scriau pe zidurile caselor “Nietzsche a murit/ semnat Dumnezeu”. M-am gândit apoi că s-ar putea să fie vorba de relativismul moralei. Un profesor de la Massachusetts Institute of Technology dă, în cursul său de filozofie, exemplul legilor de circulație; ceea ce în Marea Britanie constituie o regulă (condusul pe partea stângă), în SUA este contravenție și reciproc. Mergând însă ceva mai departe putem observa că furtul, de pildă, este
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
de reținut dicționarul de SF românesc coordonat de Mihai-Dan Pavelescu (Nemira, 1999), un dicționar care cuprinde și o anexă exhaustivă cu cărțile și autorii români apăruți numai după 1990. Un specialist în SF este și Mircea Opriță, actualul director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, care a și scris un studiu de referință intitulat Anticipația românească, carte reeditată anul trecut, dar practic de negăsit pe piață. Așa cum, un alt eseu foarte bun, semnat de Radu Pavel Gheo, Despre Science Fiction (Ed.
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
și planurile de acțiune energic formulate rămase literă moartă. Precedenta restructurare a guvernului a fost făcută pentru a dinamiza activitatea ministerelor. Atunci s-a redus numărul ministerelor, dar premierul a luat sub directa sa coordonare peste 20 de agenții și institute. Mișcarea de acum e exact opusul acelei restructurări. Cancelarie a guvernului, trei miniștri de stat, revitalizarea echipelor de consilieri, iar asta într-un mecanism care e oricum parazitat de birocrație. Marea noutate e apariția în guvern a consilierului prezidențial Ioan
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
dintr-o dată, aici atmosfera e cam tensionată. S-a uitat și el pe geam, dar nu a observat nimic deosebit. Apoi interviul la revista psihologică, apoi cina. Luni, dacă vrea, poate să viziteze orașul. Marți, întâlnirea cu psihiatrii la nu știu care institut - n-a fost în stare să rețină denumirea foșnitoare. Miercuri vor merge la Cracovia, la Universitate. Școala psihologică a profesorului Andrews se bucură acolo de mare considerație. Joi Auschwitz, singur a cerut asta. Să fii în Polonia și să nu
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]