2,029 matches
-
dovadă de un bun spirit organizatoric și programul artistic a fost că de fiecare dată la înălțime. Printre cei care au încântat audiență cu succes s-au numărat soliștii noștri locali: Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi, si formația instrumentala “Balada” din Maryland. O pată de culoare și o
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
le degust și să aleg un sortiment, iar eu m-am hotărât la un vin roșu demidulce. Stăteam de vorbă și așteptam să înceapă muzica, pentru a-mi etala măiestria la dans pe ringul slovac. Formația de muzică, avea, pe lângă instrumentiști, și două soliste cu fustițele de-o palmă și chiloțeii la vedere. Când începea o repriză de cântat, nimeni nu părăsea scena, însă era enervant că, după fiecare melodie se făceau pauze lungi și dansatorii părăseau ringul, retrăgându-se pe la
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Dar cine aruncă pe oamenii de valoare afară din posteritate? Întocmai cei ce pregătesc locul pentru ei! Iată, avem azi un acordeonist care ar putea fi un Galliano român. Este Vali Crăciunescu. În grea iarnă muzicală românească și cruntă sunt instrumentiștii de valoare. Dacă s-a inventat playback-ul, de ce să nu se desființeze orchestra?! Acum e o raritate ceea ce altădată, când fiecare instrument muzical avea un magician al lui și chiar mai mulți era condiția spectacolului: interpretarea instrumentală. Acordeonul e un
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
cei care au contrubuit la reușită acestui program artistic de înaltă ținută: invitații speciali Alexandru Brădățan, Vlăduța Lupău, formația de dans “Bucovina”, grupul de dans “ROYA”, formația “Ghiocelul”, ansamblul “Dumbrava”, grupul de dansatori bulgari “Roșa”, UGA Ballroom Dancers, formația de instrumentiști condusă de Țucu Stoica; și soliștii de muzică ușoară Dan Buturcă și Victor Cepoi. Savuroasele mâncăruri tradiționale românești, prăjiturile alese și veselia au fost prezente din plin și pe gustul tuturor celor prezenți. Muzeul Portului românesc realizat anul acesta prin
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
care promovează valori culturale naționale și universale, de susținerea tinerelor talente autohtone care bat la poarta afirmării, de punerea în evidență a melosului Olteniei îndrăgite, de a păstra tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșești, de a reliefa posibilitățile de exprimare a instrumentiștilor orchestrei conduse de maestrul Nicu Crețu, consacrarea unei trupe cu renumiți dansatori de mare valoare, dar și a menținerii „genialilor” care au slujit cu înaltă credință muzica - fiind îndrumătorii celor tineri... Știu că aveți mândria de-a le fi „păstor
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
județul Argeș, fragezi și puri, costumați după chipul lalelelor, intr-o diversitate de culori: verde, alb, galben, roșu, purtând pe cap pălăriuțe împodobite cu flori, ca niște mici zeități ale florilor, și de grupuri de dansatori și soliști vocali și instrumentiști din România, Letonia, Serbia, îmbrăcați în costume populare tradiționale și intonând cântece specifice țării și zonei lor sau dansând în ritmuri autohtone. Au fost rostite alocuțiuni de reprezentanți ai orașului și țării noastre, cât și de către reprezentanți ai altor țări
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
modă, întreceri sportive și foc de artificii. Ele, florile, care ne împodobesc viața, au reușit să ne încânte timp de trei zile prin frumusețea, puritatea, frăgezimea și coloritul lor, prin mulțimea vizitatorilor, a meșteșugarilor, artiștilor populari, pictorilor, soliștilor vocali și instrumentiști, sculptorilor, ceramiștilor pe care i-au atras aici. Prin „Simfonia lalelelor” de la Pitești, omul a adus un omagiu florilor, dragostei de frumos, sensibilității, creativității, prieteniei, un semn de recunoștință față de Cel care le-a creat și l-a creat pentru
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
Național „Virgil Madgearu”, Ploiești, recitarea de către Nelu Stan a poeziei „Colind” de Nichita Stănescu, a poemului „Crenguță verde de brad”, scris de un rapsod popular din comuna Vadul Părului și recitarea de poezii proprii de către poeta Emilia Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici până la cei moderni. Sub coordonarea profesoarei Mădălina Paula Drăgănuță elevi de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, din Ploiești au reînviat personaje mitologice românești, precum Muma
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
curiozitate, mai mult a „gură cască” să vadă cine mai este pe la tribună. Dintr-un loc neobservat, un crainic cu voce de „public relation” anunță ordinea depunerii coroanelor. Pe fondul Imnului Eroilor, intonat cu gravitate de o fanfară încropită dintre instrumentiștii scăpați ca prin minune de efectul reducerilor în masă, încep să se perinde la locul cu pricina reprezentații instituțiilor statului, ai partidelor de toate culorile în succesiunea putere-opoziție, și la final câteva ong-uri de rezerviști gârboviți, topiți de durerea bolilor
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
mă ajuta foarte mult la interpretarea vocală, melodic, dar și ritmic. A fost mereu alături de mine și m-a ajutat atunci când am avut nevoie de sprijinul lui. Am cântat împreună la Ansamblul artistic „Ciocârlia”, unde George Tănăsescu era acordeonist, solist instrumentist și pianist. Am dat multe concerte împreună, atât la sala de spectacole a Centrului Cultural al Ministerului Administrației și Internelor, cât și pe scenele așezămintelor culturale din țară și din străinătate. Mi-a scris și mi-a orchestrat cântecele, din
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
foarte bucuroasă de propunere și mi s-a cerut transferul de la Teatrul „Ion Vasilescu”. La Ciocârlia i-am avut colegi pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
să împărtășesc cuiva doar o parte din aceste momente și am să încep cu felul în care am pornit acest ziar în aprilie 1997. După cum probabil știi, în România am fost muzician profesionist, atestat cu cea mai înaltă categorie - solist instrumentist 1. Am cântat vocal și la bass, este 21 de ani, în trupe vestite, “Romanticii” fiind doar una dintre ele, dar începutul a fost cu “Hiperion”. Aveam numai 16 ani și am fondat această trupă împreună cu doi buni prieteni ai
JURNALISTUL NICHOLAS BUDA ÎNTREABA, EDITORUL GRIGORE L. CULIAN RASPUNDE de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350501_a_351830]
-
două părți: în prima parte s-au cântat melodii având genericul” A ruginit frunza din vii “, iar în a doua parte au fost interpretate cântece dedicate Marii Uniri.Soliștii vocali au fost: Alexandru Tăgureanu, Elena Loghin și Vasile Micușan, iar instrumentiști: Augustin Tegla, vioară, Alexandru Petran, vioară, I. Tătar, saxofon și Modest Vișoiu, orgă, a recitat Romică Topan. A doua parte a cenaclului, condus de scriitorul Al.Florin Țene, a cuprins, cu prilejul comemorării a 23 de ani de la Înălțarea la
MANIFESTĂRI LITERAR-MUZICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351363_a_352692]
-
a avut ocazia să o întâlnească la Phoenix pe regretata violonistă de origine română, Ioana Dumitriu, instrumentistă valoroasă a orchestrei “Phoenix Symphony” din capitala statului Arizona, față de care a avut o stimă și un respect deosebit. Personalitate evidentă în rândul instrumentiștilor de valoare din Statele Unite ale Americii, și nu numai, violonistă de elită, membră de aproximativ trei decenii în “Phoenix Symphony Orchestra”, Ioana Dumitriu a fost prea puțin cunoscută în comunitatea romanească din zona metropolei Phoenix, până în iulie 2009, când o
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
în pânze soților Dumitriu, care reușesc să obțină câte un loc în orchestra simfonică Phoenix Orchestra din Arizona - la vremea aceea o orchestră regională. Între timp, în special grație directorului muzical Theo Alcantara, Phoenix Orchestra crește, atrăgând tot mai mulți instrumentiști de valoare, pentru ca în anul 1983 să devină o orchestră majoră. Lucrurile se pun în mișcare pentru Ioana și Dan Dumitriu, care din 1981 au șansa să profeseze meseria în care obținuseră o diplomă și să devină membri într-una
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
Pentru Marcel,nevoia de implicare în muzică a apărut la vârsta adolescenței, în timpul liceului, la Câmpia Turzii. Domnul i-a pus pe inimă acestuia să studieze pianul (orgă) și așa se face că până la plecarea sa la Timișoara (la facultate), devine instrumentistul principal din biserică pe care o frecvență. În facultate, în cadrul adunărilor studențești organizate de Organizația Studenților Creștini Evanghelici din Timișoara (OSCET), Marcel este conectat la lucrarea de slujire prin muzică creștină, prin participare și conducere de trupe de închinare. Ulterior
UN DAR DE LA DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355809_a_357138]
-
Rey de los cantaores”, posesor al unui adevărat imperiu de localuri specializate în spectacole la scenă deschisă. Spre sfârșitul secolului al XIX, chitara detronează definitiv vioara și celelalte instrumente de acompaniament. Pe lângă dansatori și cântăreți își fac apariția cei dintâi instrumentiști desăvârșiți, capabili să potențeze și să îmbogățească spectrul melodic prin improvizațiile cele mai măiestrite. Scriitorul uruguayan Carlos Reyes descrie rolul lor: „Un cântăreț fără suferință este ca o chitară fără corzi: sună, dar nu răsună. În general, se crede că
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
să distrugă această armonie! Universul întreg este energie, totul este energie în mod diferit condensată și structurată, în așa fel încât să putem exista, să putem dăinui, să existe această simfonie perfectă; dirijor avem, partitura ne-a fost dată, fiecare instrumentist trebuie să știe să-și acordeze instrumentul pentru un sunet cât mai curat. Menținerea unui echilibru permanent în jurul nostru este necesar pentru a nu aluneca în haos. Am mai amintit cândva de „Teoria Haosului”, de efectul „aripii de fluture”, de
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
ani, primele instrumente studiate fiind vioara și clarinetul, la Liceul de Artă “George Apostu”, din Bacău. Este absolvent al Facultății de Muzică ”George Enescu”, din Iași, Secția Clarinet clasic, și masterand al Universității de Muzică din București, Secția Jazz/Pian. Instrumentistul român a creat un repertoriu ce contine piese de jazz originale, precum și standarde reorchestrate, variind prin stilurile latin, jazz, pop și clasic, orchestrate să reflecte stilul său interpretativ unic, care i-a adus recunoașterea meritată pe scena de jazz europeană
NEW YORK -SORIN ZLAT ACEEAŞI SCENĂ CU CHICK COREA TRIO ŞI THE COMMONDORES LA JACKSONVILLE JAZZ FESTIVAL de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369032_a_370361]
-
înpodobit, susținut de Grupul vocal-instrumental “Speranța “, care activează în cadrul acestei instituții, condus de prof. Augustin Teglas. Cei din corul acestui grup format din oameni vârstnici: pensionara Marină Muntoi, care a susținut un recital poetic cu versuri de Titina Nica Țene, instrumentiștii Dumitru Tătaru, saxofon, Jucan Alexandru, acordeon, Cristea Mihai și Nucu Ardelean, vioară, inclusiv solistul Victor Aldea, au dat expresie artistică și coloratura muzicală admosferei sărbătorilor de iarnă, în timp ce cu genereozitate tinerii din cadrul Asociației “Magic people “ au răsplătit pe cei prezenți
DIN SUFLET PENTRU BUNICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369885_a_371214]
-
sexy”,”Un sărut”, „Vreau un pupic”, „Uită-mă”, „Nu te mai vreau”, „Mi-e dor de tine”, „Este ziua ta”, „Sexy și rea”, „E treaba mea”, trupa se desface, fiecare dintre interprete alegând să cânte solo, întâi cu trupa de instrumentiști, primul spectacol fiind în Afganistan, unde au susținut recitaluri pentru militarii români și străini cantonați în aceast teatru de operațiuni. Primele single-uri din cariera solo, ale Juliei sunt: „Refren pentru inima mea” și „Silent time”. Artista fermectoare Julia Jianu
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
vocația râsului ca artă și simțul comicului ca instinct fundamental”, cum afirma Paul Zarifopol. Așa se explică și constatarea lui ȘVM potrivit căreia ,,Caragiale scrie despre arta actorului”, care ,,are nevoie de talent, de gândire, de studiu, acesta fiind atât instrumentist, cât și instrument, iar sinceritatea lui e de preț”. De asemenea, Caragiale scrie ,,critică de teatru” în care ,,polemizează cu producțiile cosmopolite, cu repertoriul de «traducții» și plagiate, considerate boli cronice”, inclusiv corespondența sa conținând păreri despre teatru, despre muzică
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
trofee, diplome, toate reprezentând rodul muncii a cinci generații, vreme de 40 de ani. Din camera de zestre, trecând în camera trofeelor, vei putea să te plimbi cu gândul prin toate aceste locuri, pe unde peste două sute dintre fiii comunei, instrumentiști, soliști și dansatori de-a lungul timpului, au dus în țară și peste hotare, cu mândrie, numele, tradițiile și folclorul acestor meleaguri, aducând cu ei aceste trofee drept mărturie. Te vei gândi, atunci, dragă călătorule venit de departe, din lumea
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]