4,097 matches
-
sa era pentru adiționarea culturală, pentru organizarea informațiilor conform unor tipare relativ uzuale. Mărturisea Adrian Marino, fără, de data aceasta, a greși. „Simțeam, mai ales, nevoia acută de-a organiza, sistematiza, acumula cunoștințe cît mai bine ordonate și structurate". Resortul intelectului său ar putea fi asemuit unui computer perfecționat: „Că numai în acest mod se pot «stoca» și «organiza» toate noile cunoștințe culturale ce se acumulau progresiv. Și ele sporeau mereu". O fenomenologie personală a literaturii Adrian Marino n-a impus
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
de presupus, în întreg tonusul creator al acestuia. Aparent, Blaga era dispus să practice o reducție a femeii în sensul condescendent al superiorității masculine, așa cum s-a manifestat bunăoară în Grecia antică sau în Evul Mediu, excluzînd-o din sfera complicațiilor intelectului. Aceasta ar fi fost doar o ființă fermecătoare, un soi de „fluture" al biologiei umane. În realitate, lucrurile au stat, în majoritatea cazurilor, altminteri. Cea care i-a fost soție, Cornelia, născută Brediceanu, era o intelectuală în măsură a-l
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
de portretul-robot în care se reliefează năzuința către o venustate aparent suficientă sieși, cu rol inspirator chiar în circumstanțele unei absențe intelectuale, dar apropiindu-se iarăși de idealul nimfei acerebrale cînd lucrurile i se par a scăpa de sub control, respingînd intelectul feminin cu veleități posesive. Don Juanul nordic, care a fost Blaga, s-a dorit doar un contemplator al „ideii" de iubire în sens platonic. O „idee" totuși, iar nu o realitate, pe care biografia sa n-ar putea-o reflecta
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
călugări cutreierau pământul. Povestitorii relatează diferit întâmplarea. Când îi numesc Li si Wu, când - pur si simplu - Cel mare si Cel mic, sau Cel tânăr si Cel bătrân, în sfârsit, Cel care urmează calea inimii si Cel care urmează calea intelectului. Un lucru este sigur: amândoi veneau dintr-o mănăstire cunoscută pentru regulile sale stabilite prin tradiție, pe care juraseră să le respecte, reguli precum cea de a păstra tăcerea în timpul zilei și de a nu se lăsa ispitiți de femei
Krzysztof Cżyzewski (Polonia) O poveste despre coexistență by Luiza Săvescu () [Corola-journal/Journalistic/6300_a_7625]
-
lui Mahler se întâlnește întâmplător cu o fanfară care executa același Lied, de jale, ca de îngropăciune, tema compozitorului, aleasă. Personajul se îndrăgostește în străinătate de o fată de 14 ani, suedeză, pe care o cheamă Pilar -, mai dezvoltată ca intelect și trupește, cum sunt fetele din Occident, emancipate. Un fel de „Moarte la Veneția" -, ca replică... * Start from scratch -, a pleca de la zero, ... a găti ceva de la... cum ai râcîi fundul unei cratițe...
Start from Scratch by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6311_a_7636]
-
impulsului inițial. În fine, erudiția lui Papadima e dincolo de îndoială, atâta doar că la 23 de ani, cât avea în momentul în care și-a începutul oficiul critic la Gândirea, mintea sa era eliptică de o viziune personală, de aceea intelectul îi este încărcat cu toate clișeele epocii, pe care le pune în pagină fără a avea conștiința lor. E cazul clasic al intelectualului care, aflat în lacună de vederi proprii, le împrumută pe ale altora din nevoia de a avea
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
conturul uriaș al condorilor, curcanilor și plantelor capătă sens doar privit din aer - fiind considerate figuri desenate prin coordonare la distanță, dar de la nivelul solului, nu de la mare altitudine. Sagan nu are predilecție visătoare și nici febleți estetice. Posedă un intelect lucid de o răceală draconică, ale cărui lămuriri lasă impresia unei săli aerisite și neprimitoare, grație voinței de a lichida problemele prin explicații scientiste. Nici urmă de înfiorare cosmică în demersul lui, ci doar un elan social de natură melioristă
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
creștinesc, un intelectual este o ființă degenerată ale cărei șanse de îndreptare soteriologică sunt infime. Cauza stă în strîmba orientare pe care o dă minții sale. Căci a fi intelectual înseamnă a te mișca scolastic într-o lume precumpănitor seculară, intelectul nefiind decît facultatea care adună la un loc cele două elemente-cheie: scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi, repudiază din instinct orice apel la
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
o erudiție savantă. Și mai e o cauză a impresiei de non-beligeranță pe care o lasă: intuițiile lui sînt abstracte, nu vitale. Autorul se simte bine printre cărți, nu printre oameni, cultura atrăgîndu- l mai mult decît realitatea, de aceea intelectul său e predispus să reacționeze la motive livrești, nu la frămîntări intime. Pentru Ciprian Vălcan erudiția nu e un filtru de care are nevoie pentru a discerne nuanțele unei teme, ci este chiar mediul în care își culege temele, nuanțele
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
cărora, dacă li te supui, vei avea certitudinea verdictului. De exemplu, un medic are o rigoare severă în judecarea semnelor, pe baza cărora pune un diagnostic. El adună simptomele într-un tablou clinic și în final trage o concluzie de intelect, cu remarca obligatorie că el are deja în minte toate tablourile posibile la care poate ajunge: privirea lui are bătaie sintetică, căci strînge la un loc indicii separate, dar ținta ei e de speță patologică, căci descoperă boala. În rest
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
îngăduie cititorului un moment de odihnă. Te bucuri cînd autoarea lasă acribia detaliului infinitezimal și se întoarce la reflecții fine, făcute în marginea unor întîmplări sau amintiri. Atunci Doina Uricariu e în elementul ei, vie, fermă și cuceritoare, dovedind un intelect lucid, de fină discriminare a nuanțelor, fără efuziuni viscerale și fără sentimentalisme cu tentă elegiacă. De fapt, Doina Uricariu are o precizie rece, de aritmetru care a înlocuit cifrele cu cuvintele și care, mișcîndu-se pe un teren lexical, aplică limbii
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
sale, fie că este o realitate aparent obiectivă sau este transfigurată, ca în cazul comunicării prin artă. Multă vreme comunicările de la un om la altul s-au desfășurat într-un timp rezonabil, oferind o cantitate de informații suportabilă pentru un intelect mediu, ceea ce permitea majorității destinatarilor să asimileze mesajul, să-l transforme în gânduri și sentimente proprii. Vestea unei nașteri sau a unui deces generau comentarii ori, după caz, ode sau elegii. Un anunț, o scrisoare, o cronică erau descompuse cu
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
ca ultim refugiu Identitatea unică și irepetabilă a omului este așadar pierdută în calculul probabilităților, destrămată în tragedii colective și anulată în fluxul comunicării globale. Civilizația numelor este înlocuită de civilizația codurilor numerice. Cantitatea uriașă de informație nesolicitată, pe care intelectul nu o mai poate procesa, este resimțită ca o agresiune continuă la integritatea și intimitatea existenței. Reacția? Asistăm la deplasarea stării civile din real în virtual. Altfel spus, omul migrează dintr-o lume reală agresivă, într-o lume virtuală prietenoasă
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
a adus și porecla respectivă. Contradicții? Să le recunoaștem, întrucît "mandarinul" a fost un om cu trăsături și impulsuri iregulare, dificil de armonizat, aristocratic și socialist, mistic și militant politic, internaționalist și localist. Din cauza acestei elasticități, a acestui balans al intelectului între extreme a avut parte nu numai de o nefixare a imaginii sale în epocă, dar și de cumplita prigoană a regimului comunist: Cu onestitate, Nicolae Coande adnotează dualitatea concepțiilor lui Pandrea, care, în pofida împrejurării că a constatat, în final
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
bune ingrediente. În aceeași zonă se plasează, Edge of Darkness al lui Martin Campbell sau From Paris with Love al lui Pierre Morel, filme ușurele unde Mel Gibson și John Travolta oferă o distracție de week-end, fără consecințe grave asupra intelectului și sensibilității. Cu multe trepte deasupra este Up in the air al lui Jason Reitman care te ridică în al nouălea cer pentru a-ți da drumul de acolo fără parașută, un film subtil care sub pojghița de amuzament începe
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
oarecum ca să fii un mare poet, răspunzând astfel altor legi ascunse pe care doar geniul le descoperă în aparență ordine logică a lumii. Pe urmă, mai era și o anume provocare a legilor fizice ale corpului uman cu tot, cu intelect, ca să primești fără de crâcnire, dar perfect ordonate, lucrurile ce-ți trec prin mintea înfierbântata... O mare invenție a lexicului tratat la o temperatură fantastică. De unde respectul sau glacial arătat artiștilor, desi însoțit de multe focuri de artificii și de voioșii
Momente cu Nichita by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6549_a_7874]
-
discuție preliminară de numai 10 minute, cu colegii de echipă, poate conduce la obținerea unor rezultate mai bune la teste ce măsurau performanțele intelectuale și capacitatea de memorare. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că interacțiunile sociale influențează pozitiv intelectul, în timp ce izolarea socială, din păcate tot mai frecventă în societatea modernă, are consecințe negative, accelerând deteriorarea capacităților mentale. Sursa: Sciencedaily
Vorbeşte, că e sănătos! () [Corola-journal/Journalistic/65845_a_67170]
-
sonet de ireproșabilă înlănțuire prozodică. Atîta doar că înrîurirea formei asupra sufletului cititorului aduce cu o adiere superficială. O deguști fără să te miște, și o admiri fără să te frămînte. E o simplă virtuozitate tehnică ivită din ușurința unui intelect căruia, lipsindu-i viziunea, îi priește să se zbată într-o cușcă ermetică. Pe scurt, literatura fără filozofie, materialul acesta atît de răspîndit în galantarele librăriilor noastre, e o stofă pe cît de precară pe atît de obișnuită azi. Numai
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
vine din extravaganțele temelor înfățișate - prostituatele, hoții, ariviștii și pungașii sunt de o extravaganță devenită banală în lumea literelor -, ci din modul în care autoarea le prefiră în rețeaua de asociații libere a minții ei. Căci, trecut fiind prin volutele intelectului Georgianei Sârbu, ecoul mahalalei e mai subtil decît mahalaua. Așa se face că Georgiana Sârbu reușește ceea ce literatura de cîrtiță nu poate: să-și predispună cititorul către meditații libere pe marginea lumii de mahala. Georgiana Sîrbu scrie concentrat și mustos
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
un fenomen înseamnă a intui relația cauzală din care a luat el naștere. Fără cauzalitate, omul nu poate înțelege nimic, numai că relația cauză-efect, fiind valabilă numai în tărâmul fenomenelor, nu poate fi extinsă asupra numenului divin. Apoi, pentru Schopenhauer, intelectul este o activitate a creierului, așa cum digestia este funcția stomacului și secreția de bilă funcția colecistului. Creierul secretă gândire, iar această gândire nu se poate desfășura decât în timp și spațiu și numai în tiparul cauzalității ubicuitare. Nimeni nu se
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
din postfața traducătoarei. De pildă, e anevoie să simți vreun dram de satisfacție intelectuală dînd peste fraze ca: „Cunoașterea quidditativă a nonființei nu necesită existența obiectului, fapt pe care Mathaeus îl demonstrează în trei moduri, pornind de la analiza quiddității, a intelectului și a speciei inteligibile." (p. 220) Nu e vorba de maliție sau de rea-voință aici, Ana Irimescu făcînd cu această traducere o muncă de pionierat în domeniu, de vreme ce, dacă îi dăm crezare, în afară de britanici și de domnia sa, nimeni nu l-
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
impresie pe care o ai deschizînd cartea este că nimic din ce-i acolo nu te privește, totul părîndu-ți-se de o stranietate fantomatică: felul punerii problemelor, maniera de exprimare și mai ales termenii folosiți: grade ale potențelor, grade al speciilor, intelect activ, intelect pasiv etc. La început trăiești cu impresia că, sub ochii tăi, se cheltuiește o formidabilă inteligență pentru cercetarea unor chichițe prea minore ca să merite atîta efort, ca atunci cînd vezi un șahist care, în loc să joace partide spectaculoase, se
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
care o ai deschizînd cartea este că nimic din ce-i acolo nu te privește, totul părîndu-ți-se de o stranietate fantomatică: felul punerii problemelor, maniera de exprimare și mai ales termenii folosiți: grade ale potențelor, grade al speciilor, intelect activ, intelect pasiv etc. La început trăiești cu impresia că, sub ochii tăi, se cheltuiește o formidabilă inteligență pentru cercetarea unor chichițe prea minore ca să merite atîta efort, ca atunci cînd vezi un șahist care, în loc să joace partide spectaculoase, se apucă să
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
tot mai puțin" (s-au spus destule). Stăpînă pe acest mediu al concretului testat printr-o diversitate de umori, cîteodată părelnic atins de criză, Letiția Ilea modelează dintr-însul, precum dintr-o pastă moale, figuri fantaste. Intervine o fantezie a intelectului care desensibilizează pe alocuri epiderma (ipostaza empirică) a poeziei. Poeta se transpune experimental într-o postură geologică, nu fără o analogie cu rezistența oarbă a regnului vegetal: „pămîntul s-a despicat în urma ta / astupînd sunete și chipuri (...) îți tîrăști picioarele
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
Renunțând la poncifele vechii istoriografii, atât de prăfuite, dar și la interpretările „estetizante", adesea hazardate, Gabriel Mihăilescu pășește pe un teritoriu nou, acela în care poetica și studiul cultural își dau mâna, pentru a surmonta, măcar parțial, distanța care desparte intelectul cititorului de azi de produsele cărturarilor noștri vechi.
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]