915 matches
-
să îmbrace scheletul argumentelor sus menționate. O structură chimică alcătuită din atomi de carbon, hidrogen, azot și oxigen poate sta la baza cunoașterii formulei chimice </formulă> , care stă pentru cafeină. Structura chimică are un mod de a fi imaterial și intențional în minte, iar în cafeaua din ceașcă are un mod de a fi natural și material. Ceea ce cunoaștem atunci cand de raportăm la cafea nu este structura chimică a cafelei, ci cafeaua propriu-zisă din ceașcă fierbinte (statutul de id quo al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o reprezentare cognitivă a lor pentru a le putea cunoaște, prin și în această reprezentare. Așadar, un ar gument care face posibilă combinarea realismului cu reprezentationalismului are la bază înțelegerea universaliilor ca având un mod de a fi imaterial și intențional în mințile subiecților cunoscători și un mod de a fi corporal, material și natural în obiectele particulare din care le extragem. Un alt argument ce poate fi invocat în favoarea acestei interpretări hibride poate fi dedus din însăși structura dublă a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
abstrage din imagini speciile inteligibile; speciile inteligibile informează intelectul posibil, care este astfel actualizat; intelectul posibil, odată actualizat, produce conceptul, care este ceea ce este cunoscut și cel în care este cunoscut obiectul extramental, dat fiind modul acestuia de a fi intențional în minte. Toate aceste trei etape pot fi subsumate manierei în care reprezentationalistii înțeleg conceptul. Perspectiva acestui ultim stadiu al înțelegerii conceptului, căci de aici încolo Toma nu își va mai modifică teoria despre concept, are avantajul de a nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de comic, pentru care esențial este caracterul deliberat al nepotrivirii sau al dizarmoniei dintre lucrurile alăturate, în grotesc, susține Francesco De Sanctis (Storia della letteratura italiana), straniul amestec este realizat cu o naivitate grosolană. În realitate însă, considerăm că urma intențională nu poate fi negată nici în cazul grotescului, a cărui emergență se datorează tocmai exagerării, a "îngroșării", a căutării excentricităților, a tendinței de a întrece măsura cu orice preț. În grotesc, deformarea caricaturală extremă împinge comicul spre zonele oripilantului, receptorul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a fenomenologiei interpretării muzicale, punct în care se întâlnește, inevitabil, cu celestul Celi (permițându-mi să utilizez, aici, apelativul “inventat” pentru Celibidache de profesorul romașcan, Gheorghe A. M. Ciobanu). Conform acestui concept, unica realitate muzicală verosimilă se află în însuși actul intențional al conștiinței restitutive, care îl constituie. În fenomenologia muzicii, nimic nu e spus decât în funcție de ceea ce a fost și de ceea ce va fi. Actul restitutiv este un ritual de invocare a spiritului muzicii, pe care, asemeni unui sacerdot, îl oficiază
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
nevoie de gură decât de cap, dar și în străinătate lucrează în mare parte gura, fără ca crierii să știe mult despre aceasta. Ci în străinătate în genere nu prea iau oamenii gazetele în serios întrucît s-atinge de partea lor intențională. Se știe că sunt făcute pentru a trezi patimele societății și a crea în public atmosfera ce-i trebuiește guvernului sau adversarilor săi spre a inaugura suirea unora și coborârea altora; în sfârșit presa nu-i cu mult mai mult
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
național; b) unitatea panteonului românesc, în urma căreia Oamenii Mari ai trecutului își pierd identitățile lor locale și capătă în schimb o unică identitate națională; c) unitatea politică, reflectată în revendicările întregirii naționale a tuturor românilor în același stat; d) unitatea intențională, prin care o întreagă pleiadă de domnitori ai uneia sau alteia din țările române sunt considerați a fi acționat în sensul unificării naționale. a. Unitatea istoriografică. Prima generație de manuale de istorie circulate în sistemul școlar aflat în curs de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul reîntregirii națiunii române, este o constantă care traversează de la un cap la altul istoriografia autohtonă postpașoptistă (cu excepția perioadei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată la stadiul de proiect nefinalizat. Descălecând din Țara Făgărașului pentru a întemeia statalitatea Țării Românești, Radu Negru a stabilit "capitala provisoriă a Romaniei" la Câmpulung pe baza unor rațiuni de logistică politică: "Radu-Negru cătà să se așéze la început
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Moldova, Țara Românească și Ardeal, să înainteze spre Constantinopole, și cu puterile tuturor Românilor, să alunge pe Turci în Asia" (Constantinescu, 1928, pp. 129, 130). E drept, ofensiva românească a rămas la stadiul de intenție. Evidentă în această analiză intențională este și ideea de unitate, toate cele trei provincii românești unindu-și forțele militare în vederea îndeplinirii scopului îndoit al eliberării naționale și spirituale de dușman. Independența. Ideea puternic saturată simbolic de independență își continuă impetuos cariera pe aceleași coordonate stabilite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1600), apoi parțial (1859), și definitiv (1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unde își depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-o mașin]rie. Totuși, deși mulți g]sesc aceast] idee conving]toare, ea poate fi ușor comb]țuț]. Spre deosebire de somon sau de piesele mașin]riei, oamenii au câteodat] un comportament intențional. Aceast] intenționalitate prezent] în comportamentul persoanelor este suficient] pentru a demonstra c] un asemenea comportament nu este pur si simplu un tropism asemenea „rotirii” unei flori a soarelui dup] soare. S] presupunem c] acesta ar fi un fapt stabilit. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu toate acestea adev]rât c], dac] determinismul are valoare de adev]r, atunci intențiile noastre sunt determinate și, dac] așa stau lucrurile, nu ar rezulta c] purtarea noastr] se afl] dincolo de controlul nostru? Că agenți care acționeaz] în mod intențional, noi am fi diferiți de floarea-soarelui, moliile care zboar] în flac]ra lumân]rii, somonii care se întorc și așa mai departe, dar ne-ar lipsi totuși o capacitate fundamental] dac] nu ar depinde în final de noi felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
istoria nu din perspectiva actuală, a cercetătorului, ci din cea trecută, care este chiar cea a societății studiate. Evident că pentru a ajunge la un asemenea obiectiv, poate ușor utopic, e necesară o viziune comprehensivă, simpatetică, o explicație de natură intențională, deoarece altminteri, pe calea explicației analitice și cauzale, se poate ajunge ușor la un cerc vicios: pentru a cunoaște tiparul de sensibilitate al unei alte societăți trebuie să te situezi În acea perspectivă, să ți-o Însușești; dar pentru a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comprehensiune, În accepțiunea pe care i-o acordă „hermeneutica filosofică” a lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot aici, la pp. 257-262 - o expunere a teoriei explicației intenționale În istorie a lui von Wright. Tot despre hermeneutică și comprehensiune, În Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică, Editura Politică, București, 1988, passim. Pentru tipurile de explicație În istorie vezi și Jerzy Topolski, op. cit., pp. 369-399, unde accentul se pune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
convingerile ferme ajută la formarea atitudinii finale. Atributele identificate ca fiind reprezentative și semnificative sunt ulterior integrate În vederea formării unei atitudini generale. Această atitudine poate fi ulterior clasificată Într un anumit mod. Dacă cele trei componente ale atitudinii (cognitivă, afectivă, intențională) sunt În echilibru modificarea atitudinii devine dificilă Întrucât aceasta devine stabilă. Dezechilibrul existent Între cele trei componente ale atitudinii survine la apariția unui nou stimul. Noile informații ar putea influența componenta cognitivă sau intenția subiectului, tot așa cum experiența negativă poate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a lucrurilor, "exemplul casei". Este ctitorul mereologiei sau știința părții (importanța superioară a părții față de întreg) și a intenționalității ca o caracteristică esențială a conștiinței (orice obiect "mintal" are o intenție). În consecință, trebuie distins actul de conștiință de fenomenul intențional. Noțiunea de aboutness, adică "despre-logia", distinge fenomenul mintal de fenomenul fizic. În timp ce Brentano susține "inexistența intențională", Husserl, idealist transcendental, consideră fenomenologia intenționată drept conștiința obiectului intențional, adică a unui fenomen perceput și existent în realitate. Este apropiat de conceptul spiralogic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și a intenționalității ca o caracteristică esențială a conștiinței (orice obiect "mintal" are o intenție). În consecință, trebuie distins actul de conștiință de fenomenul intențional. Noțiunea de aboutness, adică "despre-logia", distinge fenomenul mintal de fenomenul fizic. În timp ce Brentano susține "inexistența intențională", Husserl, idealist transcendental, consideră fenomenologia intenționată drept conștiința obiectului intențional, adică a unui fenomen perceput și existent în realitate. Este apropiat de conceptul spiralogic al dublei spirale "cunoaștere-conștiință". 5 Jean-Paul Charles Aymard Sartre (1905-1980), filosof, dramaturg, scriitor, și politician francez
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
obiect "mintal" are o intenție). În consecință, trebuie distins actul de conștiință de fenomenul intențional. Noțiunea de aboutness, adică "despre-logia", distinge fenomenul mintal de fenomenul fizic. În timp ce Brentano susține "inexistența intențională", Husserl, idealist transcendental, consideră fenomenologia intenționată drept conștiința obiectului intențional, adică a unui fenomen perceput și existent în realitate. Este apropiat de conceptul spiralogic al dublei spirale "cunoaștere-conștiință". 5 Jean-Paul Charles Aymard Sartre (1905-1980), filosof, dramaturg, scriitor, și politician francez. Existențalist prin excelență și fenomenolog. Adept al relațiilor libere exemplificate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cărei efect exterior este expresia” (sublinierea aparține autoarei) <ref id=”82”>Ibid., p. 94 referință </ref>. Așadar, Înaintea textului, a mesajului, care devine, prin enunțare, o entitate publică, obiectivă, oarecum egal-interpretabilă, mai există ceva, un complex de stări (motivaționale, afective, intenționale) și mecanisme psihice care l-au generat. Dacă receptorul dorește să afle semnificația propoziției enunțate, el poate face acest lucru independent de orice context; dacă Însă dorește să afle ceea ce a intenționat emițătorul să facă prin producerea ei, care a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri adiționale (contextuale) și semnificații proprii locutorului, intenționale. Acest fapt ne impune contextualizarea sau analiza contextuală a intervențiilor discursive, pentru a determina sensul și referința intenționate de locutor, depășind astfel „intenția lectorului” și „intenția operei”. Astfel, funcție de context, rostind cuvintele „se strică vremea”, locutorul poate intenționa să aprecieze
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
înclinat în mod natural să-i atribuie existență. Așadar dacă problema era de a examina conținutul gîndurilor noastre sprijinite pe lucrurile sensibile, nu ar fi fost de reținut înclinația eului. Din contra, am fi fost prinși în contemplarea spectacolului obiectelor intenționale ale fenomenologiei trăite și în ceea ce Husserl numea solipsism transcedental.) Nu este vizat exteriorul, nu căutăm să-l atingem ca pe un obiect pol aflat la orizont; raportul pe care eul îl întreține cu el este de o natură diferită
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
reîntâlnească centrul pămîntului, ca în fizica scolastică. Însă corpul luat ca atare, nu poate să caute nimic, nu poate să tindă spre ceva deoarece conceptul său exclude toate proprietățile sau toate modurile ce implică o acțiune prin reprezentare, o acțiune intențională. Ideea clară și distinctă despre corp este aceea a unei substanțe întinse în lungime, lărgime și profunzime. Această idee exclude gîndirea sau inteligența. De ce întinderea, sau mai curînd lucrul care este întins, exclude gîndirea? Răspunsul lui Descartes este invariabil: întinderea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
școlar sub forma unor investigații, a unor experimente etc. și se finalizează prin prezentarea unor produse în fața grupului de elevi, precum și a altor factori interesați. Proiectul se poate defini și ca o conduită anticipativă a individului, el, desemnând orice acțiune intențională și explicită. „Înainte de a cădea pe un drum, trebuie să-l vezi”, sublinia un filosof și logician polonez (T. Kotarbinski). „Dacă ar fi să sfătuiesc pe cineva ce să facă în oricare împrejurare din viața personală, profesională sau familiară, aș
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]