848 matches
-
implicit, cercetarea realității se poate face prin intermediul unei experiențe perceptuale 96 care devine una dintre caracteristicile speciei umane atunci când este vorba despre cercetarea realității. Astfel, a descifra imaginea înseamnă a înțelege relația care se stabilește între subiect și obiect și intenționalitatea primului în raport cu al doilea. Este semnificativă corelația realizată de Husserl între copia și originalul acesteia la nivelul oricărui tip de realitate. Folosind operația logică a analogiei, filosoful german transferă această relație la nivelul conștiinței pentru a construi un nou concept
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o descriu pe aceasta ca fiind "facultatea mentală care include toate ideile referitoare la ceva nou, în opoziție cu tot ce era cunoscut până atunci, sau acceptat"97. La fel ca și imaginea, imaginația implică întotdeauna un anumit tip de intenționalitate, întrucât atunci când individul își imaginează, se raportează de fiecare dată la un obiect, imaginația fiind direcționată către acesta, chiar dacă el există sau nu în lumea reală. Prin Edmund Husserl și Jean-Paul Sartre, imaginația poate fi investigată cu ajutorul fenomenologiei, fiind "unul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fenomenologiei, fiind "unul din factorii definitorii care separă gândirea umană de inteligența artificială. Imaginația apare des în dezbaterile despre posibilități deoarece ceea ce este imaginabil are aceeași finalitate cu ceea ce este posibil"98. Pentru Husserl, imaginea trebuie privită din perspectiva fenomenului intenționalității și legată de o anumită conștiință, întrucât aceasta este cea care percepe obiectul, care există datorită procesului perceptiv. În acest sens, imaginea nu este o simplă imitație, ci o reconstrucție, care depinde de felul cum conștiința se raportează la obiecte
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că imaginarul nu reconstituie realitatea, acesta reprezentând "în fiecare moment sensul implicit al realului"101. În opinia lui Sartre, doar conștiința care percepe poate reda realitatea și niciodată conștiința care imaginează, iar, în afara percepției, realul nu este decât un neant. Intenționalitatea conștiinței de a forma o imagine generează un proces prin care lumea reală este redusă la neant, idee formulată de Sartre sub influența fenomenologiei. Astfel, obiectele pe care conștiința și le imaginează nu sunt cele percepute de aceasta, întrucât ele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb, considerarea arhetipului ca temă fundamentală, substanță sau natură pură valorizează atât imaginația, cât și imaginarul, fiind complementară cu abordarea filosofică a imaginației care discută despre o anumită intenționalitate a imaginii 343, întrucât individul își imaginează întotdeauna ceva, imaginația lui fiind îndreptată spre un obiect pe care îl creează, indiferent dacă acesta există sau nu în realitatea fizică. Deși moștenit prin apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu este dat, ci este construit întrucât conștiința dă sens obiectelor prin modul în care se raportează la ele. Acest sens pe care îl dobândesc obiectele în cadrul procesului reprezentațional devine reper pentru altă reprezentare. Husserl vorbește indirect despre o anumită intenționalitate a imaginii, întrucât, actul psihic are o intenție care urmează să fie împlinită printr-un act de intenție corespunzător. Aici intenționalitatea dobândește semnificația de orientare și direcționare, în ideea că sensul apare în cadrul procesului și fenomenului care însoțesc imaginea, prin intermediul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe care îl dobândesc obiectele în cadrul procesului reprezentațional devine reper pentru altă reprezentare. Husserl vorbește indirect despre o anumită intenționalitate a imaginii, întrucât, actul psihic are o intenție care urmează să fie împlinită printr-un act de intenție corespunzător. Aici intenționalitatea dobândește semnificația de orientare și direcționare, în ideea că sensul apare în cadrul procesului și fenomenului care însoțesc imaginea, prin intermediul conștiinței. Dezvoltând teoria constructului personal, fenomenologul George A. Kelly evidențiază faptul că indivizii se comportă față de realitate în funcție de felul cum și-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Implicit, imaginea este mai mult decât o simplă reprezentare mentală a unui obiect, ea este rezultatul percepției și a mecanismelor mentale care filtrează obiectul prin prisma unor reprezentări anterioare, fiind totodată o proiecție simbolică generată de experiența individului, condiționată de intenționalitatea subiectului și influențată de mediul social. De fapt, imaginile se constuiesc în interiorul unor procese care rămân neconștientizate și "se actualizează la solicitarea mediului în modalități care rămân inaccesibile introspecției"512. Într-o colecție de studii despre impactul prejudecăților și stereotipurilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lumea, de a se raporta la alteritate într-un anumit context. Revenind, astfel, la ideea că imaginea este o permenantă căutare a sensului, putem spune că ea nu neapărat descrie subiectul, însă evidențiază motivele și interesele acestuia în plan reprezentațional, intenționalitatea lui și felul cum se raportează la obiect, poziția lui în cadrul dimensiunii reprezentaționale și comunicaționale a imaginii. Din acest punct de vedere, analiza reprezentării sociale, dar mai ales a stereotipului și a etnostereotipului, are sens, mai întâi de toate, pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Olfactica (semnalele olfactive) / 59 2.5. Elemente de paralimbaj / 61 2.6. Haptica / 63 2.7. Proxemica / 64 2.8. Cronemica / 66 2.9. Artefactele / 67 Concluzii / 69 Capitolul IV. VALENTE ALE COMPORTAMENTULUI NONVERBAL / 71 IV.1. Nonverbalul din perspectiva intenționalității / 71 IV.2. Comportament nonverbal în etapa definirii identității de sine / 77 IV.2.1. Dimensiuni comportamental-nonverbale ale relației părinte-adolescent / 84 2.1.1. Comportamente nongestuale, cu semnificații neverbale / 88 2.1.2. Alte forme de exprimare nonverbală specifice adolescentului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
poziția cu privire la utilizarea unor sintagme, oferind explicații care îi probează alegerea, si propunând structura definitorie aferentă (a se vedea distincția comportament nonverbal versus comunicare nonverbală). Un reper bibliografic de certă valoare pentru analiză uneia dintre trăsăturile indispensabile ale comunicării, anume intenționalitatea, este reprezentat de opțiunea pentru orientarea palo-altistă. Același liant conceptual, al Școlii de la Palo Alto, este folosit și pentru construirea altor planuri pe care se etalează lucrarea, bunăoară imposibilitatea noncomunicării. Accesarea, în cadrul lucrării, a unor modele de comunicare dintre părinți
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acelui mit "55-38-7", valabil în comunicarea directă; 4) impresionant prin numărul mijloacelor de exprimare care îl alcătuiesc, limbajul nonverbal conferă verbalului elementele necesare constituirii unui proces de comunicare adecvat. Capitolul IV VALENTE ALE COMPORTAMENTULUI NONVERBAL IV.1. Nonverbalul din perspectiva intenționalității Când îmi exercitam sarcina de a aduce la lumină ceea ce oamenii țin ascuns în ei, dar nu prin puterea constrângătoare a hipnozei, ci observând ceea ce spun, și ceea ce arată, mă gândeam că-i mai greu decât este în realitate. Cel
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
prin natura lucrării, suntem interesați de dimensiunea nonverbală a limbajului, raportarea la rolul lexemului în comunicare vizează doar considerentele operaționale. P. Watzlawick dezbate ideea că procesul de comunicare este un schimb de informație, care se produce doar ca rezultat al intenționalității. El extinde conceptul conform căruia comunicarea include întregul comportament al altei persoane (în prezența fizică/virtuală). Deși dimensiunile tacite ale comunicării pot fi neintenționate, ele au un enorm impact asupra reacțiilor și comportamentului ulterior al celeilalte persoane. Comportamentul poate fi
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
existența punctelor de vedere critice, potrivit cărora axioma nr.1 "forțează" granițele a ceea ce constituie, de fapt, comunicare. Replică lui a fost ca, dacă suntem interesați de schimbul de informații, pe care îl numim nivel conștient, deliberat, voluntar, rezultă că intenționalitatea este un ingredient esențial al comunicării. Dar, daca adoptăm ideea că întregul comportament, în prezența altei persoane, este comunicare, acest punct de vedere trebuie extins la cel al axiomei. Pentru o mai bună înțelegere, autorul exemplifică printr-o situație de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și pro-ducând niște tropăieli asemănătoare pașilor de step-dance. În mod evident, colegul și prietenul său nu bănuia că este auzit, drept care, pentru a nu-l face să se simtă stânjenit, Watzlawick a rămas nemișcat. Autorul vorbește despre absența clară a intenționalității, în acest caz, dar precizează impactul puternic pe care l-a avut asupra să comportamentul colegului. Explicațiile primite l-au condus pe intervievator la o nouă întrebare: Există vreun comportament pe care nu l-ați caracteriza drept comunicare?", iar răspunsul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în preajma, ne aflăm în fața bine-cunoscutei interogații: Produce acel maiestuos copac din pădure vreun foșnet dacă nu e nimeni să-l audă? Pentru că o comunicare să aibă loc, trebuie să existe cel putin o altă persoană 106. Trăsătură distinctă a comunicării, intenționalitatea se înscrie în tradiția semioticii, incepand cu Eric Buysens 107, continuând cu Luis Prieto 108 și Georges Mounin 109. Potrivit lui L. Prieto, orice act comunicativ implică intenție din partea emițătorului, care trebuie să fie identificabila de către receptor. Numai în acest fel
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de către receptor. Numai în acest fel sunt transmise semnele; Prieto explică faptul că, în lipsa intenției emițătorului, informația observată de receptor nu este un semn, ci un index. Transmiterea semnelor este definită drept comunicare, iar transmiterea indicilor este numită semnificare 110. Intenționalitatea are la bază caracterul conștient al inter-relaționării cu cei din jur. "...pentru că transferul de informatie să devină un proces de comunicare, emitentul trebuie să aibă intenția de a provoca receptorului un efect oarecare. Prin urmare, "comunicarea" devine un proces prin
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Aceasta ar include vorbirea și unele comportamente non-verbale, precum punctarea diferitelor aspecte sau menținerea atenției. Din per-spectiva producerii și receptării semnelor, comportamentul intențional și cel conștient pot fi tratate din unghiuri de abordare diferite. Donald MacKay este de părere că intenționalitatea poate fi prezentă în următoarele tipuri de situatii: i. semnul este intenționat, dar nu interpretat că intenționat; îi. semnul nu este intenționat, ci interpretat că intenționat (comportamentul non-intențional care nu este interpretat astfel nu se înscrie semiozei). Conștiința se referă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
implicit, la schimbări în sistemul social datorate acțiunii actorilor sociali. Într-adevăr, acțiunea socială nu poate fi separată de structurile societale create prin aceasta; chiar dacă acțiunile nu dobândesc trăsături specific sociale decât în interiorul unor structuri în cadrul cărora acestea capătă sens, intenționalitatea lor și externalizarea scopurilor creează însuși caracterul lor social. Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică Fără îndoială că orice cercetare științifică ar trebui să înceapă cu studierea cât mai comprehensivă a faptelor. Dificultatea majoră
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de anumite elemente preexistente, care o determină în mod implicit, atât în spațiu, cât și în timp. Și într-un caz și în celălalt, se evidențiază o trăsătură comună, ambele exemple constând într-un act de creație și într-o intenționalitate creatoare. În acord cu aceaste idei, contrastul dintre mărginit și infinit se reflectă și asupra relației dintre spațiul "interior" creației și cel "din afara" lui. Prin opoziția față de haos, orice creație reprezintă un cosmos desăvârșit, un univers în sine, lumea apărând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
vorbi de asemenea de: ) Atenție exteriorizată adică orientată către mediul înconjurător sau o formă de atenție legată de propriile senzații corporale. ) Atenție distributivă - desemnăm posibilitatea concentrării asupra a doua sau mai multe informații simultane de natura extereoceptivă. Funcția energetică și intenționalitatea conștientă Noțiunea de efort, implică faptul că organismul este susceptibil de mărirea voluntară a potențialului său energetic în vederea realizării unei acțiuni până la finalul ei. Această acționare de origine centrală facilitează răspunsurile comportamentale și mărește eficienta subiectului care este capabil să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
segmentul eului ei care nu voia să accepte adevărul și care intenționa să-l inducă în eroare pe celălalt segment. Nu cred că această perspectivă aduce ceva în plus modului în care înțelegem ceea ce se întîmpla în mintea lui R2; intenționalitatea și autoamăgirea sînt concepte care pot fi valabile numai în prezența unei anumite doze de hazard. Pentru o mai mare precizie, însă cu riscul de a deveni pedanți, poate ar trebui să vorbim de "pseudo-minciuni" atunci cînd ne referim la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în alte domenii non-sociale". Dennett (1987:275-276) adoptă o perspectivă similară. El spune că deși multe specii evoluate non-umane trăiesc în grupuri unitare, simplitatea organizării lor sociale preîntîmpină necesitatea de a anticipa reacțiile semenilor, abilitate pe care el o numește intenționalitate de ordin superior. Oamenii, urangutanii și cimpanzeii trăiesc totuși în grupuri mai puțin unitare, în care această abilitate este esențială. Drept urmare, el afirmă că abilitatea s-a dezvoltat datorită selecției naturale care i-a favorizat pe cei mai talentați în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sînt parțial corecte; creșterea presiunii ecologice poate favoriza supraviețuirea grupurilor cu tipuri mai complexe și mai fluide de organizare socială, care este menținută doar de către indivizii care reușesc să ghicească reacțiile celorlalți. În consecință, putem presupune că cele două trăsături, intenționalitatea de ordin superior și fluiditatea organizării sociale s-au dezvoltat concomitent. Anumite date arată că acea complexitate socială și inteligența care o susține se pot dezvolta mai repede decît inteligența tehnică (Jolly 1988; Chevalier-Skolnikoff 1986:211; Jolly 1985: 379). Importanța
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
altă parte, intruziunea substanței lirice în discursul gazetăresc a avut ca rezultat o fecundă metisare a mesajului care, ulterior, a devenit produsul exotic al literaturii așa-numite, de frontieră (Silvian Iosifescu) sau a interferențelor (Ion Vlad), iar în acest caz intenționalitatea autorului, disimulată sau explicită, precis direcționată sau orientată spre o țintă cu un contur ambiguu, va genera o gramatică specifică a textului. Accentul, determinat conjunctural și subiectiv, se va deplasa dinspre dialectică ("polemică ad rem", după Eminescu) spre "arta de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]