9,535 matches
-
pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi, sensibil, de altfel, la tot ce ține de arta negustoriei, și îi laudă mecanismul ingenios, care permite anularea unei greutăți prin alta, egală... (Fragment din volumul Întoarcere în Bucureștiul interbelic, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
Frunzele nu mai sînt aceleași, apariția Exercițiilor pentru mîna dreaptă (cuprinzînd și Don Quichotte și o addendă cu texte din periodice, printre care Cu prilejul unei cărți: Ernest Renan de N. Davidescu) e un gest de asumare a istoriei literare interbelice. Exerciții pentru mîna stîngă Castaneda și bătrînul mexican... Le dădea mîna s-o facă pe nebunii. Fumau ierburi, se îndeletniceau cu "Micul Fum" și începeau să vadă. Asta poate, în fond, oricine. Dar să începi să vezi fără ele, fără
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
Marin Preda: "aventura conștiinței" o începe la 14 ani, citind Moromeții. Mai tîrziu, în București, prietenele ei Dana Dumitriu și Gabriela Adameșteanu, ambele impuse ca prozatoare de vîrf, îi oferă permanenta priză la literatură și îi cer să scrie. Romancierii interbelici pe care-i admiră, Blecher, Sebastian, Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu și, mai presus de toți, Camil Petrescu, îi dau în vremuri aberante (ultimii ani ai comunismului) reperul unei creații normale, iar meseria de gazetar îi asigură un temei, o face
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
fără îndoială, în revista noastră, la Cronica edițiilor). Ipoteza formulată cîndva de Z. Ornea - că aceste însemnări aproape codificate sînt de uz "strict personal", iar criticul le păstra în vederea unei prelucrări în memorii - se confirmă și aici. Dintre toate jurnalele interbelice pe care le-am citit, indiferent de formula lor, numai la unul singur încă am avut aceeași convingere, că nu era destinat publicului: cel al lui Jeni Acterian. Nici unul dintre cei doi diariști nu a mai avut timp să-și
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
moment dat criticul, care le citea tuturor cu glas tare, alege pentru o asemenea lectură în doi - interlocutoarea e d-na Ștefania Russu - Povestea poveștilor are de ce să surprindă. Ulterior, la cenaclu, lectura din textul rar, greu de obținut în interbelic (ceea ce explică și de ce e citit public) se va repeta, iar unul dintre beneficiari este Eugen Ionescu. Zi sinistră. Plouă în continuare de 20 de ore. Nu fac ce-mi propun. [...] T. Vianu (adresa lui Iancu. N-a citit cartea
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
de anvergură europeană. Personalitate duală, oscilînd între contemplativul homo esteticus și irita(n)tul homo ironicus, iubitorul "ideilor gingașe" care se pronunțase deja "pentru arta literară" nu reușește să cucerească definitiv nici o poziție în relieful atît de variat al spiritualității interbelice românești, pe care totuși, difuz și ocult, o stăpînește. Lovinescu îi apreciază lupta cu "modele" și "grimasele", dar deplînge dezorientarea "gustului său intim". Este de notorietate strania exaltare a lui Herr Doktor în fața unor subproducții literare autohtone, cum ar fi
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
o formă a răzbunării asupra acestor vremuri?", se întreabă, mai mult sau mai puțin retoric, Adrian Cioroianu. Involuntar, lui îi răspunde unul din intervievații Smarandei Vultur din Memoria salvată: „Ce se amînă se răzbună.", spune el, vorbind despre antisemitismul românesc interbelic, niciodată luat în discuție. Ceea ce istoria nu supune criticii e asumat pe cont propriu de memorie. Dacă însă povestirea capătă forma istoriei, asta nu înseamnă că ea se poate apăra de abuzurile memoriei: „Un principiu de drept roman, cu largă
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
cîndva și modificate după bunul plac al legilor amintirii. Are orașul lui Sergiu Singer ceva din puterea de cucerire, dar și din lipsa de palpabilitate a mirosului unei mîncări bine gătite. Sînt multe cărțile apărute în ultima vreme despre Bucureștiul interbelic, cele mai multe și reușite. Dar iarăși nu mă hotărăsc ce fel de carte e Lavandă și usturoi. Are fotografii superbe, sepia și color, vechi și noi, dar e cu mult mai mult decît un album. Nu e o scriere memorialistică și
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
nevropat mohorât și bizar, și, oarecum pe aproape, Mihail Dragomirescu, al cărui portret alunecă în caricatură, îngroșând mult părțile negative și nerecunoscându-i nici un merit. Alexandru Ciorănescu afirmă că nimeni nu l-a luat în serios, mai toți criticii epocii interbelice desconsiderându-l (ceea ce e cam adevărat). Memorialistul nostru găsea două explicații: "De o parte l-a discreditat aspectul lui pachidermic, produs al masivității fizice și al placidității care îl caracteriza. De altă parte, teoretizarea literaturii pe care o propunea el
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
neîncheiat din care un amplu fragment, intitulat "Rebeliunea", a apărut în "Viața Românească", în aprilie 1991( poeme inedite apăruseră în februarie 1991). Cum se vede și din acest fragment, romanul se întoarce spre primul război mondial, urcând apoi spre perioada interbelică. Evenimentele politice sunt văzute din interiorul mediului militar căruia îi aparține Horia Coman, personajul principal al cărții, marcat de memoria zonei argeșene de unde vine. RĂzboiul care avea să cuprindă Europa în numai cîteva zile ca o vîlvătaie, primul război mondial
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
a faptului existențial în concurență cu cel ficțional, într-o încleștare ea însăși dramatică, din care parcă nu se știe cine iese modificat! Ca reper general al unei opere, ne este cunoscută frenetica evoluție a prozei românești în scurta perioadă interbelică, a sincronizării cu cele mai avansate literaturi, de la proza satului la aceea a orașului, de la romanul epic la cel analitic, arie unde Hortensia Papadat Bengescu mai întâi, apoi Camil Petrescu au deschis porțile unei încă mai dinamice generații, cea a
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
al autenticității generează o certă calitate a observației, în alcătuirea de portrete, în crearea de situații-cheie, pe tiparul unor experiențe existențiale reale, în captarea detaliului simptomatic, în realizarea atmosferei, capabilă a construi cadrul, acela al societății noastre citadine din deceniile interbelice. În punctarea senzației imediate, a nexului psihologic al unei infime mișcări sufletești, în chiar fragmentarea timpului dens află Nicolae Florescu contemporaneitatea unui scriitor pe care l-a studiat mai multe decenii, cu o pasiune ce-l fixează în sfera unor
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
francmasoneria. Dar în vremea noastră prima "internațională" era de mult eliminată de pe scena politică, iar masoneria nu se mai bucura de aceeași favoare și nu mai deținea aceleași pîrghii de putere ca înainte de primul război mondial sau chiar de perioada interbelică" (pp. 23-24). Pe cît de simplă, pe atît de convingătoare este și explicația pe care Neagu Djuvara o dă abandonării de către Occident, imediat după război, a statelor din Europa Centrală și de Est, în pofida uriașelor speranțe pe care locuitorii din
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
s-au fabricat eroi falși că Vasile Roaită și prezente fictive (că cea a conducătorilor comuniști care, în realitate, la ora la care armata a deschis focul, erau deja arestați). În contrapartida, care nu dă bine în diorama idilica a interbelicului românesc. Ca si pasarelă Grivița, grevele de la uzinele cu același nume sunt un fragment din istoria Bucureștiului pe care l-am uitat la capătul unei străduțe care nu duce nicăieri. Muncitorii pășesc în fiecare zi pe platforma acestui Arc de
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
Dragoș Bucurenci Am citit aproape pe nerăsuflate The Remains of the Day, cartea pentru care Kazuo Ishiguro a câștigat premiul Booker în 1999. Este o poveste scrisă impecabil, în care portretizarea majordomului britanic interbelic este făcută cu o acuratețe fotografică și cu o ironie șfichiuitoare. Păstrând proporțiile, m-am amuzat să mă regăsesc într-un solilocviu al domnului Stevens. Puțină auto-ironie nu strică niciodată, așa că vă împărtășesc pasajul, conștient că dau astfel apă la
L’embarras du choix by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82461_a_83786]
-
atât mai impresionantă era ținuta celui care le purta. De unde expresia “la patru ace” a ajuns să desemneze pe cineva îmbrăcat cu o eleganță ieșită din comun. În aceeași însemnare veți descoperi și povestea lui Paul Poiret, un designer vestimentar interbelic care a introdus șalvarii în ținuta feminină, dar pe care valul de creatori postbelici, între care și Coco Chanel, l-au adus la sapă de lemn. Călătorie plăcută! Thanks for your kind words and for sending so many nice people
La patru ace by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82504_a_83829]
-
în astfel de situații este : “stai dom’le liniștit că nu mă interesaza coșmelia matale (așa la deruta :)) ) - eu vreau să pozez bufnita aia care stă acolo pe streașina!” Am pățit chestia asta cu un șantier ilegal la un garaj interbelic din strada Alexandrina, lângă Docenților. A ieșit de acolo “un tablagiu” (de fapt acum trebuie să li se spună “un cârpaci” că au tresele din cârpa) să mă muștruluiască pentru că făceam poze cu telefonul mobil din fața porții de pe trotuar. Pentru că
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]
-
în al carui mesaj mă regăsesc cu totul. Perdeaua de arbori seculari care înconjoară piața Charles de Gaulle nu reprezintă doar sursă de oxigen, ea este unul dintre puținele repere din care se mai pot compune câteva cadre cu Bucureștiul interbelic. Domnule Primar, Apreciem eforturile PMB de a moderniza capitala, dar luăm cunoștință cu îngrijorare de proiectul de a crea o parcare subterană în Piață Charles de Gaulle. Această scrisoare dorește să vă ceară reevaluarea soluțiilor tehnice și redefinirea planurilor pentru
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
Dragoș Bucurenci Ediția “Bună că viața” despre Bucureștiul literar cu scriitoarea Ioana Pârvulescu, călătoare în timp între Bucureștiul secolului XIX, Bucureștiul interbelic și Bucureștiul contemporan, etnologul Șerban Anghelescu, care ne-a făcut introducerea în trei stabilimente celebre în lumea literară (Capșa interbelică, Uniunea Scriitorilor comunistă și Muzeul Literaturii postcomunist) și criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu, care se îmbracă și astăzi cu țilindru
Bună ca viaţa: Bucureştiul literar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82645_a_83970]
-
Bucurenci Ediția “Bună că viața” despre Bucureștiul literar cu scriitoarea Ioana Pârvulescu, călătoare în timp între Bucureștiul secolului XIX, Bucureștiul interbelic și Bucureștiul contemporan, etnologul Șerban Anghelescu, care ne-a făcut introducerea în trei stabilimente celebre în lumea literară (Capșa interbelică, Uniunea Scriitorilor comunistă și Muzeul Literaturii postcomunist) și criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu, care se îmbracă și astăzi cu țilindru și papion, colecționează obiecte vechi și chiar reconstituie lupte din istoria României alături de Asociația 6 Dorobanți. “Bună că viața” este
Bună ca viaţa: Bucureştiul literar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82645_a_83970]
-
prin vivacitatea intelectuală, deosebita capacitate asociativă și, nu în ultimul rând, prin stilul sclipitor, exuberant, de o mare expresivitate. Abordarea este laborioasă, urmărind să redea, pe baza unei documentații exhaustive, evoluția ideilor și a atitudinilor celor doi lideri de opinie interbelici, așa cum se oglindește ea în vasta operă publicistică lăsată de aceștia prin periodicele vremii ( "Gândirea", "Noua revistă europeană", "Ideea europeană", "Cuvântul" și "Predania"). Ochiului sagace al cercetătorului nu-i scapă faptul că presa constituia deja, pentru amândoi protagoniștii comentați, o
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
de realități organice, prin care tenta să depășească economicul, stă la temelia monstruosului său proiect totalitar "(p. 215). Angajamentul autorului, clar exprimat, se află de partea democrației, în cadrul căreia diversitatea etnică și cea culturală reprezintă achiziții de preț. "Gândirea organicistă interbelică a lui Nichifor Crainic sau a lui Nae Ionescu, bunăoară, opera prin excludere; după consumarea dramatică a perioadelor totalitariste, epoca actuală operează prin includere. Specificul tradiției și al culturilor naționale nu poate fi pus în primejdie într-un mediu al
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Cam acesta era limbajul (primitiv) al tinerilor critici ideologi marxist-leniniști, formați la școala stalinistului A. A. Jdanov. Ca să promoveze o literatură nouă, realist-socialistă, în fond mistificatoare și propagandistică, era nevoie de suprimarea vechilor modele, adevăratele valori ale tezaurului clasic și interbelic, ce deveneau pur și simplu periculoase prin influența lor "malefică". Arta fusese înlocuită cu ideologia, libertatea scriitorului, cu "sensul unic", fără nici o putință de alegere. Ori "aderai", ori dispăreai. De aici, campania furibundă contra lui Arghezi, Blaga, Ion Barbu, ca să
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
lozinci propagandistice debitate cât mai des, cu patos "revoluționar", până la saturație. Marele "îndrumător" era cel mai agresiv proletcultist, Nicolae Moraru, care decreta: Nu există o neutralitate a omului de artă". "Poetul, literatul este ideolog". El cerea urgenta revizuire a literaturii interbelice, "pe fondul crizei culturii burgheze", a "putrefacției ideologice, care duce la rândul ei la descompunerea formei artistice". Atacuri ofensatoare și iresponsabile îndrepta împotriva lui Arghezi și Ion Barbu; altă dată, împotriva "Junimii", care "nu a fost în fond decât o
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
manifestase de la început atașamentul, ca publicist, pentru noul regim, dar nu și ca scriitor și mai ales ca istoric literar. într-o postură de critic dogmatic, sociologist-vulgar, îl aflăm acum pe Ov. S. Crohmălniceanu. Dizertând asupra motivului morții în poezia interbelică, el îi găsește o explicație deconcertantă și nu mai puțin rizibilă. Cauza ar fi fost victoria fascismului (de fapt, a hitlerismului) în 1933! Ce eveniment politic va fi determinat oare poezia morții din Miorița? Denunță și el deopotrivă literatura "turnului
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]