5,197 matches
-
CDI și a transferului tehnologic ... ... VI. REZULTATELE AȘTEPTATE R1. Securitate energetică R.1.1. Reducerea sau eliminarea dependențelor de resurse energetice din import R.1.2. Menținerea capacității de stocare a energiei și sisteme de rezervă la un nivel satisfăcător R.1.3. Realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de transport de energie R.1.4. Consolidarea siguranței infrastructurilor critice în energie R.1.5. Consolidarea lanțului de aprovizionare pentru infrastructura critică din energie R2. Energie cu emisii scăzute de carbon R3. Eficiența energetică R.3.1.1.1. Optimizarea și atingerea sustenabilității a sistemelor
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de stocare; îmbunătățirea eficienței energetice; extinderea duratei de viață a zăcămintelor mature de țiței și gaze sau exploatarea unor noi zăcăminte în vederea diversificării surselor de energie din producție indigenă; întărirea rețelelor de transport și distribuție de energie, inclusiv prin interconectări cu țările din jur; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; realizarea unei piețe competitive și performante, care oferă consumatorului un rol central; flexibilizarea rețelelor și creșterea numărului de participanți, inclusiv prosumatori. Strategia Energetică este elaborată în acord
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
este esențială încurajarea creării și dezvoltării lanțului de aprovizionare care să asigure necesarul de materiale și echipamente pentru implementarea investițiilor planificate în documentele programatice la nivel național. Strategia subliniază importanța cooperării regionale, în special pentru construirea de noi linii de interconectare, precum și cooperarea cu alte state în alinierea politicilor la nivel european. România trebuie să integreze piața de energie electrică a Republicii Moldova în cea națională și europeană inclusiv prin cuplarea transfrontalieră a operatului desemnat al pieței de energie electrică
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
regenerabile valoroase care pot fi utilizate pentru producerea hidrogenului verde, un combustibil curat care nu generează emisii de dioxid de carbon. Guvernul Republicii Moldova și-a propus obiective ambițioase pentru creșterea capacităților de producție de energie din surse regenerabile. Prin interconectarea cu rețeaua energetică a României, hidrogenul verde produs în Republica Moldova poate fi transportat eficient către piețele de consum din România. Această integrare va contribui semnificativ la diversificarea mixului energetic și la reducerea dependenței de sursele de energie cu emisii
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990; ● Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030; ● Obiectivul privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030; ● Obiectivul de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030. Al cincilea și ultimul pachet energetic al UE, Pregătiți pentru 55, publicat în anul 2021, a actualizat ambițiile europene în materie de climă, stabilind un obiectiv de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și climei, prin stabilirea unor: (i) ținte naționale privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie, îmbunătățirea eficienței energetice în toate sectoarele economice și creșterea gradului de interconectare a pieței interne de energie electrică la piața europeană de energie, precum și a unor (ii) politici și măsuri pentru atingerea respectivelor ținte. Țintele, politicile și măsurile stabilite în cadrul PNIESC subliniază angajamentul României de a se alinia la obiectivele
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
susținută în proporție de peste 80% de furnizarea de produse petroliere din România. În prezent, România nu importă gaze naturale rusești via Ucraina - pentru asigurarea necesarului de consum, România importă gaze naturale din direcția Szeged-Arad și prin intermediul punctelor de interconectare din sud, cu Bulgaria, Kardam1-Negru Vodă1 (Coridorul Trans-balcanic) și Giurgiu-Ruse. În 2021, importurile de motorină au crescut semnificativ cu 49,7%, continuând această tendință în 2022, cu o creștere de 10,2% față de 2021. Pe de altă parte, La nivelul anului
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energie. ENERGIE ELECTRICĂ Capacitatea de interconexiune a României a cunoscut o creștere de la 7% în 2007 la aproximativ 13,5% pentru capacitatea de export și de aproximativ 16% pentru capacitatea de import în ianuarie 2022. În ultimii ani, gradul de interconectare a crescut în tandem cu creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier (creștere de la aproximativ 1.500 MW în 2015 la peste 2.500 MW în 2022) și cu scăderea capacității instalate de producție la nivelul sectorului energetic. În prezent, capacitatea disponibilă
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
400 350 800 RO->UA 100 50 50 50 50 200 UA->RO 200 350 650 300 500 400 Sursa: Transelectrica, Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031 Conform Planului de Dezvoltare RET pentru perioada 2022-2031, lungimea totală a liniilor de interconectare a energiei electrice însumează 489,04 km din totalul rețelei. Linii de interconectare care leagă sistemul național de transport al energiei electrice de sistemele de transport ale țărilor vecine Nr. Frontieră LEA Interconexiune 1 Bulgaria LEA 400 kV Țânțăreni - Kozlodui 2
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
350 650 300 500 400 Sursa: Transelectrica, Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031 Conform Planului de Dezvoltare RET pentru perioada 2022-2031, lungimea totală a liniilor de interconectare a energiei electrice însumează 489,04 km din totalul rețelei. Linii de interconectare care leagă sistemul național de transport al energiei electrice de sistemele de transport ale țărilor vecine Nr. Frontieră LEA Interconexiune 1 Bulgaria LEA 400 kV Țânțăreni - Kozlodui 2 Bulgaria LEA 400 kV Stupina -Varna 3 Bulgaria LEA 400 kV Rahman
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Republica Moldova LEA 110 kV Cioara - Huși 16 Republica Moldova LEA 110 kV Țuțora - Ungheni 17 Republica Moldova LEA 110 kV Falciu - Gotești Sursa: Transelectrica, Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031 Îmbunătățirea în continuare a indicatorului capacității de interconectare este esențială pentru asigurarea securității și accesibilității energiei, cu atât mai mult în contextul conflictului regional de la granițele României și ale Republicii Moldova. În lipsa îmbunătățirii acestui indicator, excesul de energie electrică ar putea rămâne în interiorul granițelor României
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
excesul de energie electrică ar putea rămâne în interiorul granițelor României periclitând sistemul electroenergetic, cu excepția cazului în care producția de hidrogen regenerabil devine o opțiune viabilă. Pe de altă parte, în perioadele în care cererea depășește oferta, din cauza interconectării inadecvate, importul de energie electrică nu ar fi fezabil. Această dinamică are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra tarifelor de energie electrică din România, în ciuda prognozei conform căreia România nu va depinde în mare măsură de importuri
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
dinamică are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra tarifelor de energie electrică din România, în ciuda prognozei conform căreia România nu va depinde în mare măsură de importuri. În consecință, este imperativă o creștere substanțială a nivelului de interconectare. GAZE NATURALE În contextul geopoliticii și geostrategiei traseelor energetice europene, România beneficiază de avantajele localizării geografice pe coridoare importante de transport gaze naturale cu acces la resursele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, aspect ce conduce la necesitatea valorificării
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
gaze naturale cu acces la resursele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, aspect ce conduce la necesitatea valorificării eficiente a acestor oportunități. În prezent, SNT este conectat cu Ucraina, Ungaria, Moldova și Bulgaria, prin intermediul a șapte puncte de interconectare transfrontalieră. Capacitatea tehnică totală a punctelor de interconectare amplasate pe conductele de transport internațional (T2+T3) era la 1 ianuarie 2022 de cca. 55.000 mii mc/zi (20 mld. mc/an), atât la intrare cât și la ieșirea din țară. România își
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
naturale descoperite în Marea Neagră, aspect ce conduce la necesitatea valorificării eficiente a acestor oportunități. În prezent, SNT este conectat cu Ucraina, Ungaria, Moldova și Bulgaria, prin intermediul a șapte puncte de interconectare transfrontalieră. Capacitatea tehnică totală a punctelor de interconectare amplasate pe conductele de transport internațional (T2+T3) era la 1 ianuarie 2022 de cca. 55.000 mii mc/zi (20 mld. mc/an), atât la intrare cât și la ieșirea din țară. România își dezvoltă continuu rețeaua de transport a gazelor naturale
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
integrantă a Coridorului prioritar Interconexiunile de gaz pe coridorul nord- sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (NSI EastGas) care urmărește dezvoltarea/îmbunătățirea interconectărilor de gaze naturale pe direcțiile nord-sud și est-vest. În ceea ce privește gradul de interconectare transfrontalieră cu țările învecinate din UE, România este conectată în regim bidirecțional cu Bulgaria (la Ruse Giurgiu - capacitate de transport pe direcția import 0,92 mld mc/an și export 1,50 mld. mc/an prin finalizarea fazei 1 a proiectului BRUA, respectiv la
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de transport pe direcția import 0,92 mld mc/an și export 1,50 mld. mc/an prin finalizarea fazei 1 a proiectului BRUA, respectiv la Negru-Vodă 1 - capacitate de transport pe direcția export (tranzit) 6,36 mld. mc/an, din care, prin finalizarea proiectului de interconectare Isaccea din SNT 2,31 mld mc/an se asigură din SNT și diferența 4,05 mld. mc/an în regim de tranzit și import de 5,31 mld. mc/an) și cu Ungaria (la Csanadpalota capacitate de transport pe direcția export de 1,75 mld. mc/an
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
afara UE, România este conectată în regim bidirecțional cu Ucraina (la Isaccea 1 - capacitate de transport pe direcția de import de 6,85 mld. mc/an și de export (tranzit) de 4,12 mld. mc/an) și cu Republica Moldova, cu care gradul de interconectare a crescut odată cu finalizarea Interconectatului Iași-Ungheni/Ungheni-Chișinău cu o capacitate anuală pe direcția de export de 1,88 mld. mc/an și de 0,73 mld. mc/an pe direcția de import. Din 2017, România face parte din proiectul BRUA, alături de Austria
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
dezvoltarea SRE, este necesar ca sectorul energetic să fie modernizat pentru a putea prelua variațiile de injecție de putere generate de acestea, cu sisteme de echilibrare și stocare dimensionate corespunzător. De asemenea, echilibrarea pe piața regională necesită capacitate sporită de interconectare. Categoriile principale de producători cu răspuns rapid la cerințele de echilibrare sunt centralele hidroelectrice și grupurile pe bază de gaze naturale. Necesitatea surselor de stocare a energiei electrice este dată și de procesul de decarbonare a sectorului energetic care prevede
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
piața liberă, cu oferte corecte și transparente pentru consumatori, în perioada 1 aprilie 2025 - 31 martie 2026. Piața domestică de gaze naturale este avantajată de poziția favorabilă a României fată de capacitățile de transport în regiune și de posibilitatea de interconectare a SNT cu sistemele de transport central europene și cu resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Mării Mediterane și din Orientul Mijlociu, prin Coridorul Sudic. Prioritățile legislative și administrative recente se concentrează asupra următoarelor necesități: accelerarea transpunerii reglementărilor
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
același timp, întărirea și modernizarea rețelelor, digitalizarea, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, creșterea și modernizarea capacităților de stocare, compatibile cu utilizarea noilor gaze (cum ar fi biometanul, sau metanul sintetic) și a hidrogenului, precum și creșterea capacităților de interconectare cu statele vecine, reprezintă factori care vor contribui în primul rând la asigurarea securității energetice naționale, dar și la proiectarea acesteia în regiune. OS 1.1. DIVERSIFICAREA SURSELOR DE APROVIZIONARE CU RESURSE ENERGETICE PRIMARE Diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a deveni un exportator net începând cu 2027, în condițiile punerii în funcțiune de noi capacități de exploatare și stocare a gazelor naturale. România este avantajată de poziția favorabilă fată de capacitățile de transport în regiune și de posibilitatea de interconectare a SNT cu sistemele de transport central-europene și cu resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Mării Mediterane și din Orientul Mijlociu, prin Coridorul Sudic. OS 1.3. MENȚINEREA UNUI MIX ENERGETIC DIVERSIFICAT ȘI A ADECVANȚEI SECTORULUI ENERGETIC România își
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
mici, în cazul producției mult peste necesarul intern. OS 1.5. CREȘTEREA CAPACITĂȚILOR DE INTERCONECTARE TRANFRONTALIERĂ A REȚELELOR DE TRANSPORT DE ENERGIE România își propune mărirea/disponibilizarea capacităților de interconexiune pe toate granițele cu tarile vecine. În ceea ce privește obiectivul de interconectare de 15% în 2030 stabilit prin Regulamentul 1999/2018 privind guvernanța Uniunii energetice și a acțiunilor climatice, se intenționează ca acest obiectiv să fie depășit, în principal, prin implementarea PCI-urilor și respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a rețelei
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
climatice, se intenționează ca acest obiectiv să fie depășit, în principal, prin implementarea PCI-urilor și respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a rețelei electrice de transport incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2022-2031. Evoluția nivelului de interconectare al României până în 2030 Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 OS 1.5.1. ENERGIE ELECTRICĂ: CONSOLIDAREA REȚELELOR DE TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE CU SCOPUL DE A ASIGURA PARAMETRII TEHNICI NECESARI DE BUNĂ INTERCONEXIUNE CU INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ TRANS-EUROPEANĂ Ca urmare a prevederilor Regulamentului (UE
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
naturale din regiunea Mării Caspice și cele din Marea Neagră. În acest context, este important ca Transgaz să implementeze într-un timp scurt proiectele de conectare a piețelor central europene la resursele din Marea Caspică și Marea Neagră. Punctele de interconectare dintre România și statele vecine, precum și capacitățile de transport asigurate în flux bidirecțional prin aceste puncte pot crește relevanța lor la nivel regional. OS 1.6. PROTECȚIA INFRASTRUCTURII CRITICE Consolidarea siguranței în exploatare și protecția tuturor instalațiilor și infrastructurilor de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]