1,295 matches
-
socială. Nu este nimic surprinzător că aceste explicații sunt adesea în contradicție ori chiar vorbesc de procese diferite. 4.4.1. Perspectiva funcționalistă și cultura Adaptarea culturii și structurii sociale la mediu. Funcționaliștii văd societatea în mod fundamental stabilă, sistem interdependent care a adoptat o formă particulară deoarece acea formă o servește bine. Susținerea acestei stabilități reclamă un consens în suportul aranjamentelor sociale de bază ale societății. Tocmai cultura este chemată să realizeze această funcție. Ea promovează cooperarea prin crearea solidarității
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestei forțe de muncă, poziție influențată major de cantitatea de munci domestice pe care le îndeplinesc (Kenworthy, Malami 1999, p. 240-257; Jewell, Whicker, 1993, p. 705-706). Acest fapt este important de menționat, pentru că aduce o dovadă în plus pentru relația interdependentă dintre spațiul public și cel privat. Atât timp cât dihotomiile privat/public și natură/cultură vor opera în spațiul ideologic românesc, accesul femeilor la pozițiile de putere va fi îngreunat. În Barometrul de Gen din 2000, 36% dintre respondenți au declarat că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
21-42; Anthony, 2000, p. 8-14; Held, 1990, p. 337-344). Alison Jaggar critică perceperea biologiei ca aparținând regnului animal și separarea strictă a acesteia de raționalitatea umană. Biologia reproductivă și în special creșterea copiilor sunt un exemplu elocvent al unor relații interdependente, existente nu numai între părinte și copil, cel din urmă necesitând atenția și grija mai multor adulți pe parcursul dezvoltării sale și devenind la rândul său îngrijitor (Jaggar, 1989, p. 21-42; Whitbeck, 1989, p. 64-88). O primă preocupare a studiilor feministe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
societății, instituie criterii de apreciere și modalități de sancțiune (recompense și pedepse). În această perspectivă, se cuvine a sublinia faptul că necesitățile individului și cele ale Întregii societăți, deși au și unele mecanisme specifice, se formează În cadrul unor procese unitare, interdependente. Pe de o parte, individul Își definește necesitățile sale pornind de la reglementările generale ale societății și, În primul rând, aderând la un sistem de valori-norme. Pe de altă parte, societatea urmărește o serie de necesități În corelare directă cu cele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
am dat traducerea din 1951. footnote>. În aceste condiții, este greu a se vorbi despre o „economie”, ci mai mult despre activități economice. „Cuvântul «economieă (economics) provine din grecescul oikos gospodărie („hous-hold”), dar lumea antică nu cunoștea economia, un sistem interdependent de piețe regularizate prin preț, așa cum sunt situați acum; nici nu gândea În termeni „economici” care se referă la ideea calculului. Producția servea gospodăriei și nu era adaptată nevoilor.” <footnote Daniel Bell. The Cultural Contradictions of Capitalism, 1976, New York, Basic
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
clasic de „integrare” se potrivește. 2. Modelele de analiză sociologică Integrarea reprezintă o temă de bază a teoriilor funcționaliste, bazate pe principiul subordonării părților față de Întreg. După P.A. Sorokin, fenomenele culturale sunt integrate când „două sau mai multe fenomene culturale interdependente, adică legate din punct de vedere cauzal, sunt Într-o consistență logică sau, pentru fenomenele de artă, estetică, unul de altul”.<footnote Sorokin P.A., Society, Culture and Personality. The Structure and Dynamics, New York, Harper and Brothers, 1947, p. 314. footnote
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
studiilor efectuate, Rothwell a apreciat că modelul de cuplare poate fi prezentat ca un proces secvențial logic, nu neapărat continuu, care poate fi împărțit într-o serie de etape distincte din punct de vedere funcțional, dar care interacționează și sunt interdependente. Modelul global al procesului de inovare poate fi prezentat ca o rețea complexă de căi de comunicație, intraorganizaționale și interorganizaționale, care asigură legăturile dintre diferitele funcții și conectează întreprinderea atât la comunitatea științifică și tehnologică, precum și la cerințele pieței. Procesul
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
mai mare, cu atât sunt necesare mai multe probe), dar și de calitatea probelor respective (cu cât este mai ridicată calitatea, cu atât mai puține probe sunt necesare). Rezultă de aici că suficiența și gradul de adecvare a probelor sunt interdependente. Desigur, sunt și situații în care simpla obținere a mai multor probe nu compensează calitatea lor slabă (de exemplu, verificarea unui număr foarte mare de facturi emise către clienți nu poate compensa procedura de confirmare externă). Credibilitatea probelor este influențată
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
odată cu Strategia de la Lisabona din anul 2000, când a fost stabilit principiul general de acțiune: creșterea și dezvoltarea economică a viitoarei Uniuni Europene sunt strâns legate de existența unui sistem funcțional de protecție și incluziune socială. Cele două arii sunt interdependente și se sprijină una pe cealaltă. Astfel, crearea de noi slujbe este considerată o soluție prioritară pentru creșterea economică, dar și pentru prevenirea și diminuarea unor fenomene precum excluziunea socială. Un sistem de pensii adecvat contribuie la sustenabilitatea economică generală
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
tradițională în general și științele economice în particular. Plexus înseamnă, în latină, împletit, încolăcit, din care derivă și cuvântul complexus, cu sensul de împletit împreună. Complexitatea presupune, deci, în primul rând, o multitudine de elemente, procese sau fenomene care sunt interdependente și interconectate în cadrul unui sistem sau între un sistem și mediul său înconjurător. Într-un sistem complex, interdependența și conectivitatea apar în mod natural, fiind rezultatul scopului sau obiectivului comun al părților și elementelor sale, indiferent de nivelul la care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fel sau altul, dintr-o perspectivă sau alta, abordează sistemul adaptiv complex. Se acceptă astăzi tot mai des ideea că cibernetica nu este o singură știință, ci o metaștiință, din care a decurs in mod firesc grupuri de discipline științifice interdependente care au ca obiect comun de studiu sistemele complexe din diferite domenii. Stuart Kaufman a denumit această mulțime de discipline Științele Complexității, prevăzându-le totodată un rol dominant în evoluția științei secolului XXI. El afirma: „secolul XXI va fi secolul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
aspecte ne vom referi în capitolul următor. 2.3. Raporturile dintre cibernetică și alte științe Se acceptă astăzi tot mai mult ideea că cibernetica nu este o singură știință, ci o metaștiință, din care a decurs grup de discipline științifice interdependente care au ca obiect comun de studiu sistemele complexe. Stuart Kaufman a denumit această mulțime de discipline științele complexității, prevăzându-le totodată un rol dominant în evoluția științei secolului XXI. El afirma: „secolul XXI va fi secolul științelor despre complexitatea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
deschis (deci pot intra în viitor alți agenți) sau închis. Populația mediului reprezintă totalitatea entităților luate în considerare. Dacă în medii cu un singur agent, agenții sunt priviți ca entități independente, în medii cu mai mulți agenți, aceștia devin entități interdependente. Dacă în primul caz, agentul poate să acționeze singur, în al doilea caz el trebuie să comunice cu ceilalți agenți. Apare, astfel, conceptul de mediu comunicațional. Acesta conține, în primul rând, principiile și procesele care guvernează și susțin schimbul de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în interior. Drept consecință, toate relațiile dintre elementele sistemului care sunt considerate importante pentru a explica comportamentul dinamic vor fi închise în modelul de dinamică de sistem. În dinamica de sistem comportamentul întregului sistem este determinat de structura buclelor feedback interdependente din interiorul limitelor închise. Deci această metodă tinde să privească sistemul mai degrabă dintr-o perspectivă endogenă decât dintr-una exogenă: sistemul se comportă într-un anumit mod datorită structurii sale interne decât ca rezultat al factorilor exteriori. Acest lucru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
crească nivelul muncitorilor existenți. Numărul acestora determină cheltuielile cu salariile, deci și cheltuielile totale ale sistemului. Contul curent va fi afectat, ceea ce va duce la reducerea ratei de angajare de noi muncitori. Se observă că modelul conține trei bucle feedback interdependente care, prin acțiunea lor, determină un anumit comportament al întregului sistem. Fiecare buclă feedback conține cel puțin un nivel și o variabilă de ritm. Buclele feedback introduse încearcă să elimine o diferență dintre un nivel dorit și un nivel existent
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
agenții și natura interacțiunilor dintre aceștia se modifică. Leigh Tesfatsion (2005) definește sistemul adaptiv complex pornind de la o definiție mai veche dată sistemului complex de către Flake (1998). Astfel, conform acestuia, sistemul complex are două proprietăți: sistemul este compus din unități interdependente; sistemul are proprietăți emergente, deci proprietăți apărând din interacțiunile unităților care nu sunt proprietăți ale unităților individuale însele. Arătând că introducerea unei singure definiții a sistemului adaptiv complex este dificilă, Tesfatsion propune mai multe variante, și anume: Definiția 1: Un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
iar rezultatele obținute prin aplicarea metodelor și modelelor construite pe baza noii concepții sunt mai bune decât cele anterioare. Piețele financiare, în particular piețele de capital, pot fi considerate sisteme adaptive complexe, ele fiind alcătuite dintr-o mulțime de agenți interdependenți și conectați care prezintă comportamente de grup emergente, dobândite în urma agregării comportamentelor individuale ale acestor agenți. Agregarea acestor comportamente individuale face ca sistemul să acționeze unitar în „punctele critice”, deci schimbările mari apar ca rezultat al acumulărilor unor stimuli reduși
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și muncă fac o economie; fiecare componentă luată separat nu ar fi suficientă”. O privire mai atentă asupra structurii CAS relevă câteva caracteristici interesante ale acestora în ceea ce privește proprietățile de mai sus. Astfel, CAS: a) conțin un mare număr de elemente interdependente (de exemplu molecule, neuroni, indivizi, piețe, organizații sociale etc.); b) interacțiunile dintre aceste elemente nu sunt deterministe; și c) topologia interacțiunilor este distribuită. Prima caracteristică se referă la faptul că un sistem poate fi analizat la nivel microscopic, mesoscopic sau
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de putere.” (F. Capra, op. cit., p. 214). Unii cercetători merg chiar mai departe afirmând, cum o face Castells într-o analiză sociologică profundă a Erei Informației, că asistăm la dispariția statului-națiune, care este înlocuit cu „statul-rețea” ai cărui cetățeni sunt interdependenți. Într-un astfel de stat, luarea deciziilor politice majore trebuie să țină seama de efectele pe care acestea le-ar exercita asupra tuturor membrilor societății, fiindcă aceștia vor afecta cu necesitate întreaga rețea. 6.1. Ce sunt rețelele complexe? O
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
management. Prima lucrare În care se vorbește de management aparține inginerului american Frederick Winslow Taylor (1856-1915), datată din anul 19117. Cartea lui Taylor structurează conceptul de management, pe verticală, pe două trepte: management de proces și management administrativ (de conducere), interdependente Între ele. Separarea managementului administrativ de managementul de proces este o aberație științifică. Fiecare domeniu economico-social are specificul său și impun un anumit management de conducere, dependent de managementul de proces pe care-l patronează. În al doilea rând, actualmente
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sale; 7. Abordarea pe bază de fapte În luarea deciziilor - managementul organizației trebuie să ia decizii pe baza rezultatelor din analiza datelor și informațiilor obiective (posibil de dovedit); 8. Relații reciproc avantajoase cu furnizorii O organizație și furnizorii săi sunt interdependenți. Nu poți realiza/furniza produse/servicii care să respecte anumite cerințe dacă materia primă și materialele folosite nu se ridică la nivelul așteptat. O relație reciproc avantajoase cu furnizorii crește abilitatea ambilor de a crea valoare. Manualul calității. Document care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de structură. Deci, structura este ordinea specifică În care sunt legate Între ele elementele. De cercetarea fenomenelor și obiectelor ca sisteme se ocupă teoria generală a sistemelor. Orice fenomen, proces sau obiect poate fi privit ca un sistem de elemente interdependente sau de alte formații care sunt componente ale unui sistem mai mare. Considerarea obiectelor, fenomenelor și organismelor sociale ca sisteme are o semnificație metodologică (gnoseologică) și nu este direct determinată de obiect ca atare, chiar dacă reflectă anumite trăsături și Însușiri
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
interdisciplinare, În structuri opționale deschise, orientarea sa aplicativă și operațională, sunt tot atâția factori cu influență asupra tipurilor de grupuri in care sunt achiziționate cunoștințele, cât și asupra relațiilor student-profesor În procesul transmiterii lor. În același timp, schimbările corelate și interdependente din planurile sus menționate reprezintă, la rândul lor, un agent inovator În raport cu metodologia și tehnologia didactică Ia care intenționăm să ne referim În cele ce urmează. Aceasta Înseamnă că, paralel cu procesul de adaptare a procesului de Învățământ universitar, pe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
schimbă progresiv fie temperatura, fie volumul, fie presiunea, trece printr-o serie de stări de echilibru și inversiunea manipulării antrenează, În mod ideal, reîntoarcerea la starea inițială. Caracterul reversibil al evoluției și controlul prin condițiile de limită sunt În Întregime interdependente. În acest cadru al termodinamicii secolului al XIX-lea, ireversibilitatea este definită negativ, ea nu apare decât ca o evoluție “necontrolată” care se produce de fiecare dată când sistemul scapă de sub control. Acest punct de vedere poate fi Însă inversat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ceea ce e social de ceea ce e individual, ceea ce esențial de ceea ce e accesoriu și mai mult sau mai puțin accidental. Limba nu este o funcție a subiectului care vorbește, ci produsul pe care individul îl înregistrează. Dintre cele două componente interdependente (langue/parole), istoric și ontogenetic vorbirea precede limba care rezultă din evoluția vorbirii. De fapt termenii cei mai generali (armătura teoriei saussuriene) se organizează în trihotomia: limbaj/limbă/vorbire: LIMBAJ LIMBA VORBIRE facultate a speciei umane formă particulară a limbajului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]