275,179 matches
-
profiluri interesante de tineri regizori. Alice Barb, Sorin Militaru, Alexandru Berceanu sînt ceilalți. Titlul Alchimistul suna și el, ca și celelalte propuse de cei aleși, provocator, nou. Mai împlinite sau nu, montările acestor tineri au scos în evidență preocuparea și interesul major acordate textului. Incursiunile lor, în care a fost antrenată diferit aproape toată trupa Odeonului, ne-au condus în zona, aș spune, atipică, a seriozității acestei profesiuni, a complexității și responsabilităților ei în vremuri în care aplecarea este spre succesul
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
din perspectiva activității sociale destinate cultivării exprimării și a limbii, putînd marca o etapă nouă în abordarea problemelor ridicate de modul actual de utilizare a limbii române, obiect constant de nemulțuumire a unei 'anumite părți' a opiniei publice, al cărei interes față de soarta limbii naționale a cunoscut, în cursul ultimului deceniu, alternarea intervalelor �mocnite" cu �evenimente", mai mult sau mai puțin oficiale, cu răsunet variabil. Elementul inedit al celui de al doilea eveniment menționat, deosebit de important sub aspectul eficacității �curative" a
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
ce se deosebește de cea dinainte de '89? Am un deficit de curiozitate socio-culturală comparativă, n-am preocupări de observator în acest domeniu, necum de teoretician. Impresia mea este că atmosfera literară de acum este extrem de atomizată, sunt nesfârșite grupuri de interese și solidarități punctuale, e un vacarm, un fel de tablou brueghelian cu sărbători și confruntări împrăștiate pe toată pânza, peste ale cărei ape nu se vede a pluti vreun duh sfânt. Or, poate am îmbătrânit eu și mi-a slăbit
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
sigure. Fără supărare. Ramirín s-a așezat bolborosind în legea lui. Atunci tușa Paula, cu glasul ei pițigăiat, l-a îmboldit. - Vorbește-i despre ou, Ramíro, despre oul din lac. Căutătorul de minuni s-a uitat la ea cu vădit interes, apoi s-a adresat lui Ramirín. - Oul din lac? Dar bătrânul n-a răspuns. Cu mâinile sprijinite în măciulia bâtei, mormăia supărat cuvinte fără șir. Atunci căutătorul de minuni s-a întors spre tușa Paula: - Ce mai e și cu
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
gâfâie și acum își trăgea sufletul. A răsuflat din greu de câteva ori. Pe urmă s-a adresat străinului cu un aer provocator: - Ei, acum vreau să aud ce explicație îmi dați. Soția căutătorului de minuni, care urmărise cu vădit interes vorbele sătenilor, s-a uitat la el cu o privire care mie, cum stăteam lângă ea, mi s-a părut foarte pătrunzătoare, de parcă i-ar fi cerut ceva. Străinul și-a ațintit o clipă ochii la soția lui și a
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
propune soluții, nu face portretul robot al scriitorului care se îmbogățește prin cărțile pe care le vinde. în plus, �e de semnalat slăbirea puterii scriitorului și la nivelul capacității de organizare (reorganizare) în uniuni, societăți în stare să-i apere interesele." Nimic despre o schimbare a mentalității �creatoare" a scriitorului care, totuși, n-ar trebui să funcționeze ca o moară stricată și care ar fi un producător de literatură marginală de-a gata și de uniuni de creație. Este apoi oarecum
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
Sub pecetea tainei, imaginile versurilor transmise uimitor de original prozei. Straturile de filtrare ale sensibilității imaginii: imaginea din oglindă, răsfrângere a spațiului exterior; din ochi, răsfrângere a sufletului; din ferestre și din portrete, prin tot ce aduc în plus ca interes față de obârșia cuiva, Aubrey de Vere, din Remember, printre multe alte exemple. Grandios automistificată este întreaga mișcare a personajelor. Pașadia străbate orașul, cu trăsura la pas după el; Pantazi are grijă să i se păstreze masa de la birtul franțuzesc, "cu
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet de presiunile ideologice venind de la partidul comunist. De unde, o mișcare cu totul diferită, care nu cunoaște dezvoltări neobișnuite, dar e foarte demnă de interes, de reîntemeiere, cu crearea de noi mănăstiri, în condiții de pustnicie. Nu știu ce viitor poate avea această mișcare, dar o semnalez, ca să arăt, totuși, cât de profunde sunt conflictele generate, pe de o parte, de controlul aparatului de stat, nu numai
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
declararea falimentului acestei bănci mai mult decît deocheate, nu s-a lăsat intimidată de mușchii pe care și i-a încordat procurorul general și l-a acuzat că face jocul unora dintre acționarii Băncii Internaționale a Religiilor, acționari care au interesul ca BIR să nu mai fie în stare de faliment. Banca Națională e prima instituție a statului care îl atacă deschis pe Joiță Tănase, acuzîndu-l că face jocul unor foști conducători sau acționari ai Băncii Internaționale a Religiilor care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
diurnele în valută și nu pot locui decât la hoteluri de cinci stele? Ce demnitate, când un prim-ministru iubitor de cultură română califică drept pășunistă arta creată azi în România? A sosit momentul s-o lăsăm mai moale cu "interesul de partid"și cu încăpățânarea de a-i proteja pe securiștii care ani de zile au luptat contra valorilor democrației. Și nu mă refer doar la comportamentul politicienilor. La fel de iresponsabili sunt și destui șefi de gazete ori canale de televiziune
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
să zicem) infinit mai agresivă a lui Vadim, această Venus cu celular tricolor și celulită verbală s-a întrupat din spuma făcută la gură de vechii securiști, aflați pe punctul de-a fi expuși public. Oricum, mișcarea e plină de interes: n-a trecut nici un an de când Andrei Pleșu era "denunțat"ca agent al Securității. Cum figura n-a mers, iată-l acum aservit puterilor străine. Cât despre Mircea Dinescu și H.-R. Patapievici, într-adevăr, se închină altor puteri decât
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
îl comentează în numărul viitor, dl Alexandru George îl evocă pe Vladimir Streinu dintr-un unghi oarecum neașteptat și anume acela al incompatibilității aparente dintre estetul abstrus, cu o vorbă a lui Călinescu, și militantul politic. E o problemă de interes ceva mai larg și care s-a pus la noi, cu multă acuitate, imediat după 1989, cînd unii intelectuali umaniști au intrat în politică. De la o vreme, prin începutul de profesionalizare a clasei politice, rolul intelectualului în organizațiile civice sau
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
și al particularizărilor prin fapte, cifre și statistici, preluate din variate surse ori întocmite chiar de autori (a se vedea anexele). Tudor & Gavrilescu depășesc nivelul criticilor polemic-viscerale și impresioniste, caracteristice presei nouăzeciste - critici în esență asimilate (prin incompetență, sterilitate, ori interes material) fenomenelor pe care le denunță. Ei reușesc performanța (rară, la noi) de a fi în mod real incisivi și de a impune o exprimare concretă și de relief, mai spectaculoasă poate în cazul unor sintagme-concept precum: "idei de plastilină
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
relația dintre oameni: "amice", "iubite amice", "scumpul meu amic", "scumpe amice", Ion Ghica așteaptă ca V. Alecsandri să i le citească. La îndemnul poetului, strâns legat și de diligențele lui Iacob Negruzzi, redactorul-șef al "Convorbirilor literare", de a întreține interesul pentru trecutul nostru, scrisorile aveau să fie publicate în paginile mai sus-numitei reviste. Firul expedierii lor urmează cursul biografiei lui Ion Ghica. El se găsea la București în lunile mai și noiembrie ale anului 1879, în "fevruarie"1880 și martie
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
spune că artistul închide fereastra și trage obloanele. Pe el nu-l mai interesează ceea ce se petrece dincolo, în lumea din afara ecranului, ci doar ceea ce se întîmplă pe suprafața sa. Ecranul devine opac și își pierde orice funcție denotativă, iar interesul artistului se deplasează de pe istorisire și informație pe expresivitatea și pe dinamica limbajului. Modificarea legăturilor dintre elementele imaginii atrage după sine și o modificare a formei. Povestea este înlocuită prin ritm, logica prin improvizație, prin succesiuni aleatorii sau, pur și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Roxana Racaru Binecunoscuta revistă Manuscriptum publică, după cum ne-a obișnuit, în principal fragmente de opere memorialistice și epistolare ale unor scriitori cunoscuți sau redați acum interesului public. Fiind fragmente (oricît de unitare sau de rotund alese în jurul unei teme), nu atît valoarea lor literară în sine atrage atenția, ci atmosfera sau personalitățile portretizate acolo. Descoperim o doamnă cu mult talent, pianistă și scriitoare, Constanța Marino-Moscu, care
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
care merită reconsiderat din perspectiva prozei). Alexandru Ciorănescu este prezent în acest număr cu o povestire, tradusă de Simona Cioculescu, și un interviu acordat în 1995 lui Ștefan Ion Ghilimescu. Camil Petrescu își dezvăluie, în grupajul prezentat de Mihail Ilovici, interesul, cu mult mai serios decît am fi tentați să recunoaștem, pentru filosofie, Mihail Sebastian, în scrisorile către Martha Bibescu, mărturisește că "nu credșeț în teatru", în timp ce prințesa Bibesco, ne dăm seama, are încredere în cinematografie. în lipsa unei reviste culturale care
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
o cotă de originalitate, id est de inconformism. A relua lucruri știute ori, și mai rău, a simula sau a adula sînt primejdii capitale pentru un autor ce-și propune, precum cel de care ne ocupăm, nu doar a stîrni interesul cititorilor, ci și a înfățișa, "în filigran, o morală a timpului nostru". Constantin Călin se oprește elocvent asupra conceptului de "idee neconvențională", pe care-l aproximează astfel: "Ce e o "idee neconvențională"? Un răspuns potrivit, așteptat, la o întrebare nepotrivită
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
vidat de orice pasiune militantă, cîștigă teren o tendință hagiografică, de propulsări în mitologie. De la critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor, la elogiul nemăsurat, exclusiv, obositor al meritelor. Un entuziasm conformist riscă, însă, să compromită interesul pentru biografii și opere. Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica bazată pe "idei neconvenționale"". Adversarii revizuirilor ar putea medita cu folos asupra observațiilor de mai sus. În repetate rînduri, Constantin Călin revine asupra statutului profesional
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
se multiplică și se lărgesc, te întreabă, după ce ai publicat un articol de acest gen sau un fragment de jurnal, că " De ce trebuie să știe toată lumea?". Sub pretextul că "țin la pace", își protejează nu numai confortul sufletesc, ci și interesele. De ce să polemizăm, să dăm replici, să ne trimitem "scrisori deschise", cînd totul se poate aranja, inclusiv în domeniul opiniilor. Ca orice foc, critica arde, frige, hai s-o înăbușim, s-o stingem. Ne tragem la răcoare, tratăm și ne
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
s-ar fi putut aduce acestui D - astfel indispensabil instrument de lucru - reproșul de inconsecvență... Oricum, această vastă sinteză terminologică este un mijloc de informație nu doar pentru specialiști ci și pentru persoanele cultivate din alte domenii dar care au interesul și curiozitatea de a ști mai mult și din aria lingvisticii. Adevărul este că D-ul, indiferent la orice pagină ar fi deschis, reprezintă o mină de cunoștință din care poate învăța oricine ceva nou - chiar și specialiștii în lingvistică
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
cultural, din sec. XVII-lea, al XVIII-lea - în special prin Stolnicul Cantacuzino și D. Cantemir - s-au reluat legăturile cu limbile și culturile romanice apusene și, astfel ne-am "integrat"în Europa. De asemenea nu ar fi lipsit de interes să se adauge la articolul trunchiere rolul jucat de aceasta în formațiile moderne de cuvinte (v. Mioara Avram, Compuse de tip tematic în presa actuală în "Studia Universitatis Babeș Bolyai - Philologia", XLII, 4, 1997) unde se exemplifică, printre altele, cu
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
grupate în sintagme-clișee (meleaguri românești, zestrea spirituală a neamului, muzică reprezentativă, obiceiuri din bătrâni, folclor autentic, vatră folclorică etc.) și care nu mai vor altceva decât să fie lăsați să-și țină cașcavalul în cioc până la pensionare. Ei au tot interesul ca lumea de rând să fie și să rămână tembelă - motiv pentru care își formează ucenici după tiparul lor, tembeli și abilitați în tembelizarea celorlalți; și au tot interesul ca noi, cititorii și autorii articolelor din revistele culturale, să tăcem
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
să-și țină cașcavalul în cioc până la pensionare. Ei au tot interesul ca lumea de rând să fie și să rămână tembelă - motiv pentru care își formează ucenici după tiparul lor, tembeli și abilitați în tembelizarea celorlalți; și au tot interesul ca noi, cititorii și autorii articolelor din revistele culturale, să tăcem sau să nu ne facem auziți până când se retrag ei, pe urmă n-avem decât să trăncănim și să scriem tot ce ne trece prin cap că nu mai
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Gabriela Adameșteanu, Marianne Birthler, Ruxandra Cesereanu, Mircea Dinescu, Constantin Ticu Dumitrescu, István Eörsi, Emil Hurezeanu, Ion Bogdan Lefter, Herta Müller, Gheorghe Onișoru, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Stelian Tănase și Richard Wagner. Prin intenție, substanța și singularitatea, cartea prezintă un interes excepțional. Ea fixează acea dezbatere liberă, dar argumentată - și acele analize oportun menite să descâlcească întrucâtva problemele etice ridicate de colaborarea cu poliția politică și de accesul la dosarele Securității. Există deci o împletire, cu atât mai interesantă cu cât
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]