1,676 matches
-
Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnic își are simbolul extrem în reizbucnirea conflictelor etnice pe fondul vacuumului de putere creat în urma prăbușirii sistemului comunist, care vreme de cincizeci de ani a reușit să țină în frâu pulsiunile etnice. În istoricul recent al relațiilor româno-maghiare, ostilitățile interetnice localizate spațial în Târgu Mureș în martie 1990 reprezintă episodul cel mai tensional. Amorsarea și escaladarea conflitului interetnic din Târgu Mureș a făcut subiectul analizei întreprinse de C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist, care vreme de cincizeci de ani a reușit să țină în frâu pulsiunile etnice. În istoricul recent al relațiilor româno-maghiare, ostilitățile interetnice localizate spațial în Târgu Mureș în martie 1990 reprezintă episodul cel mai tensional. Amorsarea și escaladarea conflitului interetnic din Târgu Mureș a făcut subiectul analizei întreprinse de C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și civică. Cele două momente (T1 solidaritate anticomunistă trans-etnică și T2 ostilitate interetnică deschisă) au fost legate printr-o serie de momente critice a căror succesiune a condus către conflictul etnic stradal soldat cu șase morți (trei români și trei maghiari) și peste două sute de răniți: i) etnicizarea discursivă recursul la discursul și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media pe fondul acumulării tensiunilor, publicațiile locale au declanșat campanii de presă care au diseminat în masă încordarea interetnică și au contribuit, ipso facto, la intensificarea ei; v) etnicizarea demonstrativă organizațiile etnice române și maghiare au derulat manifestații și contra-manifestații în care au atras mii de participanți; vi) punctul final în care a culminat procesul etnicizării l-a reprezentat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ființa neamului la vremuri de restriște" (p. 14). Discursul reflexiv-europenist abordează dintr-un unghi diferit întreaga chestiune a continuității. În loc să marșeze pe demonstrații istorice, manualele scrise în această paradigmă fac mai degrabă istoria conflictului asupra continuității care au încordat relațiile interetnice din Transilvania. Administrarea probelor care conduce inexorabil la concluzia "netemeiniciei teoriei imigraționiste" lasă loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a fenomenelor sociale, teoriile psihosociale de rang mare nu pot constitui un suport teoretic suficient nici pentru istoria mentalităților. Subiectele din sfera alterității dovedesc ușor acest lucru. De pildă, descrierea comportamentelor colective manifestate În timpul unui pogrom sau al unui conflict interetnic, pe baza fenomenului contagiunii mentale, poate să explice, cel mult, propagarea și derularea lor propriu-zisă, fără să spună nimic despre cauzele care generează atari manifestări, despre modul În care s-au format și operează prejudecățile, imaginile și atitudinile discriminatorii, adică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceste condiții, este imposibil să identificăm cauza primară a respectivelor atitudini și comportamente. Prejudecata poate fi una dintre cauzele discriminării, iar discriminarea una dintre cauzele prejudecății, ele stimulându-se, cel mai adesea, În mod reciproc, În cadrul relațiilor și al reprezentărilor interetnice. Problema cauzelor prejudecății și ale discriminării conduce la alte aspecte interesante. Un prim set de explicații, inspirat mai ales de psihanaliză, insistă asupra surselor individuale ale celor două fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care istoricul sau imagologul se mulțumeau adeseori să le consemneze, fără a le pătrunde cauzele și semnificația. Aceasta chiar dacă sursele respective sunt mai „subțiri”, În comparație cu rezultatele anchetelor psihosociale. Probleme cum ar fi relația prejudecată - discriminare, sesizabilă istoric În raporturile interetnice (situație În care istoricul poate confrunta atitudini și reprezentări consemnate În texte cu acțiuni și comportamente efective), apoi rolul stereotipurilor În comunicarea culturală, În receptarea și aprecierea valorilor celuilalt - sunt numai câteva dintre sugestiile pe care psihologia socială le oferă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
el capcanele sale, mai ales Într-o societate care nu și-a pierdut automatismele nocive dobândite În perioada comunistă. Cu toate acestea, În anii din urmă, Universitatea „Babeș-Bolyai” a reușit să probeze o prestație onorabilă În domeniul sensibil al raporturilor interetnice, apărându-și autonomia intelectuală În fața naționalismului demagogic. În capitala naționalismului românesc, În orașul În care statuia lui Avram Iancu XE "Iancu" rivalizează În Înălțime cu clădirea Universității, UBB a reușit să rămână o oază de sănătate spirituală, aderând, fără ipocrizie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etniile, insurgenților maghiari (eventual „kossuthiști”), În Ardeal lucrurile stau altfel: „rebelii” nesupuși Împăratului sunt, cu predilecție, maghiari, În timp ce „ostașii credincioși” nu pot fi decât români. În consecință, războiul civil care Începea În Transilvania urma să Îmbrace și forma unui conflict interetnic, suprapus clivajelor politice și sociale inițiale. Pe de altă parte, rolul cel mai important În procesul de identificare a adversarului Îl jucau tot mecanismele de etichetare politică generate de revoluție, care Îi Împărțeau pe concetățenii ardeleni În „unguri” și „români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În contact cu un individ aparținând unei etnii străine, cu atât mai mult uneia Îndepărtate, acestuia i se atribuie trăsăturile distinctive ale stereotipului referitor la grupul etnic respectiv. Imaginea etnică are așadar un rol deosebit de important În relațiile și contactele interetnice, prin funcțiile sale de identificare și categorizare a unui individ alogen. Ea dirijează mecanismele mentale care Însoțesc contactul cu străinul și generează un anumit comportament față de acesta. Pe baza stereotipului care i-a servit ca element de identificare, subiectul contactului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specificul național”). Prin atenția acordată imaginilor etnice, În dauna studierii unor „realități” (adesea denaturate de prejudecăți, de complexe de inferioritate sau superioritate), imagologia contribuie tocmai la evidențierea și cunoașterea falselor reprezentări și ideologii, dezvăluind că mecanismele interacțiunilor și ale conflictelor interetnice au cel mai adesea la bază tocmai asemenea prejudecăți și reprezentări eronate, și nu pretinse Însușiri și caracteristici naționale care ar face dificilă conviețuirea unor grupuri diferite. Vezi, În acest sens, Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată a lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
înțelese, putem aprecia cât de importantă și de benefică este pentru istoria națională strădania și stăruința lor. Este firesc să ne punem întrebarea dacă, așa cum pretind cei interesați, Bucovina, sub stăpânirea habsburgică, a fost „un model de echilibrare a conflictelor interetnice” sau „o mică piesă model a conceptului supranațional” și mai mult „o Europă în miniatură” <footnote Ibidem footnote>. Nu este suficient să arătăm că aceste aprecieri sunt parțiale, tendențioase și exagerate, prezentate idilic, fără să arate și cealaltă parte a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
modernitatea secolului al XXI-lea pare anacronică în raport cu modelul religios și cultural pe care îl oferă Biserica de rit vechi din România. Din punctul de vedere al evoluției numerice a rușilor lipoveni, potrivit datelor statistice oferite de Departamentul pentru relații interetnice din cadrul Guvernului României, conform recensământului din 2002, pe întreg teritoriul țării există 35791 de etnici ruși lipoveni. Detaliat pe regiuni de dezvoltare, situația demografică a acestora este următoarea: 25.464 în regiunea Sud-Est, cu un număr de 16.350 în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Radio BBC România, 5.IV.2006). - Termenul zonă, în sensul său concret, începe să fie concurat de areal: Problemele specifice în arealul OSCE. (Radio România Actualități, 30.X.2001) Analiștii din domeniu oferă și câteva exemple: manifestările extremiste și luptele interetnice din arealul ex-URSS și al fostei Iugoslavii. ("Cotidianul", 13.II.2006) Bunurile sunt lăsate într-un areal (sic!) din întreprinderea privatizată și trebuie și ele concesionate cuiva pentru a nu fi furate. (Radio România Actualități, 5.II.2001). 2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
confrații noștri și ne ferește de orice neînțelegere. Ideea conviețuirii În climatul etnic al Bucovinei de la sfîrșitul primului război mondial și a condamnării maltratării altor etnii este clar afirmată În Declarația de Unire din 15/28 noiembrie 1918: . Înăsprirea relațiilor interetnice din Bucovina nu era străină de politica promovată și aici de Imperiul Habsburgic: divide et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: Naționalismul bucovinean, o prelungire a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
organizației cu Federația Rusă. „Cei care fac politica U.E. ar trebui să recunoască faptul că binele actual servește intereselor americane vitale.”<footnote Zbiegnew Brzezinski , op. cit. p. 77; footnote> Așadar interesele europene tind să fie subordonate Statelor Unite, datorită instabilității și conflictelor interetnice, europenii nu au avut puterea să uite diferențele și să ducă o politică asemănătoare cu cea purtată de S.U.A. „O dată cu colapsul U.R.S.S.-ului și declinul puterii Federației Ruse, extinderea N.A.T.O. și a Uniunii Europene este în interesul strategic
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
stat agresor, nu va fi suficient pentru asigurarea păcii internaționale. Chiar dacă oportunitățile economice nu au fost singura cauză în istorie pentru care s-a ajuns la un conflict armat, aceste oportunității interacționează cu interesele socio-economice și cu cele politice, conflictele interetnice și dilemele securității sunt de asemenea factori semnificativi.<footnote Karen Ballentine, Jake Sherman, The political economy of armed conflict: beyond greed and grievance, Editura Lynne Rienner Publishers, Londra, 2003, p.260; footnote>„Factorii noneconomici sunt de cele mai multe ori mai importanți
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
nu făceau parte din acest sistem cum ar fi fost istoria actuală a omenirii? Este într-adevăr o întrebare dificilă cu atât mai mult pentru că trecutul nu poate fi schimbat dar totuși din trecut se poate învăța. După numeroase conflicte interetnice, interstatale și două războaie mondiale, omenirea este conștientă de semnificația unor confruntări directe. Iar distrugerea inamicului astăzi nu mai poate fi considerată o victorie ci mai degrabă o înfrângere adusă la adresa umanității. Războaiele au existat, există și vor exista, fac
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
cu preoți în majoritate români. Învățământul în limba maternă este recunoscut de stat. Numărul elevilor este redus și mulți frecventează școli superioare din țară. Este impresionantă efervescența culturală și numărul acelora care acopăr compartimentele vieții spirituale - istorie, religie, politologie, comunicare interetnică, publicistică, învățământ, literatură, artă, lingvistică, știință, sport. Populația rurală este antrenată într-un larg proces de culturalizare judecând după numărul formațiunilor artistice, echipe de dansuri, de sport, creatori de artă populară, soliști de muzică, producție folclorică. Din aceste locuri au
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
etnoculturală este generatoarea decalajelor socioculturale ci concepțiile politice declanșează disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la începutul unor prefaceri, înaintea reașezării în procesul mondializării a noului sistem capitalist. Diferențele de dezvoltare în trecut în favoarea foștilor cuceritori sau stăpânitori generează permanente surse de tensiune. Aici intervine politica
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
I. Grămadă: Aspecte din viața Culturală a Bucovinei, Înv. Claudia Hotineanu: Pentru dreptul la învățătură a românilor din nordul Bucovinei (Cernăuți), D. J. Soroceanu (Suceava). Românitatea Ținutului Hotin, F. Nenov: Liceul „Central” din orașul Bolgrad promotor al culturii și armoniei interetnice în Bugeac; Prof. C. Guja (Iași): Stabilitatea elementului etnic românesc într-o zonă nistriană a Basarabiei; Prof. N. Pogolșa (Chișinău - Tiraspol): Învățământul în limba română în Transnistria, E. Serdaru (Suceava): Transnistria de Nord; Prof. Ștefania Isac (Muncacs - Ujgorod): Românii din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]