471 matches
-
studiilor și cercetărilor concrete ale sociometriștilor este preferința, care se manifestă în raporturile dintre oameni și constituie un domeniu real de investigație. Semnificativă în acest sens este aprecierea făcută de Achim Mihu: Deoarece preferința oglindește o latură autentică a relațiilor interindividuale, problema interpretării ei corespunzătoare prezintă un interes cu totul real pentru cunoașterea vieții omului. Preferința poate și trebuie să devină un obiect al cercetării științifice." [2] În aceeași lucrare, Achim Mihu definește sociometria ca fiind "tratamentul cantitativ al relațiilor interumane
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
implicit, diminuează confortul existențial al persoanei, având în vedere că incidența și amploarea suferinței cronice se amplifică odată cu scurgerea timpului. Analizând modul de configurare a proceselor intelective, la maturitate vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în diverse etape ontogenetice, a cunoscut în ultimii ani o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
implicit, diminuează confortul existențial al persoanei, având în vedere că incidența și amploarea suferinței cronice se amplifică odată cu scurgerea timpului. Analizând modul de configurare a proceselor intelective, la maturitate vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în diverse etape ontogenetice, a cunoscut în ultimii ani o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt cotidiene, trăite în fiecare zi de către persoana, de-a lungul întregii vieți. Putem spune astfel ca demnitatea reprezintă un principiu de viață a omului (Mann, Gruskin, 1995) și că deci demnitatea umană este vulnerabilă la orice formă de violența interindividuală, cu agresor individual sau de grup. Desigur, există diferențe culturale în înțelegerea demnității așa cum există diferențe culturale, din păcate, și în înțelegerea drepturilor omului. într-o abordare ecosocială, tiparele inegalității de putere în relațiile sociale (inegalitatea de gen, afronturi sociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
and Society, New Haven, Yale University Press, 1965, p, 55-56). 14 După cum arată G. Arangio Ruiz, pentru ca valorile să dobândească sancționarea de către regulile juridice internaționale, ele trebuie să traverseze o dublă barieră, prima fiind reprezentată de transpunerea lor din relațiile interindividuale în mediul interstatal, iar cea de-a doua fiind trecerea de la faptul internațional la dreptul Internațional. Amândouă aceste bariere se adaugă celei pe care valoarea respectivă a traversat-o sau încă trebuie să o traverseze pentru a obține protecție în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
viziunea procesuală Cu toate că din perspectivă sistemică schimbarea presupune o modificare ce apare între două stări, sau presupune momente de stabilitate, ea este și trebuie înțeleasă ca un proces permanent, continuu și nefragmentat (vezi Sztompka, 1993:3-12), pentru că realitatea socială este interindividuală, relațională, dinamică, și se prezintă ca un flux continuu al schimbărilor de diverse viteze, intensități, ritmuri și pe diferite nivele. Noua perspectivă (constructivistă) a devenit în ultima vreme din ce în ce mai populară în explicarea proceselor de schimbare, de globalizare sau regionalizare, pentru că
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
există ca suprastructură posesoare de simțire și "rațiune", ce își are propria viață și își impune cadrele asupra generațiilor, deci ca instanță socializantă și moralizatoare. Din punct de vedere genealogic, conștiința colectivă are atât o latură individuală, cât și una interindividuală, fiind produsul "uniunii" credințelor 18 (raționale) și totodată a sentimentelor membrilor unei societăți și fiind actualizată în și prin fiecare din aceștia. Cu alte cuvinte, conștiința colectivă este în același timp subiect și obiect; există în afara conștiinței individuale, dar are
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
studenților în vederea stabilirii unei metodologii de lucru fundamentată științific. • Dezvoltarea prin practicarea jocurilor sportive, a personalității pe planurile intelectual, moral, etic și profesional, în vederea pregătirii studenților pentru integrare socio-profesională și pentru îmbunătățirea fizică și motrică a acestora . • Dezvoltarea relațiilor interpsihologice, interindividuale, interpersonale, a sensibilității și înțelegerii față de ceilalți în vederea cooperării strânse datorate practicării jocurilor sportive ce presupune lucrul în echipă, conducând la subordonarea intereselor individuale celor colective. • Formarea și dezvoltarea unor echipe coezive, determinate de jocurile sportive care exercită influențe sociale
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
rândul său este convertită în trans-3’-hidroxicotinină (3-HC). Cotinina este principalul metabolit al nicotinei și este excretată în salivă, urină și fanere. Nivelul urinar al cotininei este un marker deosebit de sensibil al expunerii la fumat. Metabolizarea nicotinei prezintă o variabilitate interindividuală deosebit de largă, fiind influenŃată de factori genetici, rasă, sex, folosirea contraceptivelor orale, a anticonvulsivantelor, rifampicinei, prezenŃa insuficienŃei renale sau hepatice. În organismul uman, nicotina produce diferite efecte prin legarea la nivelul receptorilor nicotinici (nAChRĂ ai sistemului nervos parasimpatic. Nicotina produce
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri preexistente (paradigma colectivistă), fie În zona negocierilor interindividuale (paradigma individualistă). Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii de efecte ale violenței media, precum și o serie de cercetări și experimente care pun În evidență rezultate contradictorii. Efectele situaționale și explicațiile teoretice completează analiza, susținând faptul că diferențelor interindividuale trebuie să li se acorde atenție mai ales atunci când vorbim de expunerea la violență prin media. Introducere În anul 2002, secretarul general al Consiliului Europei a propus un proiect integrat de cercetare intitulat ,, Răspunsuri la violența cotidiană Într-o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin media se pot datora tocmai acestui fapt, care face ca doar o mică parte din populație să fie afectată negativ. Important pare să rămână faptul că unii indivizi sunt mai susceptibili la influența media decât alții. De aceea, diferențelor interindividuale ar trebui să li se aloce mai multă atenție În cercetarea efectelor media, chiar dacă până În prezent nu s-au pus În evidență factorii care condiționează aceste efecte, contribuind la scepticismul unor cercetători. Angajarea În comportamente violente este determinată de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
by television influences people’s attitudes, values and behavior. The main categories of media violence effects as well as research and experiments underlining contradictory results are emphasized. The situational effects and theoretical explanations complete the analysis, supporting the fact that interindividual differences must be taking into account when we talk about exposure to media violence. Primit la redacție: ianuarie 2005 Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” Ana Rodica Stăiculescu Daniela Jitcov Centrul de Studii și Cercetări Privind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este o bază a culturii, și nu baza unică pe care se sprijină și se dezvoltă cultura. Cultura este ansamblul de cunoștințe, de norme, de reguli (de "informație"), genetic non-ereditare, care nu sunt produse în mod spontan în dialectica relațiilor interindividuale, și care, deci, trebuie transmise prin învățare și educație; aceste cunoștințe, norme, reguli, asigură societății o complexitate de nivel superior celei care s-ar forma în mod spontan între indivizi non-educați. Așadar, nucleul problemei privind organizarea complexității sociale se regăsește
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
General - umane (universale), proprii tuturor oamenilor; b. Tipologice (particulare), valabile numai pentru anumite grupuri (categorii) de indivizi; c. Strict individuale (singulare), ce definesc omul ca entitate irepetabilă, unică, originală. În absența nivelului general al personalității (de competența psihologiei generale), variațiile interindividuale pot fi doar constatate, dar nu și explicate deplin. În mod real, variațiile concrete rezultă din gradații și particularități de organizare ale elementelor și structurilor ce alcătuiesc modelul general. În acest context, nivelul tipologicului prezintă un grad de generalitate intermediară
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o mare rețea de relații sociale, are un eu social. Dezvoltarea, ca și degradarea psihică și biologică sunt neliniare, înregistrând diferențe transversal și vertical. Diferențele sunt consecința terenului biologic individual, solicitărilor și experiențelor de viață personale. Așadar, se înregistrează diferențe interindividuale și la același individ de-a lungul vieții privind evoluția și degradarea proceselor mnezice, cognitive, potențialul de sănătate ș.a. Suntem rezultatul trinomului ereditate, mediu, educație. Îmbătrânirea diferă de la individ la individ, de la o arie geografică la alta, fiind multifactorial determinată
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
o nouă clasă de ARN noncodant, care acționează ca reglatori endogeni ai genelor codante de proteine la nivel posttranslațional [116]. Mi-R circulant își are originea în celulele țesutului tumoral, fiind stabil în circulație, nivelul expresiei sale serice fiind reproductibil interindividual [117]. Micro ARN este implicat într-o multitudine de procese biologice, inclusiv în cancer, în reglarea ciclului celular, diferențiere, proliferare, apoptoză, angiogeneză [118]. Studiul disreglării profilului mi-R exprimată prin supraexpresia sau subexpresia diferitelor molecule de mi-R a dus
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
și Borg, 2007): -În funcție de modalitatea de interpretare a rezultatelor, distingem testele normative și testele criteriale. Testele normative presupun compararea rezultatelor unui subiect cu rezultatele grupului de referință. Ele permit realizarea unui „clasament” al subiecților, fiind valorizată posibilitatea de comparare interindividuală. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la un nivel prestabilit al performanței în domeniul de interes. Scorurile obținute de un subiect sînt interpretate în raport cu un criteriu, nu în contextul rezultatelor grupului de referință. Distribuția scorurilor la testele criteriale este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
toate condițiile experimentale (este testat de mai multe ori). Atunci cînd designul conține o singură VI, metoda presupune compararea a cel puțin trei condiții experimentale (trei variabile pereche în SPSS). Analiza varianțelor. În ANOVA simplă și factorială varianța datorată diferențelor interindividuale (sau intragrupuri) făcea parte din varianța eroare (neexplicată). În ANOVA cu măsurători repetate această varianță dată de diferențele interindividuale este analizată și controlată (datorită faptului că fiecare subiect participă în fiecare condiție experimentală) și astfel nu mai face parte din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a cel puțin trei condiții experimentale (trei variabile pereche în SPSS). Analiza varianțelor. În ANOVA simplă și factorială varianța datorată diferențelor interindividuale (sau intragrupuri) făcea parte din varianța eroare (neexplicată). În ANOVA cu măsurători repetate această varianță dată de diferențele interindividuale este analizată și controlată (datorită faptului că fiecare subiect participă în fiecare condiție experimentală) și astfel nu mai face parte din varianța eroare. Prin urmare, varianța eroare este mai mică în designul cu măsurători repetate, comparativ cu designul intergrupuri și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]