846 matches
-
ei de funcționare". Competența unui subiect vorbitor explică deci posibilitatea sa de a recunoaște și de a înțelege frazele alcătuite după regulile gramaticii, de a interpreta frazele ambigue, de a determina frazele incorecte și de a produce fraze noi. Această interiorizare (internalizare) a normelor limbii este în relație cu intuiția subiectului vorbitor, dîndu-i posibilitatea de a emite judecăți asupra enunțuri-lor pe care le receptează. Conceptul de "competență" a apărut pe terenul gramaticii generative și corespunde, în parte, conceptului de "limbă" din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale" apar sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18,7%. Interiorizarea normelor de către elevi semnifică posibilitatea lor de a se integra activ În viața socială a clasei. 8 Încălcarea normelor grupului Răspunsurile la itemul 8 au confirmat ideea că toate cadrele didactice cunosc cu exactitate câți elevi din clasa pe care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
aceasta este o lege mai tare decât orice metal existent sau imaginabil (...). Poezia o face neantul, în întunecata-i dorință de a fi altceva..." Autorul acestor mostre de poetică explicită, la egală distanță de luciditate și reverie, încearcă precum Novalis "interiorizarea infinitului". De cuvinte nu se poate dispensa: le descifrează și le încifrează; nu desenează cu ele, nu reproduce, nu acționează în modul unui ca și cum, ci produce conexiuni și tensiuni, deschideri conjuncturale spre toate zările: "Nu am lopeți nici cârmă". Vedeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-i era asociată 41. Nu voi aborda aici problema complexă a legăturilor dintre Cabală și mesianism. Pentru unii, noile evoluții, în special curentul lurianist din secolul al XVI-lea, de la numele maestrul său Isaac Luria, ar fi rezultat dintr-o interiorizare a temelor exilului și suferinței și ar fi permis integrarea într-o schemă explicativă coerentă a evenimentelor de după expulzare, ale căror efecte continuau să se facă simțite generație după generație. Potrivit acestei explicații, șocul expulzării ar fi condus la o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
constată persistența unui iudaism familial, ba chiar întoarcerea unor tineri la o practică mai riguroasă, a doua sau a treia generație de evrei originari din Africa de Nord a ajuns în cele din urmă să urmeze această traiectorie identitară care trece prin interiorizarea istoriei de suferință și a apogeului ei, Shoah-ul, precum și a părții ei izbăvitoare, Israelul. Mulți dintre ei devin apărători înfocați ai memoriei Holocaustului, sperând că vigilența lor va fi suficientă pentru a evita repetarea răului. Astfel, mult timp desconsiderați după
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dintre adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție, 7,5% criză anxio-depresivă și 3,6 depresivitate). Motivele cele mai frecvente pentru care s-a apelat la consultație sunt dificultățile relaționale dintre adolescent și părinți (interiorizare, iritabilitate, mânie), dificultăți școlare și tentative de suicid. Și alte simptome sunt frecvent asociate (tulburări de comportament și tulburări alimentare), dar acestea nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei. În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental apare mai frecvent (23,5
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi tolerată datorită investițiilor obiectale menținute sau întărite. STAREA CONFLICTUALĂ NARCISIACO-OBIECTALĂ A ADOLESCENTULUI Necesitatea imperioasă pe care o trăiește adolescentul de a se separa de obiectele sale oedipiene dezvăluie, în mod brutal, fundamentele narcisiace subiacente și scoate la lumină calitatea interiorizării legăturilor interactive cu „obiectele primare”. Impactul pubertar actualizează două famtasme care sunt resortul esențial al vieții pulsionale inconștiente a oricărui adolescent: fantasma incestuoasă, fantasma paricidă. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie să se depărteze de obiectele oedipiene. Făcând acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ABORDARE TEORETICĂ Este iluzoriu și puțin artificial să propunem un punct de vedere unificat și univoc în legătură cu diversele forme de depresie la adolescență, incluzând aici și planul psihopatologic. Acesta este motivul pentru care propunem următoarea diferențiere sprijinindu-ne pe calitatea interiorizărilor precoce, pe capacitatea acestora de a se diferenția în componentă narcisiacă și cea obiectuală și pe obstacolele care apar atunci când această diferențiere nu este posibilă. OBIECTUL SATISFĂCĂTOR: DEPRESIE PRIN RELAȚIE EXCESIVĂ CU OBIECTELE INTERNE Adolescentul nu poate renunța la investițiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În travaliul său de desprindere de relația oedipiană, adolescentul trebuie să se sprijine pe un obiect fiabil și „sigur”. Modelele interne ale atașamentului (Pierrehumbert, 1996) par relativ stabile la individul copil sau adult. Obiectul insuficient poate fi reprezentat ca fiind interiorizarea unui obiect pe care subiectul nu poate conta deoarece nu este disponibil atunci când el are nevoie de acesta. Suntem acum aproape de ipotezele lui Bergeret (1991; 1995) privind defectul de structurare sau structurarea vaculară (Corcos, 1998). Față de acest „obiect insuficient” adolescentul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Dar, putem considera, de asemenea, că travaliul psihic al adolescenței, prin disforia pubertară pe care o implică acesta, predispune numeroși subiecți să exprime, prin aceste oscilații ale dispoziției, problemele pe care le întâmpină în efectuarea travaliului de integrare și de interiorizare pe care îl necesită perioada pubertară (Gutton, 1991). În urma experienței noastre clinice am putut constata de mai multe ori că manifestările de tip hipomaniac apăreau la adolescenții care, din motive personale sau familiale (cel mai adesea cele două sunt asociate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
indiciul ieșirii din adolescență. Într-adevăr, pentru a se identifica cu genul său sexual, adolescentul trebuie mai întâi să accepte să se supună părintelui de același sex, să accepte să se lase „penetrat” de caracteristicile acestuia, apoi să transforme aceste interiorizări în elemente constitutive ale viitorului Ideal al Eului al adultului. Acest Oedip negativ nu este acceptabil pentru tânăr decât dacă investiția analității a permis o diferențiere suficientă sine-celălalt. În studiul lor, Jeammet și Birot regăsesc la adolescenții predispuși la sinucidere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efectul benefic al acestor produse este limitat, chiar nesigur. În sfârșit, analiza semiologică prealabilă trebuie să fie riguroasă, dar acest lucru este dificil de realizat deoarece aceeași conduită poate avea semnificații diferite. Astfel, de exemplu, în cazul inhibiției și a interiorizării, este important să fim atenți și să analizăm cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deoarece aceeași conduită poate avea semnificații diferite. Astfel, de exemplu, în cazul inhibiției și a interiorizării, este important să fim atenți și să analizăm cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate activa dinamica funcționării mentale, chiar dacă aceasta înseamnă confruntarea adolescentului cu noi sarcini
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate activa dinamica funcționării mentale, chiar dacă aceasta înseamnă confruntarea adolescentului cu noi sarcini. Cazul lui Sophie este elocvent în acest sens. În schimb, atunci când interiorizarea înseamnă un refuz de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor realizată chiar cu antidepresivul care i-a fost prescris. Simptomatologia lui Gaétan conține o dezinvestiție relativă însoțită de pasivitate, indiferență și eșec
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
început acest tratament, s-a simțit din ce în ce mai „enervat”, din ce în ce mai puțin capabil să „controleze” această excitație. Tentativa de suicid s-a produs în momentul în care Gaétan s-a temut că va fi astfel depășit de situație. În acest ultim exemplu, interiorizarea și inhibiția nu erau cauzate de un „sindrom depresiv” propriu-zis, ci erau consecința unei probleme mai generale care făcea parte dintr-un conflict familial important și cu o istorie mai îndelungată. ELECTROCONVULSIOTERAPIE În afara prescrierii de tratamente medicamentoase, trebuie să semnalăm
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a unui tratament antidepresiv, să implicăm părinții prin intermediul convorbirilor familiale, al întâlnirilor cu echipa terapeutică. I se propune de asemenea adolescentului să participe la activități terapeutice ce-și propun,între altele, să refacă stima de sine, și să lupte împotriva interiorizării și abuliei sale. În timpul aceste spitalizări putem fi obligați să prelungim separarea de familie, apelând la un internat sau la un centru terapeutic pentru a nu readuce adolescentul într-un mediu care a contribuit la instalarea depresiei sale. Continuarea terapiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apropiați lui. Rolul terapeutic al acestor măsuri, cel puțin datorită relaxării frecvente pe care o provoacă, nu trebuie nici ignorat și nici neglijat; - pericolul de cronicizare atunci când adolescentul se fixează într-o stare depresivă durabilă complicată de comportamentele obișnuite de interiorizare, de trecere la acte diverse sau de autoterapie (alcool, drog). Cu cât depresia este mai veche, cu atât în general tratamentul va fi mai dificil și mai prelungit. Shain și colab. (1991) arată astfel clar că adolescenții care prezintă o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
elevi să aprecieze rezultatele obținute și să înțeleagă eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite; - cultivă motivația lăuntrică față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă față de propria activitate. Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Interiorizarea repetată a grilelor de evaluare cu care operează profesorul constituie o premisă a posibilității și validității autoaprecierii elevului. Pe lângă această modalitate implicită a educării capacității de autoevaluare, profesorii pot dispune de căi explicite de formare și educare a spiritului de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
semnificație poate induce stres elevului, neliniște părinților sau inconfort profesional dascălilor. În opinia lui Vasile Pavelcu (1968), nota poate îndeplini mai multe funcții: rol de informare (pentru elevi, părinți, profesori), rol de reglare a procesului de învățare, valoare educativă - datorită interiorizării aprecierii -, catalizator al unui nivel optim al aspirațiilor elevului, un rol terapeutic (dinamizator, pentru anumite cazuri, prin acordarea de puncte „în plus”), dar și un rol patogen, întrucât nota induce stres și disconfort psihic elevului, mai ales în situațiile de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
renunțându-se la premiile globale. Aprecierea nonverbală (ectosemantică) se referă la o serie de secvențe discursive exprimate prin gestualitate, mimică, pantomimă, mișcările unor părți ale corpului, suspendări, tăceri etc. Aceste elemente oferă elevilor întăriri imediate ce determină replieri, reformulări, reflecții, interiorizări etc. cu privire la nivelul unor achiziții sau performanțe școlare. Uneori, degetul ridicat poate semnifica mai mult decât o notă proastă trecută în catalog. În teoria și practica notării s-au încetățenit mai multe modele de notare: notarea prin raportare la grup
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se ruga Exemplul nr. 2 Disciplina: Religie Domeniul: psihocomportamental Capacitatea: conduita de respect și întrajutorare a aproapelui Obiectiv afectiv de referință: ajutorarea unor colegi aflați în dificultate materială sau spirituală Exemplul nr. 3 Disciplina: Religie Domeniul: cognitiv Capacitatea: structurarea și interiorizarea cunoștințelor legate de tema „Sfânta Taină a Botezului” Obiectiv cognitiv de referință: elevii să ajungă la deprinderea de a cunoaște și explica specificitatea Tainei Botezului 4.6. Proiectarea evaluăriitc "4.6. Proiectarea evaluării" Simultan cu proiectarea designului instrucțional (al lecției
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nivelul relației autoevaluare-evaluare în actul didactic între obiectivitate și subiectivitate se stabilesc nu doar simple raporturi antagonice, ci mai ales relații de complementaritate, obiectivitatea însemnând de fapt o ponderare a dimensiunilor distorsionante ale subiectivității, aceasta constituindu-se ca modalitate de interiorizare a unor date de factură obiectivă. Cauzele specifice care generează distorsiuni subiective în evaluare pot fi (cf. Voiculescu, 2001, p. 48): - insuficiența informațiilor primare pe baza cărora se realizează evaluarea; - alegerea defectuoasă a metodelor și strategiilor de evaluare în raport cu obiectul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sistematicitatea expunerii, efortul depus de elev pentru a ajunge la anumite rezultate (fie ele chiar și mediocre), gradul de conștiinciozitate etc. Abaterea se justifică uneori, dar ea nu trebuie să devină o regulă. j) Efectul de rol. Se manifestă prin interiorizarea unor mărci sau standarde „străine” spațiului normal de formare, ca urmare a unor presiuni dictate de rolul pe care trebuie să-l joace profesorul sau expectanțele la care trebuie să se ridice în evaluare (induse de inspectori, factori de decizie
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]