3,908 matches
-
și tehnologii noi, promovarea tehnicii noi în toate sectoarele de activități și valorificarea în producție a rezultatelor cercetării științifice. Articolul 20 Ministerele economice și celelalte organe centrale răspund de nivelul tehnic și calitativ al produselor, realizate de unități subordonate pentru intern și export, în conformitate cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială, programelor de perfecționare a organizării și modernizare a proceselor de producție și programelor speciale pe produse și grupe de produse, precum și ale documentațiilor, în care scop sînt obligate să ia
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
uneia conjuncturale. Ar fi fost mai util un obiectiv legat de caracterizarea produsului ce se adresează unei piețe în creștere continuă pentru următorii cinci ani. Un astfel de obiectiv ar fi fost probabil mai motivant, pentru că ar fi înflăcărat imaginația „internilor” și le-ar fi oferit o perspectivă clienților, lăsând în același timp o marjă de manevră mai mare în alegerea variantelor operaționale. Obiectivele care sunt asociate unui post de strungar prezintă, chiar la o analiză sumară, câteva probleme punctuale specifice
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și un sistem de sinergii funcționale asociate brandului, finanțării sau existenței unei rețele de locații în teritoriu și a unei infrastructuri logistice de mari dimensiuni. Dominoul a însemnat trecerea de la transportul internațional (exceptând tatonările din perioada ’90-’93) la cel intern, de la transport la asigurări și turism, de la transport la leasing etc. Aceasta ar fi o caracteristică strategică care poziționează grupul în clasa holdingurilor mixte, dar cu o componentă financiară importantă după modelul asiatic. După mai mult de un deceniu de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
metabolismului (prin exercițiu fizic) pentru a contrabalansa funcțiile interne de reglare a organismului. Cât despre factorii genetici, se pare că, în familiile bulimicilor, există un istoric de obezitate maternă. De reținut Autorii conceptului spun că greutatea de referință este regulatorul intern al greutății care reacționează la mesajele trimise de hipotalamus. Atunci când este activat, hipotalamusul lateral trimite un semnal de foame mai intensă; stimularea hipotalamusului ventromedial trimite un semnal de sațietate. Dacă greutatea scade sub cea de referință, hipotalamusul lateral este activat
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sânge și „munți” de carne, propriile „zăcăminte” minerale de oase și „oceane” saline de fluide celulare. Fiecare celulă, țesut, organ și orice altă parte a corpului emană propriul câmp electromagnetic, care pulsează cu propria frecvență și își reglează proprii, curenți interni de energie, în timp ce întregul corp radiază un câmp energetic auric ce se extinde pe o rază de aproximativ un metru în jur. Câmpul energetic uman interacționează cu și este influențat de câmpurile energetice mai mari din jurul său, cum ar fi
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
neciodată complect ideea artei dramatice. Am făcut o-ndegetare și mai sus asupra modului cu care poate să lucre natura și aici cu mult înaintea talentului. Tonul sonor și plin de sunet, precum și tonul însuflețit (seelenhaft), care de sine deja oglindează internul sufletului, sunt zestrea cea mare care poate să i-o acorde natura unui actor și în această a două sferă. Și această zestre actorul are de datorie de-a o face în aceeași măsură proprietate a spiritului său cum trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Unde e otarul declamațiunei acolo-i și otarul acestui stadiu. Facem însă distingere între declamațiunea aceasta, care-l împle pe întreg omul simțitor cu o dispozițiune lirică, și între declamațiunea (stearpă) moartă (goală, seacă), care, conform espresiunei, nu manifestă un intern plin și nu ne dă decât forma simțămîntul[ui], din care cauză e moartă și fără căldură de viață. Declamatorul sec ne face în arte acel efect dezgustător care ni-l face în viața ordinară o natură stoarsă prin plăceri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oglindează într-o făptură de specia noastră. {EminescuOpXIV 271} Treapta întîi e așadar conținută ca moment în unitatea cea pentru spectator nemijlocită a artistului cu rolul său. Treapta a doua se arată în momentul semnificativităței, a idealităței și a conexului intern a caracterului în toată estinderea lui, căci aceste nu sânt posibile decât privind (Anschauung) concret tipul dramatic, ca pe o viață dispărțită de-aceea a reprezintatorului, așadar prin momentul reflexiunei ce-și pune-n față obiectul și-l primește apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele mai fugitive manifestări de viață, fără de-a-și pierde prin aceasta libertatea spiritului. Cultura tonului aduce esențialul rezultat că fantazia vie și impresionabilă a reprezintatorului poate să dea nemijlocit tonul intuit si intenționat din năuntru. Nemijlocita transmitere sigură din internul sufletului în esternul tonului este așadar câștigul pozitiv a unei culturi a tonului prin care s-ar fi dezvoltat în o măsură egală elementele desfășurate de noi. Și sufletul cel mai plin de fantazie și intuițiunea cea mai generală și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă e posibil numai atuncea când ni se redă și când pricepem întreg nexul intern al vorbirei. Acest nex însă e numai atuncea real când ni se prezintă în legătura lor logică toate cele câte se cuvin a veni prin internul lor la un loc. Dar condițiunea naturală a toată vorbirea e procesul respirărei, prin care se escită mai întîi pauzele acelea cari condiționează activitatea respirărei. Daca se arată numai procesul natural al respirărei după cum e puterea relativă a organelor sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mișcărei în spirit și ne scapă cu desăvârșire de simțirea că am auzi numai un simplu dupăolaltă în timp. Declamațiunea ajunge la aceasta prin un tempo corect. Tempo declamațiunii însemnează în genere măsura mișcărei prin care se predă simțului nostru intern un oarecare fond de idee; Daca acum acesta se conformă cu caracterul spiritual al acelui fond de idee, atunci îl numim corect și urmarea este că nici nu-l mai auzim ca o mișcare în timp, pentru că prin el ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un grad mai nalt de simțibilitate. Poezia are să pătrundă la suflet în declamarea ei lirică ca o operă proprie a cititorului, simțită liber de el. Asta e posibil însă numai într-atîta întru cât poezia se prezintă ca un act al internului propriu a cititorului, ca o efuziune liberă a sufletului lui mișcat care, ca atare, are de-a fi reprodusă în același ton în care opera a fost simțită primordial. Declamațiunea într-adevăr artistică a poeziei lirice consistă așadar într-aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele din urmă însă. ) În poeziile de categoria a doua însă fantazia formează pentru plăcerea ei proprie, spre-a se gusta ea însăși în puterea și cutezanța ei universală. Aicea sufletul apăsat nu caută așa de mult espresiunea fidelă a internului ei, ci creatorul își găsește plăcerea și mulțămirea lui sufletească în artea formarei, în bogăția (luxurioasei) risipitoarei sale fantazii. {EminescuOpXIV 330} De cercul acesta se țin multe din cântecele Divanului din Vestost, lirismul pompos întrețesut în dramele spaniole și apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are a amesteca o mișcare adânc dureroasă asupra tragicei vieței sale sufletești. Lucrul de căpetenie e aicea ca să ne [convingă] atât pe noi cât și pe june că Lady, deși în relațiuni foarte echivoce cu principele, totuși n-a pierdut internul ei curat uman. Auditorul să fie convins despre adevărul și sinceritatea narațiunii, ca astfel să nu găsească neesplica[bilă] mișcarea adâncă a lui Ferdinand, ci s-o simtă el însuși. Trebuie să mai pomenim două narațiuni remarcabile în privința artistică și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un mare fond de putere în formarea caracterelor. Dacă însă lipsa e în partea esecuțiunii, așa încît actorul nu poate să realizeze ideea deplin esecutată în fantazie decât prin conture slabe, și dacă rămân o mulțime de intuițiuni pe fundul internului său pe care el nu le realizează în carne și sânge, atunci lipsa aceasta se bazează pe o neputință a activității creatoare, o neputință care nu se poate substitui 423v prin nimica. Asta-i măsura talentului său de reprezentare, va să zică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cari ne vorbește cu un adevăr victorios toată mărimea și însămnătatea specifică a individului și cari se pot considera de o favoare rară, pentru că aicea spiritul, spre satisfacerea lui proprie oarecum, a format din esteriorul sensibil un învăliș corăspunzător internului său. Fizionomii de-aceste eterne, cum sânt de pildă cea a lui Friedrich cel Mare, a lui Gothe, a lui Napoleon" în cari structura feței e ridicată la o importanță așa de mare încît chiar arta, din fantazia ei liberă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arta dramatică nu stă nimica izolat, căci și din elementul acela care se pare a fi cel mai superficial și mai indiferent pentru individualitate, din îmbrăcăminte, poate să pătrundă încă ceva caracteristic care să influințeze asupra privitorului, lucru care atestă internul patosului și contribuie mult la aeeea ca chipul să devie și mai semnificativ. Pentru dezvoltarea acestei ramure a reprezentațiunii ar aduce un folos intensiv studiul tablourilor, cu privire deosebită asupra [efectului] ce-l fac colorile în privința etică. Un alt moment
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
complectează prin ținuta corpului întreg, prin care noi înțelegem fixarea precisă a esteriorul[ui] fizic, devenită habituală prin mișcarea și prin întreaga direcțiune a vieții individului. Precum trăsurile schimbăcioase a feței se pot preface într-o fizionomie care să reflecteze internul unui individ și patosul său esențial, tot astfel ținuta trebuie să ne-arate incorporarea consistentă a gesturilor și mișcărilor neconștiute. Ca-n fizionomie așa și-n ținută arta are de-a suplini neputința și lipsele vieții reale, făcând din întregul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e a se reprezenta. Cum masca și ținuta ne arată trăsurile consistente și espresiunea spirituală în elementul material al corpului, cari amândouă ni se prezintă ca rezultatul unei întregi mișcări de viață, tot astfel, pregnant, cu esactitate, are să ne deschidă internul unui caracter. Aceasta o numim noi tonul fundamental al individualității, prin care sufletul se anunță într-un 431 v mod și mai energic decât prin fizionomie și ținută. În tonul fundamental, care ni se prezintă ca un accent produs oarecum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
denotă că există o secreție la nivel tubular a acesteia. Creatinina este secretată în celula tubulară în aceeași manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele fiecărui organ din corpul omenesc trăiesc și funcționează întrun mediu intern lichidian, numit lichidul extracelular (LEC), ale cărui volum și compoziție se păstrează relativ constante în ciuda unor largi fluctuații în mediul extern. Conceptul de stabilitate a parametrilor mediului intern a fost folosit pentru prima dată de către fiziologul francez Claude Bernard în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
spirituale în care tradiția și nevoile comune erau foarte importante" (Hohenberg, Lees, 1995: 19). Orașele erau cu siguranță insule ale raționalității seculare și ale materialismului în societatea medievală. Condițiile de lucru și comerț erau reglementate în general de către feudali, iar intern de către ghilde. În Europa occidentală orașele, susținute de surplusul de producție din rural, ajung să producă servicii și bunuri care devin indispensabile atât maselor, cât și elitelor, devenind astfel actori politici relevanți în luptele pentru putere din Evul Mediu. "Orașele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
după. La Iași, au fost introduse înainte de război. Inițial, aceste forme de instruire erau independente de facultăți, controlate de Ministerul Sănătății. Internatul era treapta superioară, care putea orienta către o specializare. Profesorul Gh. Chipail obișnuia să spună: "sora șefă și internul reprezintă cheia serviciului" iar profesorul Pius Brânzeu nota: "toate celelalte concursuri pe care le-am susținut în viață, toate împreună nu mi-au cerut un efort atât de mare ca pregătirea internatului". Internatul era o formă de pregătire care conferea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de adevărul celor notate mai sus și consider, nu numai eu, că desființarea acestor forme de învățământ a fost o eroare. Am efectuat un stagiu de extern de medicină internă și unul de chirurgie (Clinica Profesor Buțureanu), un stagiu de intern de chirurgie (Clinica Profesor Chipail) și 4 stagii de obstetrică și ginecologie (Clinica Profesor Dobrovici). Un element foarte important prin obiectivitate era constituit de criteriile de apreciere și orientare profesională ce puteau fi stabilite după un timp de observare a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și stagiile de externat și internat erau etape fructuoase. Concursurile aveau scopuri multiple: stimularea pregătirii profesionale, creșterea nivelului de pregătire, promovarea pe baza criteriilor obiective, selecția pe criterii valorice pentru posturile cu responsabilitate. Clinicile își recrutau cadrele din rândurile foștilor interni sau secundari. Externatului și internatului li s-au adus critici ca fiind necorespunzătoare unor necesități de pregătire a unui număr mare de studenți. Erau invocate diverse neajunsuri privind concursurile. S-a mers până acolo încât să fie criticare concursurile pe
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a putea fi evidențiată clinic. Trialurile efectuate după 1970 au condus la următoarele concluzii: * stadiul bolii are o influență decisivă asupra prognosticului (variațiile tratamentului local mai puțin), * invazia ganglionară are o importanță de prim ordin; ridicarea ganglionilor axilari sau mamari interni reduce frecvența recurențelor dar nu ameliorează supraviețuirile; * RT postoperatorie are aceleași capacități (recurențe și supraviețuiri). Nota generală a acestor constatări permite afirmația că tratamentul local radical nu influențează supraviețuirile. Biologia cancerului mamar este deocamdată, cunoscută insuficient. Chirurgiei îi revine meritul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]