549 matches
-
că Rusia a încheiat armistițiul fără să consulte și România și fără să-i dea voie a avea un reprezentant. Când colonelul Arion s-a dus la locul întâlnirii, rușii nu au voit să-l primească printre beligeranți. Dimitrie Ghica interpelează în Senat: „1) Dacă s au comunicat guvernului condițiunile de pace în ceea ce privește [pe] România; 2) Care sunt principiile cari au să conducă pe guvern față cu viitorul Congres; 3) Ce dispozițiuni s-au luat spre a apăra, pe cale diplomatică, interesele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de Externe Stătescu arată că toate puterile au primit propunerea Barrère, dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Rațiu și Lucaciu. Denunțătorul a fost învățătorul român de acolo Ioan Balint despre care foarte potrivit zice „ „Magyarorszag” că numai prin cizmele ce le poartă se deosebește de ceilalți martori agravatori - țărani. Denunțătorul a zis că , după celebrarea liturghiei a interpelat pe preotul Bistrean că pentru ce nu s-a rugat și pentru împărat, la care preotul ar fi răspuns: pentru M.S nu merită să ne rugăm, fiindcă dânsul este pricina tuturor nenorocirilor noastre. Dânsul ne-a vândut pe noi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eugen, Scurtă și fulgerătoare, „cosmetică” i-aș zice, a fost trecerea matale prin Cluj. Dar a lăsat dâre prelungi care nu se sting ușor și a reverberat ecouri, pe care cu plăcere ți le aduc la cunoștință. Fără a fi interpelați, o mulțime de colegi te-au audiat, plus Dl. Hanga (prof. de Drept roman) au apreciat la superlativ: erudiția matale, stilul expunerii, ineditul și surpriza conținutului, limba pitorească și dulce, distincția personală etc., etc. Moldovanca ns. „Boureta” - adică grăsuna dnă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al muezinilor, al clopotelor și al șofarelor timpanele vibrează și desigur, nu mai înțeleg nimic. Niciun prim-ministru israelian nu s-a adresat palestinienilor, pentru a le vorbi de suferințele pe care le îndură; iar Yasser Arafat nu i-a interpelat niciodată pe israelieni pentru a evoca Holocaustul. El a reținut doar că i s-a interzis accesul în Yad Vashem. Vasele presupuse a fi comunicante ale acestei retorte a diavolului sunt riguros etanșe. A trăi alături fără a se vedea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ar fi acordat cel puțin douăzeci de mii de lei" Ionel Teodoreanu a fost întrebat la telefon de d-ra Lucia Demetrius cât s-a acordat tatălui său. Când a aflat, a exclamat: Da? și a trântit telefonul. V. Demetrius a interpelat pe Corneliu Moldovanu tot la telefon, mirându-se de o așa hotărâre, când el, Demetrius, e cel mai mare scriitor! Pardon, i-ar fi răspuns C. M., cel mai mare scriitor sunt eu. Cum se vede, scriitorii români au excelente păreri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zici? Știu eu? am zis eu cu același zâmbet și fără nici o milă. El s-a dus înainte cu aceiași credință a biruinții, pe care a avut-o totdeauna. * La ora 11 în fața berăriei "Trocadero", așteptam un autobuz, când mă interpelează d. Nichifor Crainic. Am stat de vorbă o oră, în care mi-a comunicat o serie de puncte de vedere privind literatura mea și ținuta "regretabilă" pe care a avut-o față de mine la un moment dat. Mi-a mulțămit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai sfiau să pe treacă prin teatre de mâna a treia, afișându-se în loje cu dansatoare ca Marilena Bodescu, căreia îi dete un auto german pentru a se duce la Brăila la înmormântarea surorii sale. Reîntors la Berlin și interpelat asupra purtării lui aici, nu numai că nu a tăgăduit, dar a spus în plină ședință la Reichstag: „Dacă începeți să cercetați viața privată a miniștrilor, nu veți mai găsi pe nimeni care să consimtă a ședea pe această bancă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
multe rămânând să îngrijească și să întrețină din „nimic”, copii născuți în perioada „trăirii vieții”. Am văzut cazuri în care părinții au încercat să intervină, să-i îndemne spre școală, spre studii, spre o viață organizată, dar au fost brutal interpelați de odraslele lor care strigau violent la ei „vrei să-mi distrugi fericirea?” Am văzut și părinți martiri care au continuat să preia toate grijile acestor copii debusolați și să facă ei toate muncile acestora, inclusiv cele legate de creșterea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nici voi nu știți, sau „la Paris toți țiganii vorbesc franțuzește”. Și am mai făcut o constatare importantă: când am bani, toți mă înțeleg, mă servesc și îmi zâmbesc. Când n-am bani, nimeni nu mă mai înțelege, și mă interpelează tendențios cu „Wie bitte?”, ceea ce înseamnă un fel de „ce ai zis?” Încă o observație de mare importanță practică a fost și rolul folosirii corecte a accentului. Accentuarea greșită a unui cuvânt îl face de neînțeles. Încercați de pildă să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
minte. La o primă întâlnire neprevăzută dintre mine și Dinu Noica, tocmai sosit într-ascuns în periegeza lui dentaro-filozofică, Mihai mă turnă fără menajamente, mărturisindu-i că nu accep tam sub nici un motiv discutabilul său trecut politic. — Dar de ce? mă interpelă Dinu, zâmbitor și amuzat. Bineînțeles că n-am știut să-i explic de ce... Însemnări ale lui Pierre Limbile mele: limba rusă - limbă a voioșiei, a tinereții, a succesului pozitiv; le français - langue d’amour et des émotions romantiques; limba română
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pe scări. De bună seamă că doamna Zugravu nu mai suporta să-l vadă beat. Și nici fetele lui, săracele... La intrarea în scară, un braț de biciclete și un milițian numărându-le tacticos. „Bună dimineața, domnișoară, locuiți aici?“, o interpelă el politicos. „Da, tovarășe milițian.“ „Și știți cumva ale cui sunt bicicletele acestea?“ „Nu, tovarășe, eu nu știu să merg pe bicicletă.“ Știa că băieții le adunaseră peste noapte de pe marginea terenului de fotbal de la uzina de peste drum. Azi-noapte a
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
școală, seminarul. Am înțeles greșit: cum Mariana Z. și Nelly Teod. erau numite responsabile de grupă, am crezut că li se dă duse funcția mea, și atunci am lăsat jos creionul, fără să-mi mai iau notițe, dar am fost interpelată: „Doamnă, luați-vă notițe, asta e ceva ce vă privește pe dumneavoastră“. Credeam că activitatea mea care începuse luni fusese cântecul de lebădă, dar nu, era doar un frumos început. Mâine, 8-1 cursuri, 1-2½ mitingul UAER „Uniunea Antifascistă a Elevilor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
uite că și Sartre li se părea acum cam răsuflat ! Pe urmă, disperat bietul de el, a ̀ ncercat să-și recapete aura de vedetă prin martiraj civic, urcându-se pe câte un butoi la o răspântie ca să încurce circulația interpelând trecătorii și distribuind tracturi, dar generalul de Gaulle, mai pișicher, dăduse ordin polițiștilor să nu-l aresteze oricât ar fi de turbulent. Pe urmă, ghinion, a sosit în Occident Soljenițîn, precedat de o altfel de glorie decât cele confecționate pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prea ușor autorii mult mai consacrați și mai în vârstă, nici un fel de concesii față de textul său. Și-mi place dialogul. Mergând să-i ceară socoteală lui Ion Ghica, prinț de Samos, om bătrân, fost prim-ministru, tânărul autor îl interpelează pe un ton destul de bățos, iar directorul îl poftește să iasă, spunându-i : „Sortez, monsieur !”. La care răspunsul lui Caragiale este superb : „Vieux coquin !”. Să spui „Vieux coquin !” - tu, băiat de 27 de ani, un debutant consacrat abia-n clipa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se poate face între structurile dostoievskiene și cele caragialești și între elementele care compun aceste scheme, între ceea ce numește Bahtin socratismul și piața publică. Că este Caragiale un element socratic, asta e clar. Adică este tipul acesta al spiritului care interpelează pe trecător și-l pune în stare dilematică. Și chiar există o mărturie a lui Caragiale - Zarifopol a arătat-o undeva - „Visul meu ar fi să locuiesc ̀ ntr-un port de miazăzi, în picioarele goale, și să țin de vorbă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
1921, acest for de conducere solicită, la rându-i Ministerului Învățământului - C. Angelescu - soluționarea suspendării. Față de posibilitatea Încadrării lui Constantin Stere la catedră, Decanul Facultății de Drept, A. C. Cuza, Își exprima violent protestul (arh. univ. dosar 4/1921 fila 188): Interpelat În Parlament Ministrul Învățământului avea să declare că nu poate dispune În privința suspendării, atâta timp cât Curtea Marțială nu a dat nici un verdict. O nouă manifestare, de solidaritate se produce la 30 iunie 1922, când 26 de profesori consideră, Într-un memoriu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
spre Puterile Centrale și nu spre Rusia. La 20 aprilie 1870 Carp a fost numit ministru de externe În guvernul conservator Manolache Costache Epureanu, rămânând În funcție până la 18 decembrie 1870, izbucnirea războiului franco- prusian găsindu-l În acest post. Interpelat În Cameră la 5 iulie 1870 - cu două zile Înainte ca Germania să declare război Franței - În legătură cu poziția pe care o va lua guvernul În cazul conflictului, Carp a răspuns prompt că, dacă România nu va fi provocată
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
codul civil cu articolul 7, și ruga pe membrii parlamentului, atât În numele lui, cât și al guvernului, să discute respectivul proiect și să permită guvernului să aducă amendamente, pentru a se face un lucru serios. La 14 decembrie 1892, fiind interpelat și la Senat asupra aceluiași caz, de către Gheorghe Vernescu, Carp Îi răspundea cu aceleași argumente, declarând: „capacitatea succesorală a străinilor nu se poate tăgădui. Opoziția pretinde că statul trebuie să confiște succesiunile străinilor, iar noi tăgăduim statului acest drept, și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să trădeze, ce s-ar Întâmpla la noi unde nu sunt Încetățeniți, dacă li s-ar da dreptul de a fi militari. Se pare că proiectul lui Berindei fusese inspirat din această situație. La 24 noiembrie 1897, Al. Marghiloman a interpelat guvernul În Cameră obținând de la Pherekyde răspunsul că „cele petrecute sunt o justă reacțiune contra evreilor, care au insultat România prin Întruniri nepermise de Constituțiune (deși se ținuseră cu autorizația poliției)”. La 25 noiembrie, Carp a luat cuvântul la Senat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și nepricepuți pentru a-și arăta atotputernicia și măreția. În redactarea biografiei am căutat să mă folosesc de izvoare, pe care le-am găsit în Arhiva Generală a Congregației Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe din Verona. Am evaluat declarațiile textelor interpelate pentru cauza de beatificare, îndepărtând toate informațiile care nu se regăseau și în celelalte documente. Prin înclinație personală nu sunt purtat să prelucrez fapte edificatoare sau miraculoase, neesențiale trasării profilului persoanei și al Operei sfântului Ioan Calabria. Cititorilor le recomand
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Împărăției, le-a spus: «Vindecați bolnavii și le spuneți: Împărăția lui Dumnezeu e aproape de voi». Această poruncă a lui Isus nu era rezervată doar Apostolilor, ci a fost adresată tuturor creștinilor. Ba mai mult chiar, unii sfinți s-au simțit interpelați în mod direct. Printre aceștia îl putem număra și pe don Calabria. El a voit să insereze în Constituțiile Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe această finalitate: «Congregația... găzduiește și îngrijește bătrâni și bolnavi săraci și nevoiași, oferind, prin cea mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Luigi Pedrollo. Dar, între timp, Consiliul General, preocupat de evoluția maladiei, a chemat un clinic celebru, profesorul Sisto, docent neurolog al Universității din Torino. Diagnoza sa a fost: «Fenomene de scleroză. Nimic special de întreprins. Intensificate îngrijirile ca să doarmă». Au interpelat și un psihiatru cunoscut, profesorul Cherubino Trabucchi, timp de mai mulți ani directorul general al Spitalului Psihiatric provincial din Verona, care îl cunoștea pe don Calabria încă din copilărie. Psihiatrul a propus o cură energică cu «șocul». Dar, înainte de a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
relații de bună vecinătate cu Turcia. Colegul meu de la Belgrad, Filaliti, semnalase între timp la București, cu titlu de informație nu prea sigură, că după anumite verificări s-a elaborat ceva concret între statele balcanice. Departamentul Afacerilor Externe al României interpelase Berlinul și Viena și primise ca răspuns asigurarea că nimic nu părea să confirme acest zvon. Colegul italian declara: " Felul acesta de a bate cu pumnul în masă este un obicei care nu trebuie să ne împiedice să plecăm în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Serbiei (mai 1914!), nu este posibil ca România să fie de partea Serbiei!". Uluit, murmur: "Cum de puneți o astfel de problemă? Știți foarte bine că nu sîntem legați de Serbia prin nici o alianță. Pe greci ar trebui să-i interpelați, căci sînt aliați militari ai sîrbilor printr-un tratat încă în vigoare!". La care, abandonînd orice rezervă și dînd pe față totul, ambasadorul ripostează rînjind: "Grecii! Păi de aproape cinci luni îi avem în buzunar! (sic!). Cît despre bulgari, mereu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]