2,026 matches
-
La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității statului român. La interpelarea lui Nicolae Flefa din Cameră, din 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a răspuns în numele guvernului printr-un discurs memorabil, în care a declarat, în mod hotărât, că țara dorea să se rupă de orice legătură cu Poarta iar a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și ca la viitoarea pace ”România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică.” Independența atât de dorită de românii de pretutindeni nu fusese încă proclamată. La o nouă interpelare a liberalilor, care exprimau nerăbdarea țării, Mihail Kogălniceanu declara la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților, independența țării. Parlamentul consacra prin votul său independența absolută a României, act realizat prin voința întregii națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
actuale a țării”. În aceeași zi, el, își instruia agenții cu privire la acest angajament explicându-le că România plasată prin poziția ei geografică în inima unui război inevitabil era datoare să se ocupe de conservarea sa. Puțin mai târziu răspunzând unei interpelări el proclama independența României, în ședința din 9 mai 1877 a Adunării Deputaților: ” În stare de răzbel cu legăturile rupte ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Însă domnilor, aci se oprește travaliul nostru? Aici se oprește misiunea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
militare. Starea de spirit din interior și împrejurările internaționale au impus României ca și de data aceasta să se bizuie pe propriile sale forțe și să-și asume singură responsabilitatea și riscurile proclamării deschise a independenței. La 9/21 mai, interpelarea deputatului Nicolae Fleva, cu privire la notificarea de către marile puteri a independenței țării în numele guvernului Mihail Kogălniceanu, rostește acel discurs memorabil înscris cu litere de aur în cartea de istorie a României, în cursul căruia a declarat limpede și hotărât independența țării
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
noastră externă’’ După 1877-1878, când lucrurile au intrat pe un făgaș normal al clădirii țării independente, Parlamentul își exercita dreptul de a controla puterea executivă, urmărind modul în care se aplicau legile. Deputații și senatorii, se foloseau de dreptul de interpelare, cerând unor miniștri să răspundă pentru anumite decizii. Apare pluralismul politic a fost o trăsătură a 74 sistemului politic din România. Principalele partide politice care s-au confruntat pe scena politică au fost: Partidul Național Liberal înființat în 1875, Partidul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
unde acționăm. fă. Construirea unor forme locale de comunicare În cadrul cărora civilitatea, viața intelectuală și cea morală pot fi menținute.Se impune a preciza, Însă, că localizarea care se produce pe cale socială este un rezultat: responsabilitatea morală există doar prin interpelare individuală și asumare individuală. Nu suntem morali datorită societății, ci trăim În societate datorită faptului că suntem morali. Responsabilitatea se Înscrie, În permanență, În acest joc al localului și universalului (În fiecare loc unde se exercită, Întreaga mea responsabilitate este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fără de esență, fluidă, incertă. Infinitul șantier urban, șantier al spațiului și al timpului, ge nerează o dilemă importantă a reprezentării: cum poate fi surprinsă sau descrisă tocmai absența oricărei obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei, ca ecou vizibil în forma materială a obiectelor, în trăsăturile mulțimii sau în întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi nare momentană (Augenblicke plötzlicher Belichtung), care co respund, din punctul de vedere al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe grupuri parlamentare, pe legislaturi / 91 Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare / 92 Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 / 96 Răspândirea geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 / 96 Răspândirea geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale ale beneficiarilor colegiile necompetitive / 111 Cazurile și actorii implicați / 141 Descrierea cazurilor analizate / 142 Particularități ale minciunii politice în funcție de caz
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
își propune, într-o perspectivă longitudinală, surprinderea modului în care s-a structurat, în postcomunism, Parlamentul României. Pornind de la caracteristicile socio-demografice ale parlamentarilor români, radiografiind activitatea parlamentară raportată la grupurile parlamentare și măsurată prin numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, declarații politice sau luări de cuvânt, capitolul de față pornește de la premisa că studiul elitelor politice este un pas spre înțelegerea mai amplă a felului în care se reconfigurează societatea românească postcomunistă. Analiza datelor a prilejuit câteva concluzii interesante
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prilejuit câteva concluzii interesante. Deși nu putem surprinde un pattern comun al grupurilor parlamentare cu privire la activitatea lor, totuși, există câteva specificități. Unele sunt mai "longevive" decât altele, cu membrii care fac parte din mai multe legislaturi. Dacă moțiunile, întrebările și interpelările sunt armele utilizate constant de către grupurile parlamentare aflate în opoziție, inițiativele legislative nu par a fi, în mod necesar, apanajul grupurilor parlamentare ale puterii. MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 Odată cu introducerea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și de la indicatorii activității pentru diferitele grupuri parlamentare am abordat structurarea legislativului ca un veritabil sistem demografic. Demersul își propune să răspundă câtorva întrebări. Există diferențe la nivelul grupurilor parlamentare în ceea ce privește activitatea acestora măsurată ca inițiative legislative, moțiuni, întrebări și interpelări, declarații politice? Sunt unele grupuri parlamentare mai active decât altele? Are vreo importanță experiența legislativă ori diferite caracteristici socio-demografice în ceea ce privește activitatea? Studiul elitelor românești de după decembrie 1989 s-a înscris pe un drum presărat de preocupări care încercau să analizeze
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în câteva reprize de-a lungul perioadei iulie 2010 iulie 2011 și s-au centrat pe înregistrarea apartenenței deputaților și senatorilor la diferitele grupuri parlamentare, genului și educației precum și determinarea cantitativă a activității parlamentare măsurată ca inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, luări de cuvânt și declarații politice. De asemenea, am considerat util să analizăm prevederile legislative cu privire la activitatea parlamentară așa cum sunt ele stipulate în Regulamentele Camerei Deputaților și Senatului ultimei legislaturi, cea care a început în 2008. Prevederi legislative cu privire la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe care le pot iniția senatorii, la art. 153 din Regulamentul Senatului se menționează că "moțiunea simplă exprimă poziția Senatului într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări". În ceea ce privește numărul de inițiatori, în cuprinsul aceluiași articol se precizează co "moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor", iar, mai departe "moțiunea simplă trebuie să fie întocmită corespunzător actelor juridice ale Senatului și să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prevăzute la art.153, președintele Senatului le comunică de îndată Guvernului și le aduce la cunoștință plenului, după care dispune afișarea lor la sediul Senatului și distribuirea lor senatorilor". În secțiunea a 2-a sunt cuprinse reglementările cu privire la întrebările și interpelările senatorilor. Potrivit art. 158 "senatorii pot adresa întrebări Guvernului, miniștrilor sau altor conducători ai organelor administrației publice". În conținutul aceluiași articol este definită și întrebarea. Aceasta "constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
secretarul desemnat al Senatului, în ordinea în care au fost depuse" și "trebuie să aibă un singur autor, iar un senator nu poate adresa într-o săptămână mai mult de două întrebări". Secțiunea a 3-a este destinată prevederilor cu privire la interpelări. Potrivit art. 162 "interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul sau mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în ordinea în care au fost depuse" și "trebuie să aibă un singur autor, iar un senator nu poate adresa într-o săptămână mai mult de două întrebări". Secțiunea a 3-a este destinată prevederilor cu privire la interpelări. Potrivit art. 162 "interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul sau mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe". Interpelările
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul sau mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe". Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul și motivarea acestora, fără nici o dezvoltare și se depun la secretarul desemnat al Senatului". Art. 163 precizează că "interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care Președintele Senatului le transmite primului-ministru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe". Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul și motivarea acestora, fără nici o dezvoltare și se depun la secretarul desemnat al Senatului". Art. 163 precizează că "interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care Președintele Senatului le transmite primului-ministru". Totodată, "guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dezvoltare și se depun la secretarul desemnat al Senatului". Art. 163 precizează că "interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care Președintele Senatului le transmite primului-ministru". Totodată, "guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni". În srt. 164 se precizează că, "în ședința consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului pentru 3 minute și apoi celui interpelat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni". În srt. 164 se precizează că, "în ședința consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului pentru 3 minute și apoi celui interpelat pentru 5 minute. Dacă răspunsul la interpelare dă naștere unei replici, se dă cuvântul în aceeași ordine și pentru aceleași durate de timp. Președintele Senatului poate limita luările de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni". În srt. 164 se precizează că, "în ședința consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului pentru 3 minute și apoi celui interpelat pentru 5 minute. Dacă răspunsul la interpelare dă naștere unei replici, se dă cuvântul în aceeași ordine și pentru aceleași durate de timp. Președintele Senatului poate limita luările de cuvânt". În general, așa cum era de așteptat, parte din aceste prevederi se regăsesc și în Regulamentul Camerei Deputaților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
158 din capitolul 3 prevede că aceasta "poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați și exprimă poziția acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări". Ca și în cazul senatorilor, deputații nu mai pot semna alte moțiuni "până la încheierea dezbaterii unei moțiuni simple" dacă este vorba despre acceași problemă. Procedura urmează mai apoi același curs. Moțiunile "trebuie să fie motivate și se depun la președintele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să comunice Camerei informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată". Mai departe, art. 173 se referă la dreptul deputaților de a face interpelări. Interpelarea "se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare" și constă "într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comunice Camerei informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată". Mai departe, art. 173 se referă la dreptul deputaților de a face interpelări. Interpelarea "se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare" și constă "într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]