KorAP: Find »[drukola/base=interpretare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...2299 >

57,472 matches

Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625

aflat (încă) erminia teologică corespunzătoare. Prezentarea detaliată din albumul „Biserica de la Drăgănescu - Capela Sixtină a Ortodoxiei românești” (Deva, 2005), datorată PS Părinte Episcop Daniil Stoenescu de la Vârșeț, deși nelipsită de îndrăznețe conexiuni teologice, este mai degrabă una descriptiv-didactică. Riscurile unei interpretări hazardate sunt, astfel, de neînlăturat! (Cf. http://alexandruvalentincraciun.wordpress.com/2010/10/25/parintele-arsenie-boca-si-locul-sau-in-spiritualitatea-romaneasca-o-smerita-reconsiderare-2/). În încheiere voi spune doar că și Părintele Profesor Dumitru Stăniloae și Preacuviosul Părinte Arsenie Boca au trăit nouăzeci respectiv șaptezeci și nouă de ani, însă

DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630

servește celui care minte. Deși minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare și de neiertat, se pot totuși identifica și minciuni spontane, nepremeditate, posibil determinate de lipsa de informare, de înțelegere corectă și/sau de interpretarea greșită a informațiilor existente în acel moment. Astfel, s-au identificat diferite variante ale minciunii, precum: Minciuna individuală cotidiană, Minciuna individuală politică, Minciuna colectivă, Minciuna politică colectivă, Minciuna economică, Minciuna socială, Minciuna științifică, Minciuna culturală. Ca tipologie, întâlnim: Minciuna mare

POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1477783796.html [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026

câteva pagini în partea a III-a despre „vederea luminii dumnezeiești ca stare de supremă spiritualitate” pe baza Sfântului Simeon Noul Teolog și un final modificat, cum vom vedea, într-un mod semnificativ. Despre Mistica Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae și interpretarea experienței luminii taborice După o amplă introducere (în versiunea revizuită), cursul-tratat urmează structura tripticului clasic al spiritualității răsăritene: purificarea , iluminarea și desăvârșirea sau unirea cu Dumnezeu prin îndumnezeire. Noutatea față de cursurile anterioare ale lui Nichifor Crainic sau I. G. Savin

P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
sunt Heidegger, Binswanger, Hartmann, Berdiaev ori Blondel, dar și recent apărutul și deja faimosul Essai de theologie mystique de l'Église d'Orient publicat în anul 1944 la Paris de contemporanul său strict, Vladimir Lossky (1903-1958). Bogăția de nuanțe a interpretărilor date atât textelor patristice, cât și celor filozofice contemporane desfide orice prezentare rezumativă. Considerațiile cele mai profunde se cuprind însă în discuția implicațiilor iluminării/cunoașterii și a unirii mistice cu Dumnezeu prin îndumnezeire. Semnalăm aici doar principalele noutăți interpretative. În

P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
arunce unul spre celălalt într-o unire paradoxală, care realizează între Dumnezeu și om și între oameni o substituire de „euri”, fără desființarea lor ca subiecte libere, într-un ,„noi” comun . În acest punct, Părintele Dumitru Stăniloae propune, plecând de la interpretarea unui text al Sfântului Ioan Scărarul , o interpretare de tip personalist a experienței mistice a vederii lui Dumnezeu în Ortodoxie: faptul că aici „iubirea de Dumnezeu, cunoașterea și lumina ne sunt prezentate întotdeauna într-o strânsă legătură” sugerează că „lumina

P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
care realizează între Dumnezeu și om și între oameni o substituire de „euri”, fără desființarea lor ca subiecte libere, într-un ,„noi” comun . În acest punct, Părintele Dumitru Stăniloae propune, plecând de la interpretarea unui text al Sfântului Ioan Scărarul , o interpretare de tip personalist a experienței mistice a vederii lui Dumnezeu în Ortodoxie: faptul că aici „iubirea de Dumnezeu, cunoașterea și lumina ne sunt prezentate întotdeauna într-o strânsă legătură” sugerează că „lumina dumnezeiască este iradierea zâmbitoare a dragostei divine” , „e

P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
așa și în extazul supraconceptual al unirii mistice „zâmbetul lui Dumnezeu și al omului întâlniți în extazul dragostei umple toate de lumină. De aceea întâlnirea cu Dumnezeu este experiată ca lumină”. Aici Părintele Profesor Dumitru Stăniloae angajează o a treia interpretare, profund originală, a experienței mistice ortodoxe, explicând Viața lui Moise a Sfântului Grigorie al Nyssei prin fenomenologia iubirii dezvoltată de L. Binswanger: lumina orbitoare care țâșnește din întunericul divin „este experiată nu ca uniformitate plată sau ca un haos luminos

P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
din anul 1947, nu numai prin publicarea restului volumelor Filocaliei românești, dar și printr-o formidabilă sinteză dogmatică. Apărută în anul 1978, ea rescrie întreaga teologie ortodoxă în lumina Schimbării la Față. Acum însă, inspirația fundamentală a fascinantelor dezvoltări și interpretări nu este atât cea a Filocaliei și a Sfântului Grigorie Palama, ci viziunea amețitoare a Sfântului Maxim Mărturisitorul din celebrele sale Ambigua (publicate în traducere cu vaste comentarii în anul 1983) . Nu dogmatica avea să fie punctul final pentru Părintele

P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
pe 5 octombrie anul 1993, poartă titlul: Iisus Hristos Lumina lumii și îndumnezeitorul omului și e o suită de avântate meditații și imne în cinstea Luminii-Iubire și a Iubirii-Lumină concentrate pe fața transfigurată a lui Iisus Hristos. Discuția acestor ultime interpretări cere însă o tratare aparte... Despre etimologia numelui sau a denumirii „Rugul Aprins” și despre mișcarea cu același nume de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică Plecând de la evenimentul și momentul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos

P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665

Bulgaria, „Hopes talents and masters”, fiind în competiție cu elevi ai Școlilor de Artă din Bulgaria, Rusia, Turcia și Azerbaidjan, adevărați virtuozi, cu o tehnică ulitoare -parcă erau estratereștri...! Am reușit însă să contracarez această virtuozitate impresionantă a lor, prin interpretarea cu sensibilitate a melodiei „Claire de Lune” de Claude Debussy. În paralel cu pianul am urmat și cursuri de balet. Baletul sau timpul acordat muzicii clasice nu constituie reducerea celui cerut de interpretarea la nivel performant a muzicii populare? Repartizez

CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
contracarez această virtuozitate impresionantă a lor, prin interpretarea cu sensibilitate a melodiei „Claire de Lune” de Claude Debussy. În paralel cu pianul am urmat și cursuri de balet. Baletul sau timpul acordat muzicii clasice nu constituie reducerea celui cerut de interpretarea la nivel performant a muzicii populare? Repartizez timpul pe măsuri echitabile și fără irosiri. Iar ca să preîntâmpin următoarea întrebare vă sugerez să vizionați Festivalul Internațional de Balet de la Varna. Veți remarca în coregrafii vaste, creative, de elan sportiv și deopotrivă

CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
prezentare, organizare de spectacole. În fiecare an de Crăciun și de Paști pregătesc evenimente sărbătorești dintre cele mai diverse pentru familie: numere de dans, muzică, cinema, actorie, concursuri de cultură generală... Mă ocup de absolut tot: aranjamente orchestrale, recuzită, prezentare, interpretare de muzică, actorie în roluri principale etc... Toate acestea s-ar constitui în ceea ce ar putea fi definit ca timp liber. Timp pentru activitatea școlară îți mai rămâne? Da. E un timp mult comprimat, dar nu cu roade puține ori

CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903

botezul, nunta, înmormântarea. Toată admirația mea, pentru aprecierile pline de bun-simț ale domnului profesor, Gheorghe Gorun, semnatarul Prefeței, care printr-o sintagmă scurtă și la obiect, surprinde latura esențială a romanului: condiția omului ca obiect al unor experimente ideologice nefaste. Interpretarea evenimentelor istorice din perspectiva timpurilor istoriei, cu cele două dimensiuni, durată scurtă și durata lungă, m-a dus cu gândul la teoria istoricului Fernand Braudel, dezvoltată de acesta în scrierile sale despre istorie, la mijlocul veacului trecut, teorie de care domnul

NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
Corola-blog/BlogPost/337791_a_339120

-mi este ușor, te invit să iei halatul meu pentru o oră. S-ar putea să te apuce plânsul. Da, medicina are și oameni care n-ar trebui să activeze în ea. Unele revolte sunt justificate perfect, altele sunt doar interpretări pur subiective. Părerea mea, dincolo de toate, e că ura nu va aduce nimic bun, niciodată. Din contră, ea atrage ură și celui care o propagă, menținând stări compatibile cu boala. Pacientul poate lua măsuri în fața medicului care a greșit, o

Medic în România: Dacă crezi că-mi este ușor, te invit să iei halatul meu pentru o oră. S-ar putea să te apuce plânsul by https://republica.ro/medic-in-romania-daca-crezi-ca-mi-este-usor-te-invit-sa-iei-halatul-meu-pentru-o-ora-s-ar-putea-sa-te [Corola-blog/BlogPost/337791_a_339120]
Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666

femeile obligate să aibă copii chiar și nedoriți, de ce trebuiau neapărat patru pentru ca apoi să poată recurge la un avort, de ce erau femeile forțate în fabrici, instituții să se supună unui control periodic ginecologic?! Mi se părea totul o imensă interpretare grotescă, simțeam că jucăm cu toții o piesă de teatru,că nu eram altceva decât păpușile mânuite de o sfoară atât de groasă care părea să nu mai cedeze niciodată. I-am bătut în ușă Mariei, dar doar o singură dată

DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_cenusa_decreteii_gabriela_cenusa_1330156353.html [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257

a cărui credință era că valorile estetice se perimează odată cu trecerea timpului. Numai actualitatea comediilor caragealiene poate servi ca dovadă dezicând opinia lovinesciană. Într-un alt articol dedicat scriitorului american Theodore Dreiser, autor al romanului „O tragedie americană” se evidențiază interpretările contrastante, pro și contra, ale cărții sale (negative în America și pozitive în lumea comunistă de la noi) Vederile de stânga ale acestui autor sunt amendate sever de criticii conaționali, pe când la noi se admiră și se dau ca exemplu. Geo

PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473

liniile de apărare romane...” Fiecare striga să se întoarcă și se îndemna unul pe altul în limba băștinașe să se întoarcă, grăind cu foarte mare tulburare: torna, torna, ca și cum li s-ar fi ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o numeroasă populație care folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
se numește UNGARIA”. Dar să înceheiem aici rememorarea etapelor de formare ale poporului și limbii române și să lăsăm istoricilor sarcina de a aprofunda acest subiect pornit de la izvoare bizantine, slave, ungare, ori din arhivele VATICANULUI și din descifrarea și interpretarea mărturiilor materiale descoperite de arheologi de-a lungul secolelor. Ajungând pe firul ARIADNEI prin labirintul întunecos al veacurilor, ne vom opri pentru o clipă a semnala cititorului Diploma dată de regele ungur, BELA al IV-lea la 2 iunie 1247

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882

durerea morții va străbate, să nu rămână-n noi poftiri uitate, nici lacrimi, nici durere, nici venin, doar încleștare mută în suspin. Uitarea, ușa vieții va închide și arunc cheia, cheia nu deschide!” Omul și dublul lui, iată o posibilă interpretare a subtextului cărții - motiv care depășește granița realului pentru a deveni principiu existențial. Și noutatea rezidă în inventica „basmului în dublet”, văzând prin acesta o formă de nostalgie imanentă a tuturor virtuților ce se recompun în conceptul arhetipal. Ineditul expresiei

PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497

datorează, în principal, ansamblului sculptural de la Tg Jiu, terminat în 1938. Ansamblul, alcătuit din Masa Tăcerii, Poartă Sărutului și Coloana Infinitului era dedicat românilor care în 1916 reușiseră să oprească o invazie germană. Aceste lucrări depășesc limitele concretului, generând diverse interpretări ale semnificației celor trei sculpturi. Mac Constantinescu, un cunoscut al artistului, spunea în “Colocviul Brâncuși” că ansamblul reprezintă "înfăptuirea unei vechi dorințe, aceea de a lăsa pe pământul românesc concretizarea în bronz și piatră a tot ce a gândit mai

ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
bronz și piatră a tot ce a gândit mai profund și mai îndelung". Iar A. Ghenie spunea că "un țăran din Gorj a făcut pentru țara sa ceea ce pentru alte țari n-au putut face decât regii și împărații". De la interpretarea ansamblului că un monument ridicat în cinstea eroilor căzuți în război, până la atribuirea unor semnificații care se leagă de simbolismul universal, de începuturile vieții umane și a legăturilor omului cu pământul, s-au emis diferite ipoteze. Masă trăcerii poate fi

ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
și a legăturilor omului cu pământul, s-au emis diferite ipoteze. Masă trăcerii poate fi asociată cu o "invitație la un magic conciliu al umbrelor stămoșilor” (Radu Boureanu) sau "masă rotundă-primul stadiu al civilizației, stadiul primitiv"(V.G.Paleolog). O altă interpretare poate fi apropierea de strămoșii daci, de nașterea civilizației pe aceste locuri. Având în vedere că ansamblul se vrea un omagiu al eroilor căzuți în 14 octombrie 1916, în bătălia de la Jiu, se poate spune ca Masa Tăcerii reprezintă și

ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare Poartă Sărutului un arc de triumf? Sau, doar un simplu portal așezat la intrarea în Grădina Publică? Cu siguranta, Poartă Sărutului reprezintă mai mult decât oricare interpretare, ea reprezintă însăși cumulul de idei exprimate de autor în întreaga să opera. Brâncuși și-a motivat această sculptură prin "un sentiment adânc" așa cum a făcut-o și în "Sărutul" de la Montparnasse: "Am voit să pomenesc nu numai amintirea acestui

ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
Corola-blog/BlogPost/354057_a_355386

și, eventual, a completării ei cu alți autori. În memoria lui Constantin Brâncoveanu și a patimilor lui Iisus Hristos au fost audiate un fragment din „Recviemul” lui Mozart și doina „În Vinerea Paștelui”, pe versuri de Marin Voican Ghioroiu, în interpretarea sopranei Rodica Anghelescu. Fiecare autor prezent în sală a citit o poezie din cele incluse în volum și actrița Doina Ghițescu a recitat din poeziile autorilor consacrați: Arghezi și Ion Pillat. Deși nu este inclusă în volum, poeta Paula Romanescu

LANSAREA ANTOLOGIEI POEŢI ROMANI SLAVIND DUMNEZEIREA, COORD. ELENA ARMENESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401900120.html [Corola-blog/BlogPost/354057_a_355386]
și pentru cei care s-au jertfit pentru credința în El sau l-au slujit cu harul cu care au fost dăruiți, oferind totodată o modalitate de cunoaștere, bucurie și pace, într-o abordare transdisciplinară: istorie, religie, poezie, muzică și interpretare dramatică. Elena Trifan Referință Bibliografică: LANSAREA ANTOLOGIEI POEȚI ROMANI SLAVIND DUMNEZEIREA, COORD. ELENA ARMENESCU / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1251, Anul IV, 04 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală

LANSAREA ANTOLOGIEI POEŢI ROMANI SLAVIND DUMNEZEIREA, COORD. ELENA ARMENESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401900120.html [Corola-blog/BlogPost/354057_a_355386]