827 matches
-
de securitate colectivă; totodată, raportul analizează și identifică sursele de amenințări (atât cele vechi, cât și cele noi) la adresa tuturor statelor "bogate sau sărace, puternice sau slabe".99 Documentul subliniază faptul că amenințările la adresa securității internaționale care provin din conflictele interstatale degenerează în probleme mult mai complexe și de aceea statele percep noi amenințări la adresa securității și încearcă să răspundă la acestea fie în mod unilateral, fie prin intermediul instituțiilor internaționale. Definirea securității presupune identificarea tuturor amenințărilor posibile și dacă acest lucru
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
valabile la adresa securității internaționale: cele de tip soft (exemple ar fi: sărăcia extremă, incultura, șomajul, bolile contagioase, degradarea mediului, extremismul religios, violarea drepturilor omului etc.) și de tip hard (terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele intra și interstatale etc.).101 O parte din analiști împărtășesc ideea conform căreia secolul al XXI-lea a început la 11 septembrie 2001, ceea ce impune o nouă modalitate de abordare a problematicii securității; după această dată nu se mai poate vorbi "doar de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Consiliu, comitetele Reprezentanților Permanenți (COREPER) și numeroasele grupuri de lucru (alcătuite din funcționari civili naționali și diplomați), asigură un cadru adecvat care ajută la armonizarea relațiilor dintre statele membre, reducându-se astfel neîncrederea mutuala și soluționându-se, totodată, eventualele conflicte interstatale. Se poate concluziona că, deși funcțiile diplomației bilaterale au fost preluate, în parte, de complexul mecanism comunitar, acestea au în continuare un rol important în obținerea majorității necesare sau a consensului în redactarea/formularea unor soluții de compromis în cadrul Consiliului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
armate situându-se între 30 și 33; cel mai redus număr de conflicte s-a înregistrat în anii 1996 și 1997, 23, respectiv 19 conflicte.445 Din totalul conflictelor înregistrate în perioada 1990-2000, doar trei446 conflicte au avut un caracter interstatal, în celelalte 53447 fiind vorba de conflicte interne, determinate de lovituri de stat sau de expediții militare care au vizat cucerirea unui anumit teritoriu. Următorul deceniu și jumătate (2000-2015) a fost marcat de numeroase atacuri teroriste în diferite zone ale
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din Golf a reprezentat un pretext pentru declinul pan-arabismului, declin care se prefigurase ca urmare a divergențelor asupra a ceea ce reprezenta securitatea națională/regională la momentul respectiv și datorită faptului că statele arabe s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul noii ordini regionale, prefigurându-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe langă statele arabe și statele ne-arabe; dilemă a atras atenția și asupra transformării conflictului arabo-israelian dintr-o lupta ideologică, într-un conflict interstatal.558 La nivelul Orientului Mijlociu criză din Golful Persic a avut un rol determinant pentru o serie de schimbări contextuale ulterioare, influențând totodată și evoluția conflictului arabo-arab (dintre Kuweit și Irak), dar și cea a conflictului arabo-israelian. În condițiile date
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o posibilă confederație israeliano-palestiniano-iordaniană; * în contextul în care modelul confederativ pare a fi considerat tot mai mult o soluție pentru zonele conflictuale, acest model ar putea să se impună și în alte zone ca modalitate de rezolvare a unor dispute interstatale sau interetnice (a se vedea conflictele dintre: kurzi-arabi din Irak, kurzi- turci din Turcia etc.). În cadrul lumii arabe are loc o polarizare a statelor în jurul a doi centri de putere: pe de-o parte, Siria, Liban, Palestina, Iran, Irak, Libia
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Arabia Saudita). În aceste condiții, un pact de stabilitate regională nu ar mai fi respectat la nivelul lumii arabe, ajungându-se la o diviziune arabă; prin constituirea celor două blocuri politico-militaro-financiare arabe tensiunile vor amplifica în zona un conflict mocnit regional, interstatal, situație care va determina că SUA, UE și alte state cu interes în regiune să se implice în aplanarea divergențelor. Iran, Irak rămân un focar de tensiune fiind menținute într-o stare de conservare până când, fie se vor stinge de la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-și asigura, pe cât posibil, propria supraviețuire, accentele căzând pe o instituție sau alta, în funcție de modul în care decidenții politici identifică riscurile cu care se confruntă și modalitățile de a le gestiona cât mai eficient. Regimul nu este panaceul problematicii securității interstatale. În general însă, prin mediul de interacțiune pe care îl asigură, permite o intensificare a contactelor și o creștere a încrederii mutuale. Prin scăderea riscurilor cu care se confruntă participanții, dilema securității se îmbunătățește chiar și în cazul în care
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
să poată deveni posibil. Se poate spune că, în teoriile marxiste, adevărații actori ai vieții politice sunt clasele sociale și reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță aparte pentru domeniul Relațiilor Internaționale, deoarece confruntarea dintre clase devine mai importantă decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
astăzi și, prin urmare, ordinea existentă în cadrul ei vizează menținerea următoarelor scopuri (în ordinea descrescătoare a importanței): 1. păstrarea sistemului în sine; 2. păstrarea independenței statelor (suveranitate externă); 3. pacea (definită ca absență a războiului, o condiție firească a relațiilor interstatale); 4. limitarea violenței; 5. respectarea promisiunilor (pacta sunt servanda, în sens de acorduri, înțelegeri, tratate)1; 6. stabilitatea posesiunilor. Din opera lui Bull nu reiese cu exactitate care sunt criteriile în baza cărora păstrarea sistemului în sine este consacrată ca
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
de a nu-i permite să dea vina pe Rakosi”. După Congresul al XX-lea al PCUS, apropierea de Iugoslavia, atragerea ei în orbita de influență sovietică era în continuare prioritară pentru politica externă sovietică în Europa Răsăriteană. Deoarece relațiile interstatale în acel timp nu doar s-au normalizat, ci au luat forma colaborării multilaterale în diferite sfere (de la economie la cultură), urma pasul stabilirii unor legături interpartinice strânse între PCUS și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, ceea ce presupunea opțiuni similare în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
serie întreagă de comentarii apărute în anii din urmă au fost percepute ca transmițând un mesaj neechivoc, un mesaj care încearcă să demonstreze cu o obstinație demnă de o cauză mai bună sfârșitul diplomației ca instituție în sine în cadrul relațiilor interstatale. Tot mai mulți sunt cei care se află puși în situația de a chestiona, de altfel legitim, viitorul profesioniștilor diplomației: reprezintă aceștia o specie care se află, la început de secol XXI, în pericol? O altă provocare majoră de care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și Moldova trebuie să aibă un protocol în baza căruia elevii de aici ar putea face internship-uri, schimburi de experiență, transferuri etc. Mihai-Răzvan Ungureanu: În ce privește mobilitatea academică, există două moduri de a face acest lucru. Mai întâi, protocolul-cadru la nivel interstatal. Creditele nu se pot lua la întâmplare, mai ales după ianuarie 2007, momentul în care România este complet integrată în sistemul Uniunii Europene. Și mai importante devin astfel protocoalele sectoriale dintre universitățile interesate de asemenea scheme de mobilitate. Din experiența
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
dintre dimensiunile securității - evident, cu consecințe diferite în practică. Discursul referitor la securitate este cel care legitimează dreptul statului de a-și asuma un rol activ, de intervenție, precum și alegerea unui anumit mod de acțiune. Dincolo de facilitarea și promovarea cooperării interstatale în diverse formate regionale și internaționale, diplomației îi revine și rolul de a asigura consensul actorilor statali și nonstatali asupra sensului și semnificației conceptului de securitate. Rolul diplomației În contextul unei societăți globale interdependente, în care informația ajunge rapid în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
erodat de noile tipuri de amenințări la adresa securității, continuarea funcționării diplomației internaționale este o confirmare a disponibilității statelor, indiferent de politicile promovate și interesele urmărite, de a interacționa într-un cadru oficial, universal acceptat. Este adevărat, vechiul sistem de relații interstatale lasă din ce în ce mai mult loc diplomației multilateralismului și coalițiilor ad-hoc, dar diplomația s-a adaptat la această nouă realitate. Fiecare dimensiune a securității constituie un obiect al dialogului în format multilateral. Astfel, dacă dimensiunea clasică a securității este apanajul organizațiilor de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mulți dintre ei ajunși la limita existenței și rezistenței, merită să fie ajutați, înainte de a-și pierde identitatea etnică, lingvistică, de cultură și de tradiție românească și înainte de a fi prea târziu. 1. Se impune să fie inițiate acorduri bilaterale interstatale între noi și țara pe teritoriul căreia trăiesc comunități românești, cu scopul de a crea cadrul legislativ care să ne permită să-i ajutăm săși păstreze identitatea. 2. Statul român se cuvine să facă eforturi de a asigura pentru tinerii
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înființarea unui sistem interstatal de transport al petrolului de la Constantă (România) la Omisalj (Croația) Articolul 1 Termeni și titluri 1. Termenii utilizați în prezentul protocol vor avea același înțeles pe care il au în Acordul-cadru INOGATE, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]
-
să procedeze astfel și care participă la realizarea și funcționarea Proiectului; ● Proiect înseamnă toate acțiunile de planificare și implementare care vizează realizarea și operarea conductei, așa cum se descrie mai sus; ● Acord-cadru înseamnă Acordul-cadru INOGATE asupra cadrului instituțional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol și gaze, semnat la Kiev la 22 iulie 1999. 3. Titlurile din prezentul protocol sunt menite numai pentru facilitarea referințelor și nu trebuie interpretate că afectând interpretarea prevederilor prezentului protocol. Articolul 2 Proiectul 1. Părțile convin
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]
-
și gaze, semnat la Kiev la 22 iulie 1999. 3. Titlurile din prezentul protocol sunt menite numai pentru facilitarea referințelor și nu trebuie interpretate că afectând interpretarea prevederilor prezentului protocol. Articolul 2 Proiectul 1. Părțile convin să realizeze un sistem interstatal de transport (conducta) pentru transportul petrolului din portul românesc Constantă, de la Marea Neagră, traversând teritoriul României, al Republicii Federale Iugoslavia și al Republicii Croația, până în portul croat Omisalj, la Marea Adriatică (denumit în cele ce urmeaza Proiectul), prin utilizarea mijloacelor de transport
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]
-
și operarea Proiectului, precum și să coopereze, de bunăvoie, în conformitate cu prevederile prezentului protocol, ale Acordului-cadru și ale oricăror alte reguli aplicabile. 3. Părțile vor acorda prioritate Proiectului și vor instrui autoritățile competente din propriile state în mod corespunzător. Articolul 3 Comitetul interstatal 1. Părțile înființează, în conformitate cu art. 8 paragraful 3 din Acordul-cadru, un comitet interstatal, care este mandatat de părți să urmărească, în numele lor și pentru ele, orice probleme legate de realizarea și operarea Proiectului ca urmare a prezentului protocol, a Acordului-cadru
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]
-
Acordului-cadru și ale oricăror alte reguli aplicabile. 3. Părțile vor acorda prioritate Proiectului și vor instrui autoritățile competente din propriile state în mod corespunzător. Articolul 3 Comitetul interstatal 1. Părțile înființează, în conformitate cu art. 8 paragraful 3 din Acordul-cadru, un comitet interstatal, care este mandatat de părți să urmărească, în numele lor și pentru ele, orice probleme legate de realizarea și operarea Proiectului ca urmare a prezentului protocol, a Acordului-cadru și a oricăror alte reguli aplicabile. 2. Fiecare parte la prezentul protocol va
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]
-
urmare a prezentului protocol, a Acordului-cadru și a oricăror alte reguli aplicabile. 2. Fiecare parte la prezentul protocol va desemna un reprezentant și un înlocuitor al acestuia pentru a participa, pentru o perioadă de cel putin 3 ani, în cadrul Comitetului interstatal sus-menționat. Prima sarcină a Comitetului interstatal este să elaboreze și să adopte regulamentul sau de funcționare. Articolul 4 Comitetul de urgență 1. Părțile înființează un comitet de urgență în vederea îndeplinirii următoarelor sarcini: - elaborarea de recomandări referitoare la coordonarea tuturor etapelor
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]
-
și a oricăror alte reguli aplicabile. 2. Fiecare parte la prezentul protocol va desemna un reprezentant și un înlocuitor al acestuia pentru a participa, pentru o perioadă de cel putin 3 ani, în cadrul Comitetului interstatal sus-menționat. Prima sarcină a Comitetului interstatal este să elaboreze și să adopte regulamentul sau de funcționare. Articolul 4 Comitetul de urgență 1. Părțile înființează un comitet de urgență în vederea îndeplinirii următoarelor sarcini: - elaborarea de recomandări referitoare la coordonarea tuturor etapelor, măsurilor și acțiunilor comune ce trebuie
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]
-
scop entitățile competențe autorizate vor apela la Uniunea Europeană pentru asigurarea asistenței tehnice și financiare corespunzătoare în vederea elaborării studiilor sus-menționate. 3. Părțile convin că va exista un studiu de fezabilitate final pentru întregul Proiect, care trebuie să fie aprobat de Comitetul interstatal că o precondiție la elaborarea Proiectului. 4. Entitățile competențe autorizate vor identifica și vor asigura finanțarea pentru investițiile necesare, în cooperare cu entitățile pentru componentele conductei și prin consultarea părților. În acest scop, luând în considerare faptul că acest Proiect
PROTOCOL din 10 septembrie 2002 la Acordul-cadru INOGATE, privind înfiinţarea unui sistem interstatal de tranSport al petrolului de la Constanta (România) la Omisalj (Croatia). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151592_a_152921]