1,413 matches
-
prin monitorizarea frecvenței efectuării, meticulozitatea rezolvării acestora), igiena (aparatului locomotor, pielii, organelor de simț, vieții intelectuale, alimentației), nivelul afectiv (cu afectele statice - stări afective elementare, dispozițiile, emoțiile și afectele dinamice - sentimente, pasiuni) și implicarea familiei în viața școlii. Au fost intervievate 6 cadre didactice, învățători și diriginți, din mediul rural și urban, fiecare dintre aceștia având în clasa pe care o coordonează cel puțin 5 elevi, de gen feminin sau masculin, cu unul sau ambii părinți emigranți. Ghidul de interviu s-
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
iar cu prilejul celui de-al III-lea Congres Național Studențesc din aceeași primăvară se publică saluturi de la Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, Iorgu Iordan, Marcel Breslașu. Semnificativ este faptul că Radu Miron (M. R. Paraschivescu) îl intervievează pe profesorul dr. N. Gh. Lupu, iar matematicianul Dan Barbilian (Ion Barbu) răspunde la câteva întrebări lansate pe tema „Studențimea după război”. În toate registrele publicistice, dar și în versuri, își afirmă aici prezența tânărul ilegalist Enric Constantinescu, semnând constant
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
întârzierea fondurilor alocate de la bugetul de stat. De altfel, există o corelație statistică semnificativă între depășirea termenelor și atingerea parțială a obiectivelor. Succese instituționale Aproximativ o treime dintre programe/și proiecte (75 care reprezintă 36% din total) sunt declarate de către intervievați printre „cele mai reușite acțiuni” desfășurate de instituțiile guvernamentale în vederea atingerii obiectivelor PNAinc între 2002 și 2004. Interesant de observat, 33% dintre programele/proiectele care au depășit termenele-limită au fost declarate succese instituționale! Rezultatele monitorizării: instituțiile cu responsabilități în implementarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
umane insuficiente sau insuficient pregătite; probleme de ordin birocratic și de organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza stării de fapt, adică principalele rezultate ale monitorizării implementării PNAinc la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
etapele rezolvării problemei, fiecare elev va scrie câte o etapă; preferabil, în ordinea în care se aplică la rezolvarea problemei; 7. Metoda „Interviul în trei trepte”: Aceasta este o tehnică de învățare prin colaborare (Kagan, 1990), în care partenerii se intervievează reciproc, în legătură cu un anumit subiect. De exemplu, întrun grup de trei , elevul A îl intervievează pe B, iar C înregistrează , în scris, aspectele principale ale discuției. După fiecare interviu rolurile se schimbă, permițându-li-se tuturor membrilor să răspundă la
tode alternative - metode de gândire critică şi creativă folosite în învăţământul modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
se aplică la rezolvarea problemei; 7. Metoda „Interviul în trei trepte”: Aceasta este o tehnică de învățare prin colaborare (Kagan, 1990), în care partenerii se intervievează reciproc, în legătură cu un anumit subiect. De exemplu, întrun grup de trei , elevul A îl intervievează pe B, iar C înregistrează , în scris, aspectele principale ale discuției. După fiecare interviu rolurile se schimbă, permițându-li-se tuturor membrilor să răspundă la întrebări. Într-un grup de patru, cele trei trepte pot fi următoarele. A îl intervievează
tode alternative - metode de gândire critică şi creativă folosite în învăţământul modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
intervievează pe B, iar C înregistrează , în scris, aspectele principale ale discuției. După fiecare interviu rolurile se schimbă, permițându-li-se tuturor membrilor să răspundă la întrebări. Într-un grup de patru, cele trei trepte pot fi următoarele. A îl intervievează pe B, C și D și apoi rolurile se schimbă în cadrul fiecărui grup, urmând ca, în final, în grupul de patru fiecare individ să rezume răspunsul partenerului. Interviul în trei trepte poate fi inclus în orice tip de lecție, iar
tode alternative - metode de gândire critică şi creativă folosite în învăţământul modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
să devină din ce În ce mai puțin punitivi, pe măsură ce acționau agresiv (Berkowitz, 1965; Green și Quanty, 1977). Unele dovezi legate de catarsis provin din situațiile reale de viață. Într-un studiu desfășurat În California, lucrătorii care fuseseră concediați de pe un aeroport au fost intervievați În legătură cu ceea ce simțeau referitor la companiile În care lucraseră și la șefii lor; ulterior lis-a cerut să-și exprime sentimentele În scris. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, subiecții care se exprimaseră cu multă furie În interviuri ar
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
nu aveau cine a fost Shakespeare. Louise M. Berman a cerut, în anii următori, stabilirea unor „noi priorități în orientarea curriculumului”20, pledând cu entuziasm în favoarea disciplinelor umaniste. A recurs, în acest sens, la „vocile educatorilor” - pe care i-a intervievat cu minuție 21 - și a invocat ca „sprijin științific” pentru „noua orientare a curriculumului” așa-zisa „a treia forță din psihologie” (third force psychology), reprezentată de americanii Abraham Maslow și Carl Rogers. Dar pledoariile sale pentru „reumanizarea curriculumului” erau argumentate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o stare de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine. Avem un exemplu - subiecții pe care i-au intervievat Smaranda Vultur și colaboratorii săi, foști deportați în Bărăgan, chiar la o jumătate de veac după acest episod adoptă un discurs disculpativ: noi nu am fost exploatatori, se justifică ei, noi ne-am lucrat cu pricepere pământul nostru, n-am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la nivel de instituție. În unii ani, atunci când oamenii veneau să-și prelungească pașapoartele, autoritățile se foloseau de această ocazie pentru a semna contractele de achiziționare de produse agricole din gospodăriile individuale 12. Unii dintre cei pe care i-am intervievat au spus că, atunci când se duceau la miliție să-și reînoiască pașaportul, li se sugera sau „știau” că instituția ducea lipsă de hârtie și pixuri. Se aștepta de la ei să facă mici cadouri de astfel de obiecte, fie aduse din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
operatorilor de interviu - au făcut-o la insistențele lor, iar relatările sunt, în general, scurte. Reies din ele, în principal, anxietatea și complexitatea situațiilor (Anexa 7). 5. „Nu se poate descrie într-o frază” - a fost exprimarea refuzului a cinci intervievate de a sintetiza într-o singură frază ce-au însemnat avorturile provocate pentru ele. Jumătate din întregul lot investigat au refuzat să răspundă, cu motivația „Nu știu să spun”. „Un păcat” - au sintetizat faptul cinci intervievate, „groaznic” - au exclamat două
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
autorități, relații interpersonale, activități și discuții politice. Pe parcursul interviului s-au pus și alte întrebări care au urmărit aprofundarea descrierii unor aspecte interesante și au permis abordarea de către subiecți și a altor teme decât cele formulate în întrebare. Au fost intervievați 22 de foști deținuți politici de sex masculin, cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani (M = 69,9, SD±6,3), din Iași și Brașov. Toți erau pensionari, 3 dintre aceștia (13,6%) au absolvit școli profesionale, iar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
22,7), ale căror soții intentaseră divorț în timpul detenției, s-au recăsătorit și unul (4,5%) era deja căsătorit înainte de arestare. 18 (85,7%) au avut copii. 3.2. Diferențe în cadrul grupului intervievat și relații între variabile Diferențe în cadrul grupului intervievat Anul arestării a produs o diferențiere semnificativă între persoanele care au perceput modificări marcante ale mentalității și regulilor de comportament social și cele care nu au avut astfel de percepții la ieșirea din detenție (t = 2,8, p < 0,05
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceea că schimbările politice de după 1990 nu au adus și o schimbare semnificativă a modului cum sunt priviți de către opinia publică. Într-un sondaj televizat, a fost demonstrată menținerea confuziei între deținuții de drept comun și cei politici - numeroase persoane intervievate de diverse vârste au spus fie că nu știu mai nimic despre fenomenul închisorilor politice, fie au emis opinia că „au făcut ei ceva rău, altfel nu erau închiși”. Structuri ale discursului foștilor deținuți politici Concepția analizei Întrucât unele teme
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în trei etape (2‑4 elevi) - educatorul adresează o întrebare sau lansează o problemă elevilor grupați câte trei sau câte patru. Fiecare elev se gândește singur la o soluție, formulând‑o chiar și în scris. Apoi, în perechi, elevii se intervievează reciproc în legătură cu răspunsul sau soluția identificată, după care perechile se alătură altor perechi, formând grupuri de câte 4‑6 elevi în care fiecare elev prezintă soluția partenerului sau celeilalte perechi. 8. Turul galeriei - în grupuri de 3‑4 elevi, aceștia
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
semnează A. Pop-Marțian, Apriliana Medianu ș.a.), ca și aceea a numărului 1730/1940. Sunt recenzate laudativ volumele unor colaboratori apropiați, cu vederi politice de dreapta. Este cazul romanului Fortul 13 al lui Dragoș Protopopescu (despre care scrie Toma Vlădescu), autor intervievat de C. Panaitescu (D. Dragoș Protopopescu ne inițiază în secretele „Fortului 13”). Despre Buruieni de dragoste de N. Crevedia scrie Nicolae Bogdan (N. Crevedia, romancier), după ce din același roman apăruseră aici două fragmente masive (Candidat la însurătoare și În Italia
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
suficient de asemănător cu Partidul Social Democrat din Germania spre a fi pus în aceeași grupare, dar că Partidul Social Democrat din România este suficient de diferit ca să nu se asemene cu nici unul dintre acestea. Am putea descoperi că cei intervievați în sondajele din România se referă probabil la altceva decât cei din America atunci când răspund la întrebarea „Care este partidul cu care vă identificați cel mai mult?”. Un cercetător abil ar formula în acest caz întrebarea în mod diferit pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tema prezentului curs. Aceasta se referă la probleme legate de operaționalizare, de selectarea observațiilor și de tehnicile de colectare de date. Colectarea absoarbe o bună parte din timpul și banii alocați unui proiect de cercetare. Adesea, ne trebuie luni ca să intervievăm funcționarii de stat, sau să facem un sondaj și să codificăm răspunsurile a mii de indivizi, sau să citim toate documentele pertinente dintr-o arhivă, sau să observăm în totalitate un anumit tip de comportament. Și totuși, colectarea de date
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a urmări un subiect de conversație util. Totuși, rezultatul are o siguranță discutabilă, deoarece datele produse depind foarte mult de interacțiunea dintre cei doi. Totodată, intervievatorul nu poate evita problemele ridicate de amestecul din afară, căci subiectul știe că este intervievat și va dori să-și înfățișeze poziția cât mai favorabil. În sfârșit, percepțiile parțiale apar neintenționat, deoarece subiectul își vede doar propriul său rol în evenimente și intenționat deoarece subiectul are toate motivele să acopere comportamentul lipsit de etică sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al lucrării pe care o semnează susține că relații și practici sociale de mare complexitate precum cele care se subsumează spațiului de vecinătate nu pot fi Înțelese În manieră obiectivistă, ci prin reducerea pe cât posibil a distanței dintre cercetător și intervievat prin recursul la concretitudine, experiență, intercunoaștere, empatie. Lucrarea are șase capitole. Primul este consacrat epistemologiei sociale. Capitolul al doilea este eterogen, demarează cu o epistemologie a localului („localul ca lume”), continuă cu o analiză teoretică a tradiției, pornind de la eseul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
loc în noiembrie 2005, imediat după difuzarea ultimei emisiuni din campanie. Volumul de față exploatează rezultatele acestor patru intrări în teren, în timpul cărora au fost realizate în jur de 140 de interviuri în fiecare localitate. Cum unii interlocutori au fost intervievați în mai multe rânduri, putem spune că ne bazăm concluziile pe date culese de la aproximativ 60-70 de săteni pentru fiecare comunitate în parte. Mulțumim în acest context Delegației Comisiei Europene la București și DC Communication pentru permisiunea de a utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
continentului erau destul de mari (de aproximativ 10 puncte procentuale), în timp ce în jur de o treime din vestici prezentau încredere generalizată, iar în țările scandinave cifra urca la peste 50%. România a cunoscut însă o tendința ascendentă. Unul din cinci români intervievați în valul 2005 al WVS, au declarat că au încredere în oameni, procentajul fiind dublu față de cel înregistrat în 1999, însă plasând în continuare societatea românească printre cele mai neîncrezătoare din Europa. Lucruri similare se petrec cu încrederea în instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care nu au decât opțiunea urmăririi programelor televiziunii naționale. În ceea ce privește existența computerelor în sat, prin aproximări, putem vorbi de maxim 20 de calculatoare. Aproximativ opt calculatoare există în gospodării mai înstărite și cu un elev de liceu (după precizările celor intervievați), patru calculatoare la primărie (poliție, secretar, contabil) și nouă calculatoare la școală (opt în laboratorul de informatică și unul în cancelarie, conectat de curând la Internet prin sistem dial-up). Magazinele și barurile satului În sat există doar două magazine, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
muncă în străinătate, o parte dintre aceștia strângând destui bani pentru a-și construi o casă și pentru a-și cumpăra o mașină. Numărul persoanelor care migrează în străinătate nu a putut fi precizat și diferă destul de mult de la un intervievat la altul; astfel, dacă viceprimarul a declarat că ar fi aproximativ 20-25, sătenii au declarat că ar exista cam 60-70 de persoane în această situație. Un indicator al existenței unui potențial destul de important de migranți în țările amintite mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]