1,905 matches
-
idee, de promovare în această carte a experiențelor celor intervievați, se desprinde și din paginile acestei lucrări. Robertson și Matt de la Times și B.B.C. spuneau că reporterul dorește să vadă în răspunsurile obținute nu impresiile și emoțiile, ci faptele celor intervievați. Practic lucrarea aceasta ne comunică ideile unor personalități, a comunica înseamnă-dacă ar fi să utilizăm expresia lui 6 Heidegger-“ a fi în lume “ ceea ce echivalează cu “a di cu ceilalți “.Dar, cartea aceasta, a fi cu ceilalți nu are înțelesul
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
iar Mircea Daroși este convins că și-a făcut datoria și elevii săi sunt cei mai buni judecători pentru o viață întreagă dăruită învățământului. Menuț Maximinian, prin întrebările sale directe, sau altele cu înțeles subtil, face ca răspunsurile unor personalități intervievate să le înțelegem ca autognoză simbolică și, desigur, ca text autoreferențial, căci în toate formele și sensurile întrebărilor face să descoperim, în noua tradiție a semiologiei textului, o poietică, un mecanism alegoric al reflecției teoretice, idee preluată și de intervievat
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
abordare este estetic, cel de-al doilea este rațional. Lucru ce-i reușește lui Menuț Maximinian îmbinând cele două moduri de abordare. Prezenta carte este o radiografie a sufletului mărturisitor, chiar a spiritului teoretic, fiindcă jurnalismul solicită comunicare, creația celor intervievați cere solitudine, iar interviul cere implicare-comunicare-solitudine. Cartea lui Menuț Maximinian este o experiență a colocvialului surprins în cotidian, în deschidere spre zona sa privilegiată, viața dedicată unui ideal. Dar experiența deosebită și dificilă a reporterului, căci creatorul nu se lasă
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
privilegiată, viața dedicată unui ideal. Dar experiența deosebită și dificilă a reporterului, căci creatorul nu se lasă abordat în existența obișnuită, greu de surprins datorită unei aparente tautologii, a făcut ca printro mișcare secretă a ideilor din întrebări să smulgă intervievaților răspunsuri sincere. Citind aceste interviuri mi-am adus aminte de un basm din culegerea lui Petre Ispirescu, publicat în 1872, unde vorbește despre copilu născut cu ”cu cartea în mână“. Viziune ce se întâlnește cu visul lui Ezechiel. Copilul născut
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
a concepției despre artă. Așadar, nu întâmplător. Ceea ce ni se pare extraordinar, într-o lume a discordiei, a dislocării, este faptul că Antologia doamnei Ligya Diaconescu unește scriitoare cunoscute atât în cultura română cât și în diaspora. Multe dintre cele intervievate sunt scriitoare de limba română, dar și de limba patriei adoptive, unitatea constând în calitatea actului literar. Întâlnim, de asemenea, scriitoare aparținând atât Ligii Scriitorilor, dar și Uniunii Scriitorilor, sau altele care aparțin atât Ligii cât și USR. Credem că
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
spațiile din care provin. Sunt cunoscătoare atât a Literaturii Române cât și Universale, a principalelor noțiuni de teorie și estetică literară care, de altfel, se constituie în repere de lucru pentru scrierile lor. Discuțiile purtate între autorul Antologiei și scriitoarele intervievate, fragmentele alese ne dau prilejul de a nota câteva observații ale limbajului, precum și principalele teme regăsite în textele publicate, asupra cărora s-au exprimat critici literari consacrați, personalități cunoscute ale timpului nostru: Alexandru Florin Țene, Cezarina Adamescu, George Secară, Anton
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
și siguranța de sine, cultura dobândită citind și trăind în medii difetite, dar și inteligența cu care se mișcă printre întrebările și răspunsurile devenite mărturisire. Autorul își croiește cu mare trudă intrebările deoarece mai întâi se documentează asiduu cu privire la persoana intervievată, voind să știe tot despre viața, opera, realizările și activitatea acesteia. „Evadare în spațiul virtual” este un volum de poeme semnat George Roca, apărut în 2009, tot la Editura Anamarol din București. O carte care și-a avut locul ei
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
despre care Camelia Burghele, etnograf și membră a ASER, consemna: „ca exagerat de izolat și rupt de lume, un fel de reminiscență a unui ev mediu vrăjitoresc” în care „s-a instituit o atmosferă de mister” unde câteva femei învârstă, intervievate, se schimbau la chip și unde „s-a putut rapid calchia o fizionomie de vrăjitoare...” (Burghele 2005:296). Totuși, nedorind o prezentare în detaliu a faptelor din povestirile antologiei, lăsând plăcerea cititorului de a se implica emotiv în conținutului acțiunilor
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
povestioare, cartea te determină să devii părtaș la un soi de întâmplări cu mult tâlc, din trecut dar și din prezent, relatate de octogenarul român Nea Mitică. Cele 282 de pagini țin cititorul ancorat în lectura unui interviu amplu, unde intervievatul deține controlul atât al întrebărilor, cât și al răspunsurilor. Întâmplările fiecărui personaj prezentat cu măiestrie devine jurnalul unui destin, unde locul nașterii, familia, tradițiile, limba vorbită, dorul sunt amintiri și dureri sufletești de neuitat. Nea Mitică - Dumitru Sinu este un
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
de cafea alunecă în trecut, până în clipa de grație a nașterii autoarei, pe care ea o amintește cu glas înmuiat în nostalgie. Evocarea părinților și bunicilor vine de la sine, fiindcă pentru om, rădăcinile sunt esențiale. Numele de botez al autoarei intervievate are și el istoria lui, o istorie de toată frumusețea, dar până la urmă, în satul Archiud, i se spune, așa cum a vrut bunica paternă, “Vărvăruța Măriuții a lui Ionuc a Vârvarii”. Înaintezi în această scriere așa cum ai înainta în viață
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
să pui întrebări - recunoaște Melania Cuc. În acest sens o admir pe Eugenia Vodă de la România Cultural. Este un intelectual rasat, este senină și surâzătoare când pune întrebări dintre cele mai caustice. Știe cum și când să apese pedala pentru ca intervievatul ei să spună tot ce are pe suflet. În interviu, nu o dată, omul spune și ceea ce nici el nu știa că știe, nu că s-ar lăsa dus de val, dar interviul are ceva care te duce precum un bulgăre
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
afli face-to-face cu interlocutorul, pentru că, în cele din urmă, te autodemaști: „În interviul clasic, din pagina scrisă, sinceritatea este firul-roșu, viața care se simte pulsând în fiecare răspuns, dar și în întrebările cu valenețe strategice de-a dreptul. Personal, ca intervievat constat că sunt mult mai sinceră decât în viață. Nu că aș minți viața de fiecare zi, doar că mai folosesc, ca tot omul, mici nuanțări, când vorbesc despre un fapt de presă, de exemplu. În intreviul de pe bandă magnetică
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Imperioasa expresie a fermității la întâlnirea cu o personalitate, spre zidirea unei formule de interviu pe coordonatele jurnalismului echilibrat se balansează de la rigoare spre polul afectului, când este vorba ca intervievatul să fie admirabila actriță Oana Pellea. De ce cuvinte neieșite din dialectica internă a tipului bătut în cuie la interviu se poate uza, dacă cele elaborate de conștiință semnifică emoția și implicitul ei, admirația imposibil a fi discretă în chip neprefăcut
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
cu depărtările albastre dar și cu stabilitatea și forță munților în care încerc să rămân cât mai mult spre a-mi încărca “bateriile” revin în camera unde la aparatul d radio rămas deschis se transmite un reportaj în care era intervievata o bătrână din satul gorjan Hobița, sat în care s-a născut celebrul nostru Constantin Brâncuși. Ceea ce aud mă întristează, si nu e prima oară când mi se întâmpă că într-un minut să se șteargă aproape complet starea de
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
înțeleagă și să explice totul. El nu poate fi timid, trebuie să îndrăznească să adreseze întrebări care pot stânjeni oamenii, în special politicienii. Am fost cunoscută pentru acest gen de interviuri. Deseori, ele erau ca o luptă de cuvinte între intervievați și mine. Octavian CURPAȘ: Când ați fost în Liban, aveați intenția să vă întoarceți la Paris pentru un masterat în jurnalism? Laurence LEMOINE: Libanul a fost prima mea experiență veritabilă, ca jurnalist. Eram foarte tânără (20 de ani) și un
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
unor înregistrări video făcute unor supraviețuitori ai gulagului sovietic, în care povestesc despre viața românilor basarabeni înainte și după venirea trupelor sovietice, deportare, suferințe, neajunsurile traiului în condițiile impuse de regimul de ocupație etc. De remarcat este faptul că toți intervievații își încep depănarea amintirilor cu frumusețile copilăriei, cu universul idilic al satului basarabean interbelic, din care nu ezităm să spicuim: „Cea mai mare bogăție era pământul - nu banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
fără măsură și departarjare atât pe Dumnealui, cât și alți acoliți de pe la primării, și de pe la.. așa se practică la noi. Ori unii ce au pretenția că iau interviu, dar vorbesc mai mult ei, ori bagă la propriu microfonul în gura intervievatului și se uită în altă parte ca și când ar ști deja, sau vin cu întrebări de duzină și le turuie... cazuri întâmplate chiar compozitorului Eugen Doga. Ori, în ceea ce privește inverviul Dânsului realizat de mine, dorind de a fi cunoscut de câți mai
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
care prezintă informațiile și datele privind cele de mai sus, ca autoare este indicată Maria Dobrescu. Evident că normal ar fi fost ca autor să fie menționat ambasadorul Gheorghe Micu, iar Maria Dobrescu să fie indicată ca interlocutor al persoanei intervievate. Așa ar fi impus respectul datorat bogatei și îndelungatei cariere a ambasadorului Gheorghe Micu. Rolul „autoarei” îl descoperim în întrebările naive și cele de tipul „nu-i așa că...”. Acestea, au de fapt menirea ca ambasadorul să spună cât mai puțin
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
moral-spirituală?... Atunci când pentru tot mai mulți creștini de diverse vârste, diferența dintre Nașterea și Învierea Mântuitorului se face doar cu stomacul („De Crăciun mâncăm cârnați și sarmale, iar de Paști ne ospătăm cu cozonac, ouă roșii și miel”, răspund standard intervievații), consider că pentru toți aceștia credința este de fațadă, iar creștinismul lor se reduce la o tainică și interminabilă filovrăgeală. 3) ” Uneori când n-ai ce face îți dai foc la casă”, spune un proverb românesc. Taman asta au făcut
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
decât gunoiul, măcar ăla e reciclat.” Sub presiune Câteva cifre dintr-un studiu din 2013, intitulat „Review of mental-health-related stigma in Japan" 5% dintre japonezi cred că oamenii cu afecțiuni psihice pot reveni la o viață normală 61% dintre cei intervievați nu ar angaja pe cineva care suferă de o afecțiune psihică doar 20% dintre profesioniștii din domeniul psihologiei consideră că persoanele cu probleme psihice pot trăi în comunitate fără să fie internați într-o instituție de profil 77% dintre profesioniștii
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
anul acesta o arată și Barometrul de Crăciun 2016 realizat de Ferratum Group. La studiu au participat peste 13.000 de gospodării din 20 de state din toată lumea. Dacă anul trecut România se afla pe locul 8 în rândul țărilor intervievate, cu doar 2 procente mai sus decât media statelor, anul acesta se află pe locul 4, după Germania, Lituania și Estonia, cu aproape 7% mai mult decât media țărilor participante la sondaj, urmând să investească 28,6% din venitul pe
Mai mult de un sfert din venitul pe familie, cheltuit pe cadourile de Crăciun () [Corola-blog/BlogPost/338813_a_340142]
-
tonul superior sau jiginitor, notarea nedreaptă, discriminările între elevi. Autoarea tezei a realizat un studiu calitativ pe 302 elevi (clasele V-VII) din trei școli din Oradea, despre percepția elevilor vizavi de comportamentele de intimidare ale profesorilor. Dintre elevii orădeni intervievați, 9,2% consideră că profesorii dau note nedrepte foarte des sau des, 4,2% - deseori, 16,5% - uneori, 28,8% - rar, 45,4% - foarte rar. Din punctul de vedere al copiilor, reducerea agresivității se poate evita prin renunțarea la evaluări
Nota vrajbei noastre. Poziția elevului în școala românească () [Corola-blog/BlogPost/338348_a_339677]
-
meargă la concertul U2 programat în seara aceasta la București. În cateva ore, piața e plină ochi, circulația se gâtuie repede. Unii au ochii mijiți în lacrimi, alții sunt mohorâți și își fac loc cu greu în mulțimea pestriță. Cei intervievați spun că vor rămâne în piață toată noaptea. Vor ca Regele lor să afle că ei sunt alături de bătrânul Suveran, sub sceptrul căruia România a obținut cele mai mari izbînzi din toată istoria sa. Un baiat are o pancartă uriașă
Regele Mihai împlinește azi 95 de ani. Ce-ar fi fost dacă...? () [Corola-blog/BlogPost/338461_a_339790]
-
Băciuț a sporit numărul colaboratorilor, în prezent revista “înscriind un teritoriu imens al patriei noastre de cuvinte, din Australia și până în Canada.“ Publicația are ritm, varietate și calitate. Culoarea o dau expozițiile virtuale, fiecare număr prezentând un alt artist, chiar intervievat. Prin faptul că este singura revistă culturală la noi cu statut de ”one man show”, ar putea fi socotită un unicat. Neobosit om de initiative culturală, Băciuț se decide să ia în mână frâiele unei a doua instituții a cărții
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
comunicare, Iași, Polirom, 2000). Interviul este definit ca „gen publicistic complex” al cărui ansamblu de semnificații se constituie în coacțiunea celor trei factori-reper ai „actului de comunicare: emitent, mesaj, receptor” (p. 15). Demersul generic al interviului este îndreptat spre un intervievat de la care se vizează obținerea de date utile în informarea lectorului. Jurnalistul care adresează întrebările are un rol activ, neblocându-se în a fi doar un simplu spectator al unei adresări a intervievatului către un public. În aceeași linie, intervievatul
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]