35,691 matches
-
care au atras atenția că Pacepa e ținut în continuare la index, deși țara noastră vrea să intre în NATO. Cu toate astea, într-un interviu TV, președintelele Iliescu a declarat că nu e problema lui cazul generalului Pacepa. Un interviu în care ultima întrebare a fost dacă sabia lui Ștefan cel Mare va fi adusă în România, în anul comemorării voievodului. O întrebare care i-a făcut să frisoneze, fără îndoială, pe concetățenii noștri, deoarece asta e marea problemă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să fixeze pe peliculă sau pe banda de magnetofon, fragmente palpabile ale realului; alteori le-a suprimat, înlocuindu-le prin obiecte și gesturi simbolice. Prezentare și interviu de Rodica Binder R.B: Domnule Ludwig Metzger ce v-a determinat să realizați un film despre Aglaja Veteranyi? L. M.: Cînd am aflat din ziare vestea morții ei m-am decis să fac acest film. A fost o împrejurare
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
numai atunci cînd i-am citit textele, ci și în ceea ce mi-a fost dat să văd și să aud din documentele vizuale și sonore pe care le-a lăsat în urma ei. Există pe lîngă moștenirea literară și foarte multe interviuri, apariții televizate, texte în presa scrisă din Elveția și din toate acestea mi-am format o imagine a Aglajei, în acest film. Dar experiența este una ambiguă mai ales cînd știm din ce lume provine și cum a fost Aglaja
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
care din păcate contează mult în televiziune, a fost moderat... R. B.: V-a ajutat acest film să pătrundeți în universul interior al Aglajei, în lumea în care ea a trăit? L. M.: Da. În timpul turnării filmului am realizat și interviuri, dar nu le-am utilizat în întregime sau chiar deloc în varianta finală a peliculei: interviuri cu Peter Bichsel, pe care Aglaja l-a prețuit foarte mult, care a fost un fel de model pentru ea, cu cea mai veche
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
film să pătrundeți în universul interior al Aglajei, în lumea în care ea a trăit? L. M.: Da. În timpul turnării filmului am realizat și interviuri, dar nu le-am utilizat în întregime sau chiar deloc în varianta finală a peliculei: interviuri cu Peter Bichsel, pe care Aglaja l-a prețuit foarte mult, care a fost un fel de model pentru ea, cu cea mai veche prietenă a ei, o poetă, Gabriele Markus... Aceste interviuri mi-au adus-o pe Aglaja întotdeauna
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
chiar deloc în varianta finală a peliculei: interviuri cu Peter Bichsel, pe care Aglaja l-a prețuit foarte mult, care a fost un fel de model pentru ea, cu cea mai veche prietenă a ei, o poetă, Gabriele Markus... Aceste interviuri mi-au adus-o pe Aglaja întotdeauna ceva mai „aproape” și totuși nu le-am utilizat în filmul meu fiindcă nu am dorit ca acest meta-nivel să ia proporții. Am intenționat să păstrez cercul în jurul ei cît mai strîns, să
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
scrisul, singurătatea scrisului ar fi ucis-o, ceea ce este posibil. În fond, scrisul poate duce și spre moarte, nu întîmplător, atîția scriitori s-au sinucis... Toate acestea sunt însă doar speculații... și din acest motiv am și renunțat la aceste interviuri, lăsîndu-le de-o parte. I-am acordat spectatorului șansa să-și pună întrebări despre Aglaja, să caute răspunsuri. Fiindcă în cele din urmă nimeni, nici măcar partenerul ei de viață nu poate afla răspuns la întrebarea: de ce s-a sinucis Aglaja
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
scriitori români. - Bineînțeles. Am numit deja cîțiva. Ar mai fi de adăugat alții. Ca, de exemplu, Mihail Sadoveanu, a cărui carte Drumuri basarabene (uite, tot Basarabia!) a făcut obiectul comunicării mele în cadrul întîlnirii romaniștilor germani, în marginea căreia se desfășoară interviul nostru, aici la Leipzig. Sau, mai demult, Rebreanu, Baconsky, Bănulescu, Eugen Ionescu cu debutul său în limba română. O mulțime de scriitori și gînditori din secolul al XX-lea figurează în studiul amplu, intitulat Fenomenul românesc, din 1970, unde am
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
30 de ani în urmă, între poetul Florin Mugur și prozatorul Marin Preda (de care Mălăncioiu se simte legată), care e poate cel mai fascinant dialog al literaturii noastre postbelice, Mugur începe prin a-și mărturisi reticențele inițiale față de un interviu cu autorul Moromeților: „(...) am spus de asemeni că am, față de Marin Preda, o dragoste îndepărtată, de cititor adolescent pentru autorul „său” și că acest sentiment poate să exercite asupra mea un efect paralizant, transpunîndu-mă fie într-o iritantă stare de
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
într-o iritantă stare de umilință, fie într-una de închidere paralizantă în sine.” Sînt atitudini care amenință pe oricine aflat într-o situație similară, față-n față cu obiectul admirației literare și căutînd tonul potrivit lipsit de ditirambi (căci „(...) interviurile amabile nu sînt decît cozerii sau conferințe dialogate.”, cum spune același Florin Mugur). Nici urmă însă a acestor temeri aici: convorbirile Ileana Mălăncioiu - Daniel Cristea-Enache ajung, într-un fel, cam de prea multe ori în acel punct discutabil al adeziunii
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
vă veți convinge! * În Viața românească nr. 10 din 2003, două articole scandaloase. Unul, Cît de actual este astăzi Caragiale?, al dlui Marian Popa reia cîteva inepții colorate rasist despre marele scriitor pe care autorul le-a exprimat într-un interviu mai vechi. Atunci România literară a venit cu o replică, la care dl. Popa se simte acum obligat să reacționeze. Din păcate, nu la esența observațiilor, care se refereau la considerarea lui Caragiale drept un străin de neam care ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
bătrînețe, scriitor de consum, între altele, ci la ironia pe care noi o făceam referitor la faptul că dl. Popa însuși s-a „cărat” (vorba d-sale) din țară, și tot în Germania, cu decenii în urmă, de unde și expedia interviul. Dl. Popa pretinde în replica de acum că avea, spre deosebire de Caragiale, toată îndreptățirea să se „care”. Ce să mai spunem? Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh. Gheorghiu-Dej. Portretul celebrei, cîndva, actrițe (nu prin talent) este, sub condeiul fiicei, excepțional. Ca și evocarea, după venirea la putere a lui Ceaușescu, a tuturor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Nicolae Manolescu este membru PNL, ceea ce e de asemenea neadevărat. Încît, dacă nu e vorba de o știre de tip Caracudi, ajunsă din greșeală în paginile ziarului, cui folosește o asemenea intoxicare? Cu atît mai mult cu cît după un interviu cu Ion Iliescu realizat de Emil Hurezeanu și difuzat la Antena 1, în care poetei Ana Blandiana i-ar fi fost atribuite afirmații pe care nu le-a făcut despre președintele Iliescu, redactorul șef al ziarului a intervievat-o pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
ministrului nu e nici primul nici ultimul accident de vînătoare din țara asta. Dar felul în care au s-au pitit ca iepurii companionii săi într-ale trasului cu pușca e de-a dreptul jalnic. Premierul, care dă comunicate și interviuri pentru toate sfîrîiacurile, n-a avut curajul să spună că a fost și el la vînătoarea la care ministrul său a pățit-o. I se șifona imaginea dlui Năstase dacă zicea o vorbă de compasiune pentru Ilie Sîrbu ? Se destabiliza
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
Și fiecare traducător din România ar trebui să lucreze în tandem cu un traducător din străinătate, capabil să sesizeze tot ce sună fals în versiunea realizată la noi. În maximum trei ani, instituția înființată de mine ar deveni rentabilă. În interviurile pe care le-aș da nu m-aș lăuda niciodată, patetic, cu “serviciile făcute literaturii române”, ci aș vorbi doar de cifra de afaceri. N-aș pierde ocazia să-i aduc aminte lui Mihail Tănăsescu că activitatea noastră - drastic, aproape
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
inocente. Rămas tot mai singur în generația sa, Gabriel Dimisianu aduce testimoniul necesar al unui participant direct la evenimentele (literare și nu numai) unei epoci despre care se știu mult mai puține lucruri decît se crede îndeobște. Excelent este și interviul din finalul acestui volum, un text cu valoare de profesiune de credință a criticului Gabriel Dimisianu. Autorul mărturisește cu franchețe că (așa cum suna recomandarea lui Călinescu) a ratat mai multe genuri literare pînă cînd s-a dedicat criticii și că
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
Institut de Studii Socio-Semiotice, funcție pe care o ocupă și în prezent. - Jeff Bernard, ești una dintre personalitățile cele mai neconvenționale pe care le cunosc. De aceea, ți-aș propune să marcăm cei 60 de ani ai tăi printr-un interviu neconvențional. - De acord. Cu o singură precizare. Eu cred că orice personalitate este, prin definiție, neconvențională. După părerea mea, între concepte precum „personalitate” și „convenționalism” este o incompatibilitate logică. Dacă eu sînt sau nu o personalitate, mi-e imposibil să
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
alt scriitor nu este atât de consecvent cu sine și cu ideile sale ca el. Obsesiile și credințele lui pot fi urmărite pe degetele celor două mâini. În spațiul utopiei litarare pe care o scrie de la prima povestire la ultimul interviu, Borges a așezat temeinic ideile cu care a jonglat permanent fie ca simple aluzii fie ca adevărate metafore epistemologice: cantitatea limitată a metaforelor sau legendelor de care e capabilă imaginația umană, totala depersonalizare a autorului și iluzia oricărei paternități literare
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
Caietele botoșănene Hyperion consacră numărul 4 aniversării dnei Monica Lovinescu. Cîteva superbe fotografii, de la toate vîrstele, ilustrează coperta; în centru, firește, dna Monica Lovinescu între microfoanele „Europei libere”. Semnează Gellu Dorian, Daniel Corbu (care i-a luat dnei Lovinescu un interviu în septembrie 1993, cu ocazia vizitei la mănăstirile din Neamț), Adrian Alui Gheorghe (care reproduce și un fragment din dialogul purtat în aceeași împrejurare în fața publicului din Piatra Neamț de către dna Monica Lovinescu și dnii Ierunca și Liiceanu), Gh. Grigurcu, Alex.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
sub numele de Tanner Lectures, cît și intervențiile unor Rorty, Culler ș.a. vor face conținutul unui volum aflat sub tipar la Editura Pontica * Și numărul pe octombrie al revistei Familia are un prim-plan: cu dl Bujor Nedelcovici. În afară de un interviu luat scriitorului la Paris de către dna Florica Mateoc, un amplu comentariu al dlui Ion Simuț, precum și numeroase texte de interes, documente, amintiri. Dl Nedelcovici însuși face o radiografie a ideii de exil literar. D-sa se numără printre cei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul și ghilimelele îi aparțin) ar trebui să fie atenți la cei mai tineri decît ei. Am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
Cronicar A murit Pavel Câmpeanu În revista 22 (nr. 716), două interviuri. Dl Livius Ciocârlie ia apărarea elitelor, nu și pe a elitiștilor. Întrebările aparțin unui tînăr critic, Marius Chivu, care i-a citit dlui Ciocârlie cărțile. (Precizarea nu e chiar inutilă, dat fiindcă nu se întîmplă des acest lucru.) Stimulat, evident
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
acest lucru.) Stimulat, evident, autorul Burgtheaterului provincial are ocazia să se destăinuiască: modest, sincer și pesimist, cum îl știm. * Al doilea intervievat, dl Ștefan Agopian, profită și el de profesionalismul întrebărilor și se confesează. Doar că singura obsesie temeinică (în interviu, nu în cărți, unde obsesia este alta!) este dacă și cum a fost înțeles de cei care i-au comentat cea mai recentă carte, Fric, de la Editura Polirom. Dl Agopian a uitat principiul de la „Junimea”, unde cei care citeau din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
adauge Dan Pavel: “Asta nu înseamnă că indivizii trebuie să renunțe la dreptul lor de a critica atît corupția morală internă, cît și cea europeană, care în numele unui ideal generos s-au înțeles să ascundă murdăriile sub covor.” * Într-un interviu acordat EVENIMENTULUI ZILEI Gabriel Liiceanu spune: “Trebuie o generație spălată de o istorie încărcată”, acest interviu a fost acordat imediat după Convenția Uniunii pentru Reconstrucția României, la care filosoful a luat parte ca invitat. Interviul, care acoperă aproape o pagină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]