5,236 matches
-
literară, am fost prezent în critică. Dl Popescu a putut constata și personal acest lucru. Ceea ce m-a deranjat în viața politică, pînă la a mă simți ca peștele pe uscat (spre deosebire de cum s-a simțit Llosa, care și-a intitulat amintirile din campania prezidențială Peștele în apă), a fost să constat, zi de zi și ceas de ceas, valabilitatea celebrei formule prin care Machiavelli atrăgea atenția lumii moderne că politica își are morala proprie pe care morala n-o recunoaște
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
critic literar ar trebui să se prezinte drept "ONU" sau "UNESCO", dar un critic literar nu are dreptul să se joace...) Autorul ne produce surprize în serie. Imediat după ce se recomandă drept "republică federală", ne anunță că volumul său se intitulează Statul de Nord & Statul de Sud și că este dedicat "următoarelor cărți, persoane, locuri, întâmplări și melodii": Biblia, Ioan Botezătorul, bulevardul Magheru etc. etc. până la Daniel Bănulescu, restul familiei Bănulescu și Adrian Serafim. în volum sunt incluse poeme din două
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
relaxată, însă nu din motive de apartenență culturală. Rezultatele unei astfel de lecturi pot fi extraordinare: în loc să declarăm din start exotismul, putem căuta surse posibile ale acestei impresii. Voi încerca o astfel de analiză avînd drept suport romanul lui Kawabata intitulat O mie de cocori (primul cuvînt suspect este "cocor" - exotismul este "afișat" chiar din titlu). Exotismul romanului este prea puțin un rezultat al costumației personajelor, al ceremoniei ceaiului atît de des invocată, a cuvintelor cu specific. Mult mai importante pentru
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
de Eugen Șerbănescu în secvențe tulburătoare. Oricine poate să "povestească" erupția unui vulcan sau salvarea cuiva de la înec, dar puțini ar reuși să descrie modul cum accede un om simplu la literatură. Eugen Șerbănescu reușește; scenariul său s-ar putea intitula (și) Aventura transformării unui om simplu în scriitor. Dragostea se amestecă, bineînțeles, indefinibil în pedagogia pe care Milena i-o aplică lui Manu. După cum în această pedagogie se amestecă și teroarea, specifică unui regim totalitar. Autorul povestește ce s-a
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Ioan Holban Una dintre cele mai importante apariții editoriale ale anului 1999, în domeniul așa-zis al "restituirilor", rămîne, fără îndoială, ediția critică a operei lui Dominic Stanca, în două volume, intitulate Timp scufundat și Un ceas de hîrtie. Tipărită în condiții excelente la editurile Universalia și Du Style, ediția operelor complete ale scriitorului convoacă o echipă strălucită de filologi, critici, istorici literari și oameni de teatru; îngrijită, prefațată, cuprinzînd un amplu
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
Gheorghe Grigurcu Numele lui Sebastian Reichmann (n. 1947) a devenit cunoscut iubitorilor de poezie în 1966, cînd a apărut pentru prima oară, în faimosul supliment al revistei Ramuri, intitulat Povestea vorbii, scos sub egida generosului animator literar care a fost Miron Radu Paraschivescu. Aci a debutat floarea avangardiștilor și oniricilor din acei ani de resurecție artistică: Dimov, Țepeneag, Mircea Ivănescu, Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea acestui
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
preocupare aparte a lui pentru Istoria Bisericească Universală. Ea s-a confirmat în timp, prin cărți, conferințe și studii, publicate în România, USA, Canada, Anglia, Italia. Primul studiu, în panoplia științifică a preotului Cezar Vasiliu, datează din 1964, și se intitulează Biserica Ortodoxă Finlandeză ultimul înregistrat ș din 2008, Omagiul Sfintelor Marii ale Neamului Românesc. Popasuri teologale, în aceeași direcție științifică, vin și din Siria, India, Basarabia, și nu întotdeauna privind ortodoxia, ci și bisericile catolică ori romano-catolică. În cele aproape
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
nervoase, vinovăția bărbatului, suferința și gelozia soției care află totul descoperind întîmplător o scrisoare. Apoi, previzibil, lenta dar și inevitabila convalescență, vindecarea nu atît prin uitare cît prin sublimare în artă: un roman scris de el despre această iubire, și intitulat O fată de șaisprezece ani, și o serie de tablouri abstracte, cu un simbolism tulburător, pictate de ea. Kawabata ar fi putut foarte bine să scrie o narațiune-retrospecție, așa cum primele pagini ale cărții ne fac să credem că o va
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
fie tocmai cea care desemnează, generalizînd, fenomenul: muzică de cartier -"Timpuri Noi sunt primii care au făcut muzică de cartier ..." - LD, 31 martie); arta de cartier este înregistrată cu o certă distanțare ironică ("arta zisă "de cartier", așa cum se și intitulează "albumul" unei trupe precum B.U.G. Mafia" - "România liberă", 2788, 1999, 17). De cartier e și limbajul, în ipostaza sa argotică și familiară, preferată de tineri: se vorbește deci de "parabole asezonate cu expresii "de cartier"". ("Evenimentul zilei" = EZ
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
XVIII-lea. Cartea, care a avut un imens succes, este pe cale de apariție, după cîte știu, la editura Univers. Următorul roman - încă netradus în Germania la vremea cînd am stat de vorbă cu Margriet de Moor aici la Köln, se intitulează Ducele din Egipt și este tot o poveste de dragoste, din zilele noastre dar cu reverberații istorice, o dragoste care-i leagă dincolo de moarte pe olandeza Lucie de soțul ei Joseph, un țigan rătăcitor, care în fiecare primăvară își părăsește
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
a activității sale critice, Maiorescu este preocupat de conținutul și forma poeziei române, de limba ziarelor, de funcționalitatea instituțiilor și formelor culturii, forme ce nu corespundeau fondului național. În 1872, criticul publică în Convorbiri literare un studiu de constatări pozitive, intitulat Direcția nouă în poezia și proza română. În acest studiu, Maiorescu îl citează pe Eminescu după Alecsandri: "...în fine poet, poet în toată puterea cuvîntului", avînd "farmecul limbajului". În schimb, tabloul într-un act în versuri Uă noapte pe ruinele
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
la proza călinesciană. Se află aici cuprins faimosul articol al lui Marin Preda analizând literatura cu aristocrați. În epocă, față de parada de cultură din studiu, se bănuia lucrul a mai multe mâini la el. Figurează și cronica lui Al. Piru intitulată De la Bietul Ioanide la Scrinul negru, cu lucide observații față de compoziția celui de al doilea: "Scrinul negru e în paginile lui cele mai bune un roman flaubertian, pierdut în cronica prolixă a unor fapte insuficient generalizate artistic, într-o compoziție
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Unul dintre acești analiști, l-a acuzat ulterior pe dl Năstase de lașitate și de oportunistă dare înapoi în fața ofensivei lui Ion Iliescu. Luînd în calcul reacțiile de această factură din presă, cît și editorialul semnat de directorul ziarului Adevărul, intitulat Domnul Altcineva, în care e reluată ideea candidaturii la președinție a lui Theodor Stolojan și avansată ca o propunere personală candidatura actualului premier, e drept că nu în calitate de susținuți ai PDSR, ceva s-a întîmplat. Dar acel ceva n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
cu grație și sinceră cu artă, Simona Tache atentează la statu quo-ul instaurat de "optzeciști" în spațiul liricii românești. Ea deschide în poezia actuală o fereastră prin care intră aer proaspăt. Cruzime de critic literar Am fost tentat să-mi intitulez acest subcapitol al cronicii literare Cruzime de femeie. Nu de mult am primit însă prin poștă, din partea unei asociații feministe din Cluj, o diplomă, prin care mi se acordă titlul de Misoginul anului 1999. De la primirea acestui titlu - de altfel
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
Ce se întâmplă în România? Cum gândesc românii? Ce șansă au să se reintegreze în civilizația europeană? - acesta este genul de întrebări căreia autoarea încearcă să le răspundă, chiar și când rămâne de una singură, la masa de scris. Jurnalul, intitulat Ceruri nomade, cuprinde însemnări referitoare la perioada 1990-1996. Un volum anterior, Nori peste balcoane, se referea la perioada dinaintea revoluției și n-a rămas fără ecou în România. Ambele cărți impun prin gravitate, prin capacitatea de a înțelege de la distanță
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
C. Rogozanu Pașii lui Hermes se intitulează noua carte a lui Marius Ghica, autor foarte legat de Craiova, de Editura Scrisul Românesc, de operele lui Derrida sau Valéry din care a și tradus, de revista Ramuri etc. Toate aceste "legături" (sau "urme", cum le-ar spune cu
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
Grigurcu Inaugurîndu-și activitatea sub auspiciile lui G. Călinescu, Adrian Marino s-a disociat treptat de autorul Principiilor de estetică, în raport cu care ne putem da seama cu ușurință că prezintă mai multe disonanțe decît consonanțe, începînd cu un articol din 1945, intitulat Destinul criticului tînăr, nu înainte de-a fi elaborat Viața lui Alexandru Macedonski și Opera aceluiași (publicate în 1966 și 1967), care pot fi socotite un fel de urmare la cunoscutele cărți călinesciene consacrate lui Eminescu. Spre deosebire de, bunăoară, Al. Piru
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
cît și celei pornite de același Nord împotriva "păcii eterne". Și pentru a înlătura orice dubiu, de mai poate exista vreunul, în ceea ce privește realitatea politică care se ascunde în spatele versurilor eminesciene, în ceea ce privește semnificația în planul istoriei a Miazănopții, într-un fragment intitulat Basmul cel mai fantastic, cu subtitlul Toma Nour în ghețurile siberiene, Nordul este descris în termeni similari celor din Memento mori, iar în proiectata dramă Decebal regele dac rostește în cîteva rînduri, ca un leitmotiv, formula "Nordul mă amenință". Astfel
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
tema unui proiect de lege referitor la protecția limbii române. (Cronicarului i se pare, în paranteză fie zis, că infinitivul lung - protejarea - ar fi mai energic și mai potrivit în context). Proiectul este propus de dl George Pruteanu și se intitulează Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice. El urmărește dublarea în românește a oricărui text dintr-o limbă străină, pe produsele comerciale, pe firme, în emisiunile de televiziune ale minorităților etc. Proiectul a întîmpinat opoziția UDMR
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
mai trece prin gînd să transforme în energie lirică această combustie din materiale ușor inflamabile. Sau mai concret: ineditele la care poeta ne face azi părtași poartă în substructură o doză de declarativism și sentențiozitate, de "discurs" (așa se și intitulează cîteva poeme) cu care în genere poezia nu se prea împacă". Aruncînd o privire în viitor, cronicarul își dă seama că acesta va reține, din zona poeziei care "dă în clocot", doar "ceea ce e cu adevărat substanțial, după abolirea cantitativului
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
claritate strică, mai ales că și-o revendica și realismul socialist, proletcultismul, în general. Era ca o pavăză, nu numai în contra poeziei vremii, propagandistice, dar și împotriva realismului liric clasic, izvor al atâtor abuzuri. Într-un eseu, apărut prin 1971, intitulat Cearta eternă, încercam să-mi susțin convingerea. După mine, cei dintâi furioși, avant la lettre, excesiv de senzoriali, cântăreții curtezanelor romane, introduceau în poezie, odată cu femeia, instinctul, milioane de săruturi și vrăbiile. Opțiunea pentru instinct, mai târziu, în apusul Europei, începutul
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
o orgie imaginativă, dar sub sclipitoarea, voioasa suprafață mustește amarul dezamăgirii. Am putea zice că iluzia jocului frenetic de imagini e convocată pentru a marca deziluzia de fond. Ironizînd și autoironizîndu-se prin mijlocirea unei fantezii ațîțate (ciclul în chestiune se intitulează Phantastikon), poeta nu abordează de-a dreptul realiile dure ce-o rănesc, ci prin intermediul imaginarului solemn, convențional, în care ele se drapează adesea, ergo prin referire la mitologia lor. Deși adînc decepționată de real, se luptă cu reprezentanța abstractă a
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
dispoziție o cameră "valorii naționale" Geo Dumitrescu! în România, naționalismul e strictamente o afacere de familie și praf aruncat în ochii idioților. A doua cauză a fost excelent diagnosticată de către Sorin Roșca-Stănescu, în editorialul său din 30 august din Ziua, intitulat în atenția premierului: Nu intrăm în NATO cu agenți anti-NATO! Simțind c-a pus degetul pe-o rană gravă, Roșca-Stănescu și-a republicat articolul în ziarul de-a doua zi - și bine a făcut. Ar fi trebuit să-l reediteze
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
cititorii datorită colaboratorilor de marcă. În chip de laudă colegială, Cronicarul mărturisește că uneori e gelos: și-ar fi dorit în paginile noastre anumite materiale cu teme literare. De pildă eseul memorabil al lui Mircea Martin, de acum o lună, intitulat Rezistența prin cultură, cel al lui Gelu Ionescu despre jurnalele Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca, sau prefața lui Sorin Antohi la versiunea românească a romanului Ravelstein de Saul Bellow, publicată în "22" două numere la rînd, 34 și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
sangvin fiind dovedite ca nepotrivite determinări unui, de fapt, inexistent tip rasial. Și, totuși, în ciuda acestei concluzii la care ajunsese antropologia modernă, Motru continua să investească încrederea toată în antropometrie pînă tîrziu, la sfîrșitul vieții. În 1942, în memoriile sale intitulate Revizuiri și adăugiri (au apărut, desigur, postum, acum în anii nouăzeci ai secolului pe care tocmai l-am încheiat) Motru îl elogia pe mareșalul Ion Antonescu pentru că a dispus continuarea măsurătorilor antropometrice printre soldați, pe care le efectua continuatorul său
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]