368,402 matches
-
jocul se repetă de mai multe ori pe parcursul întregii parodii. îndrumătorul tezei considera "nu prea ingenioasă" parodia după Topîrceanu intercalată în corpul ei. Cît ingeniozitate demonstra textul în sine ni se pare azi mai puțin important. Dar faptul de a introduce în 1955, în miezul unei lucrări de diplomă, o compunere în versuri reprezenta fără dubiu un gest postmodernist, anticipînd cu trei decenii apogeul la noi al curentului: Eu nu știu tărîmul spre care Pornesc cu condeiul acum, Ce demon mă
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
este frumos tradusă prin "sfinimento" (mai aproape decât uzualul "stanchezza" de sensul din vers, acela de "sfârșeală"). În același poem, iată un alt exemplu de profundă interpretare a sensului poetic: cum îngerii căzuți trăiesc drama dualității cer-pământ, antologatorii italieni au introdus-o chiar în traducerea sintagmei "îngeri cu aripile-atârnând", anume "angeli con le ali a terra". Fără îndoială, analiza atentă a echivalențelor în traducerea oferită de Biancamaria Frabotta și Bruno Mazzoni - și mă refer în primul rând la Ar trebui (Dovremmo
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
asemănă, în agoniile ftiziei, unei creaturi a paradisului. în fine, muzicianul Marcian, căruia Elena îi acordă onoarea dirijării concertului, își exteriorizeză iubirea, optând firește pentru o declarație pe portativ. Pregătit în secret, un fragment de oratoriu, dedicat ei, va fi introdus ca o surpriză în programul concertului. Că snobismul Elenei motivează demersul organizării concertului, o spune explicit autoarea. Tot ea ne avertizează însă că vocația artistică a doamnei Drăgănescu e autentică. Elena e o bună pianistă și amănuntele tehnice ale concertului
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
colaborare. A indicat astfel și adevărata cauză a arestării și a uciderii sale Și și-a prevenit fiul asupra presiunilor psihice care se vor exercita asupra lui: "Tu nu știi ce perverși sînt". Tandemul Defour-Corbu uită tocmai cuvintele acestea și introduce o modificare a mesajului care îi absolvă pe ucigași: "m-am omorît". De ce? III) Punctul de rezistență al articolului lui G. Corbu este publicarea memoriului adresat de Ion Voiculescu, la 27 ianuarie 1970, lui Dumitru Popescu, secretar al C.C. al
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
ori la Leipzig. Am mîncat de multe ori cu el, am locuit în apartamentul lui într-adevăr extraordinar, deoarece de tînăr artist decadent, m-a/ne-a plimbat cu mașinile lui uimitoare, sport, în care era un miracol să te introduci și pe care le conducea uluitor, adică încet și fără să folosească nici oglinzile retrovizoare, nici semnalizarea. I-am gătit și eu, în bucătăria lui bizară, plină de sute de cutii de medicamente și cu așa de puține vase, încît
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
căutat la Ministerul Cultelor și Artelor, unde ocupa un fotoliu de Director General. Nu mă anunțasem în prealabil, însă de cum am pășit pragul intrării m-a întâmpinat un funcționar amabil care, aflând că doream să mă prezint poetului, m-a introdus într-un cabinet în care nu se afla nimeni. Va fi fost probabil o antecameră. Am fost poftit să aștept. Pe pereți atârnau diverse tablouri, în jurul unui birou pe care se aflau câteva mici statuete. Domnea o atmosferă rece, ambianța
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
opțiunea literară, estetică și morală, în concurența cu subiectele de demascare a atrocităților politice suferite de alții, de alți oameni și de alte personaje, în vremea cu totul bolnavă a lărgirii Gulagurilor. El nici nu se sustrage de la judecata istorică. Introduce o secvență, edificatoare pentru necesitatea ca totul să treacă mereu prin judecata dreaptă, despre o înscenare copilărească a Tribunalului de la Nürenberg. Dar înainte de judecată se află înțelegerea. Ea rămâne tema majoră și aici, ca în toate celelalte romane ale lui
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
o întârziere de patru ani, urma să cadă o nouă propunere de a pregăti un text spre publicare; de astă dată, cel care mi-l solicita era prietenul Virgil Untaru. În 1944, relația mea cu Virgil câștigase în complexitate. Fusesem introdus în cercul foștilor editori și colaboratori ai revistei Albatros, cunoscându-i astfel pe o bună pare dinre cei ce aveau să-și cucerească o deplin meritată notorietate, chiar dacă unii nu se numărau propriu-zis printre redactori. în rândurile lor se aflau
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
pagini ilizibile, întreruperi, cuvinte indescifrabile, fragmente pierdute. Toate au fost consemnate cu paranteze (...). Iar completările - posibile - ale editorilor cu croșete. Parantezele fără trei puncte aparțin lui Petru Comarnescu și marchează adnotări marginale". De asemenea, se precizează că diaristul însuși a introdus unele scrisori în jurnal, procedeu pe care l-au preluat și editorii. Se simțea totuși nevoia unor note, ca în cazul scrisorii lui Emil Cioran adresată lui Petru Comarnescu la 30. I. 1933, care trebuia să figureze în subsol și
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Zarifopol, Șerban Cioculescu). Desigur, conținutul celor două volume de proze scurte, cel din 1908 (Novele, povestiri) și cel din 1910, Schițe nouă este unul eteroclit, ele reunind "bucăți de diverse genuri literare" (Șerban Cioculescu). în Novele și povestiri, autorul a introdus și schițe ca Reportaj, Groaznica sinucidere din strada fidelității, Tren de plăcere, Inspecțiune, Art 214, 25 de minute, iar Schițe nouă conține și nuvele și povestiri precum: Kir Ianulea, Mamă, Pastramă trufanda, Calul dracului, Făt Frumos cu moț în frunte
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
tehnică a meditației, a purificării mentale, a educației psihice. În India, asceții și yoghinii foloseau anumite preparate alchimice pentru „prelungirea vieții”. Urmărind purificarea sufletului și transsubstanțializarea corpului, alchimia indiană are o funcție soterică și o evoluție paralelă față de cea alexandrină, introdusă de islam, și care tindea spre prechimie, spre preștiință. În esență, existau două alchimii: „alchimia specifică”, tehnică mistică strâns legată de tantrism și alte școli magico-ascetice, și alta care este strâns legată de medicină, metalurgie și de tehnicile empirico-industriale, o
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
mai vârstnici, dar și câțiva copii - stăteau pe scaune în jurul unei mese mari și discutau cu însuflețire despre arestările operate în rândul militanților sioniști. Tăcură însă brusc cu toții, cu ochii îndreptați circumspect înspre ușă, în clipa când Mișu Leibovici îl introduse în încăpere pe musafirul său. “Domnul Teodorescu, prietenul nostru”, vesti ceremonios ceasornicarul, oferindu-i lui Stelian chiar scaunul său dintr-un capăt al mesei și aducând pentru sine un modest taburet, aflat într-un colț. Stelian își scoase pălăria și
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
și se bea pe săturate, talgere se umpleau cu vânat din pădurile limitrofe, vin bun, ghiurghiuliu, curgea în pocale, fetițe dulci din Birmingham, cu fuste scurte, scoțiene, dansau din buric, generali activi sau în rezervă dansau manele, unii demnitari își introduceau săbii pe gâtlej și le scoteau intacte, alții nu le mai scoteau de loc, într-un cuvânt era o atmosferă de sărbătoare. Andrew, îmbrăcat în fireturi dar cu fața împietrită, mai trăgea câte un scotch, împovărat de gânduri, mireasa râgâia
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Rașelica înaintarea bolii misterioase a Craiului: este vorba de munte, "acel tainic Horeb", unde se pare că Pașadia s-ar fi retras adesea în mod misterios. Episodul are în sine ceva sacru nu numai datorită faptului că, încă o dată, naratorul introduce în urzeala narațiunii, printr-un toponim, o aluzie biblică, dar și pentru că muntele șla montagneț "en tant qu’elle est haute, verticale, élevée, rapprochée du ciel, elle participe du symbolisme de la transcendence; en tant qu’elle est le centre des
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
răstimp, am putut constata la Dna. Pârvulescu amîndouă aceste însușiri. Cartea domniei sale despre București întrunește toate calitățile unei opere majore și obiective. Scrisă olimpian și cu mult spirit analitic, ea este departe de caracteristica aceea a literaturii ruse care a introdus și la noi misticismul bolnăvicios. Episoadele se succed logic, personajele, reale sau doar cu o aparență de realitate, se înscriu într-o ordine rațională și nimic nu cade în zona aceea obscură din care se nasc și în care se
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
de plăcintă". Chiar dacă, la nivelul mecanismului, problemele sînt cam aceleași, în ceea ce privește realitatea culturală propriu-zisă, Bucureștiul interbelic stătea mai bine decît cel de astăzi. În Bucureștiul interbelic existau 50 de cinematografe (deși cinematografia se afla la începuturile sale, de abia se introdusese sonorul) numărul revistelor culturale era mai mare, iar difuzarea lor se făcea mult mai eficient decît astăzi. În plus, existau librării străine ( Hachette, de exemplu) care difuzau cărți tipărite în principalele țări europene. Constată amar, Ioana Pârvulescu: „Suprapunînd harta culturală
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
și gândirii în sens unic, aceeași încredere nezdruncinată în virtuțile rațiunii și în eficiența modelatoare de caractere a libertăți". Povestirea Pârlitu are mare succes, citită de Miron Radu Paraschivescu întregului grup. Autorul Cânticelor țgănești face chiar și modificări în text, introducând muntenisme ca "dă", "pă" etc., spre neplăcerea proaspătului debutant. De momentul acestui debut oral, prozatorul leagă și previziunile politice ale lui M.R. Paraschivescu: războiul își va schimba soarta ( suntem în iarna ’41-’42), rușii vor câștiga, comunismul se va extinde
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Caragiale și trecut prin diverse influențe livrești, ușor morbide și profund intelectuale, este de o frumusețe desăvîrșită. Reproducînd doar o singură frază din Capitis Deminutio și anume: "în tot plumbul momentului, splendoare rămînea profesiunea lui de credință", v-am și introdus în atmosfera extrem de rafinată a cărți. Elena Pasima face, în tot ceea ce scrie, limbaj. Nu se mulțumește să relateze, să combine, să măsluiască, să contruiască, să inventeze, dimpotrivă, merge mult mai departe, într-un tur de forță incredibil în care
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
lui Ion Ianoși pentru opera și figura lui Thomas Mann, manifestat încă din ani ’60, se materializează într-o monografie care reia (și rescrie) analizele anterioare structurîndu-le pe coordonatele cîtorva laitmotive. Prima parte a volumului (tema), centrată pe analiza romanelor, introduce și dezvoltă motivele din opera lui Thomas Mann asupra cărora analiza va reveni în nenumărate rînduri, modificînd perspectivele. Riscul asumat al repetărilor își găsește justificarea pe de o parte în revenirile și reluările operate de Thomas Mann însuși de-a
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
poet castilian, ajuns la o surprinzătoare perfecțiune în limba lui adoptivă. Un an mai târziu publică, tot la Madrid, în revista Escorial, culegerea intitulată Innominada luz (Nenumita lumină), al cărei patetism, atingând zonele cele mai profunde și tainice ale sufletului, introduce în poezia spaniolă o stranie vibrație de angoasă metafizică. În sfârșit, cea de a treia și ultima culegere de versuri spaniole, Proporcion de vivir (Proporția vieții), apare în 1954 la editura madrilenă Insula. În revista cu același nume (pe lângă care
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
mai trăiască după pensionare, la Piatra Neamț, cu adevărat i s-au întâmplat multe, ce-l îndreptățeau să se socotească un urgisit: i s-a retras, pentru o vreme, pensia, lui care nu avea alt mijloc de subzistență, i-au fost introduși chiriași în casă. Toate acestea sunt menționate în jurnal, care este o operă de mare probitate. Tot aici și-a notat, cu multă amărăciune, nenumăratele acte de urgisire a culturii române, a reprezentanților ei de frunte, a memoriei lui Maiorescu
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
ca pînza de păianjen, făcînd posibilă reconstituirea planimetriei din epoca primului rege Carol. O rețea diferențiată prin frecvența înregistrărilor statistice, tehnică prin care, mult mai tîrziu, vor cerceta peisajul urban Yves Luginbuhl sau Kevin Lynch. Concomitent, în interiorul rețelei, Caragiale a introdus detalii geometrice și conotații emoționale (trădînd dubla sa relație cu orașul) care au prefigurat abordările alambicate din "Craii de Curtea Veche" și "Pe strada Mântuleasa".
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
precum aceea că fratele lui e mai mare ca fratele meu, și altele asemeni. Am fost, de aceea, silit să apelez la altă limbă, și un val de înjurături italienești începu să-i șuiere pe la urechi; cum aveam grijă să introduc, în locurile cuvenite, cuvântul românesc birjă, nu-i fu greu să înțeleagă ce voiam să spun; când văzu că treaba e serioasă, își schimbă îndată comportamentul, și în cinci minute mă aflam, cu tot bagajul, într-o elegantă droșcă, pe
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
spus răspicat, să-mi fac meseria. Nu te holba, scuză-mă, scuză-mă, așa uimit la mine, așa trăsnit, scuză-mă, scuză-mă, cu leuca. Ai auzit foarte bine: me-se-ria! Urechea ți-e fină, cu pavilionul larg, vorace; înregistrează aiuritor, introduce orice în cutia cu surprize, ba și franjuri de-ale tale pe deasupra, hm!, de chichiri-michiri... A scrie e o treabă păguboasă, o muncă de zădar, un efort cu fîs și harcea-parcea? Zi-i cum vrei, dar pricepe, omule! că prejudecățile
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
profund asupra viitorului civilizației noastre" (p. 60). Mai puțin s-a apropiat de... Mircea Eliade („distant" - ceea ce am mai citit și în alte memorii de exil). Pe Eliade, deși dl Djuvara îl cunoscuse la Lisabona, îl considera infatuat. Totuși îl introduce în cercul lui Marcel Brion (cronicar, pe atunci, la Le Monde), tot astfel cum îl conduce pe E. Cioran în salonul unei „prietene a socrului său", Jeaninne Delpech. Ar trebui să înțelegem astfel că d-sa avea un oarecare entregent
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]