1,119 matches
-
epic închis și el într-un ermetism impenetrabil. S-ar putea crede că ceea ce am numi ultima limită la care ajunsese fenomenul de convertire a nefirescului la legile firescului, cedează întrucâtva locul spre sfârșitul povestiri formulărilor explicite, menite să releve intruziunea fățișă a satanismului. Aici avem în vedere surprinzătoarea siguranță de sine cu care hangița își reprimește oaspetele. ( ,,Ce să spui ? Știa femeia că mă întorc? ori se sculase de dimineață? patul era nedesfăcut’’), repetarea gestului de respingere a tot ce
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Heidegger. S-a ferit însă instinctiv ca cineva să-i tulbure certitudinile și "liniștea ezoterică". Ne-am rezistat unul altuia dintr-un "orgoliu al domeniului" prost înțeles. În Amintirile lui Jung sau în Memoriile lui Eliade sânt destule exemple de intruziune, prin vis, a unei alte ordini a lucrurilor în viața noastră. Eu însumi m-am simțit vizitat în câteva rânduri de oameni care au jucat un rol deosebit în viața mea: bunicul meu, mama, Noica, Bernea... Nu deschiderea către posibilul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
contabilizarea oficială și administrativă a violenței. Asta nu înseamnă că statisticile oficiale sunt lipsite de orice valoare. Putem considera că unele dintre faptele cele mai grave sunt bine reperate și înregistrate: omoruri, agresiuni fizice împotriva dascălilor și personalului, incendii intenționate, intruziuni exterioare. Știm, în plus, că statisticile polițienești pot fi în corelație tendențială cu delincvența reală (Cusson, 1990; Fillieule, 2001). Totuși nici o țară din lume nu are încredere în aceste statistici, iar calea franceză nu prea este adoptată în alte părți
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
soluție, nici angelismul de a considera că securizarea materială a spațiului școlar nu este necesară. Dar cifrele produse de anchetele științifice, ca și cifrele oficiale, de altfel, sunt clare: doar o proporție minimă a violenței școlare este o violență de intruziune, adică mai puțin de 10% din faptele contabilizate, și e o iluzie să crezi în rezolvarea problemei prin închiderea spațiului școlar. Problema e însă mai gravă, în sensul că o închidere totală a școlii față de mediul ei are un efect
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
același timp, așa cum a arătat clar John Vasquez (1983). Cu toate acestea, behavioralismul a subminat pînă la urmă dominația realismului, pentru că el i-a contestat funcția paradigmatică crucială: postulînd o metodologie comună pentru cercetarea afacerilor externe și interne, el justifică intruziunea conceptelor, perspectivelor și standardelor sociologice în disciplina relațiilor internaționale. El subminează distincția intern-extern pe care se bazează paradigma realistă. De asemenea, subminează cerința impusă de paradigmă, anume ca domeniul internațional să fie considerat calitativ diferit de toate celelalte sisteme sociale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
partea esențială a disciplinei relațiilor internaționale în spatele unei versiuni reformulate a realismului a eșuat. Ne-am putea aștepta la două reacții ale realiștilor, în fața acestui eșec. Una ar fi reîntoarcerea la rădăcinile disciplinei, într-o încercare de a îndepărta orice intruziune a științelor sociale. Aceasta ar însemna, ca să folosim termenii lui Roger Spegele, o întoarcere la un realism empiric al bunului simț (Spegele 1996: 17). Cealaltă reacție ar fi o tentativă de revigorare a perspectivei lui Waltz, pentru a combina iarăși
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mele - se hrănesc una din cealaltă, dînd naștere unei argumentări circulare, care ajută atît realismul, cît și disciplina relațiilor internaționale să meargă mai departe. Pe de o parte, unii realiști insistă să mențină realismul în afara unei rigori disciplinare, a unei intruziuni nenecesare a jargonului științific străin într-o practică culturală a politicii externe. Pe de altă parte, atîta vreme cît realiștii continuă să-și considere teoria ca modul de a fi al disciplinei relațiilor internaționale, ca principiu și normă tradițională pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Studiile despre demonologia (sau, mai curând, daimonologia) lui Plutarh sunt deosebit de numeroase și se Împart, În general, Între tendința de a i se atribui credințe reale În acest gen de teorii foarte răspândite În vremea sa, mai cu seamă În ceea ce privește intruziunea daimonilor răi În viața umană, și cea de a-l vedea pe Plutarh legat mai degrabă de tradiția acelor „daimones - suflete omenești dezincarnate” (tradiție care evoluează spre asocierea dintre nous și daimon). Aceste direcții corespund, de fapt, existenței - semnalate de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de estimare a dispersiei emisiilor poluante în atmosferă pri intermediul coșurilor de dispersie. Pe baza acestui model se poate evalua impactului potențial al poluanților asupra calității aerului atmosferic, luând în calcul următoarele condiții ipotetice: există o stabilitate atmosferică uniformă (stratificată), intruziunea poluanțior făcându-se în toată masa atmosferică; turbulența atmosferică se produce conform legilor de difuzie a gazelor, fapt care face ca diluarea poluanților pe direcția orizontală sau verticală să poată fi descrisă de o ecuație gaussiană; emisiile poluante intră în
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
pentru care la bărbații care suferă structurile cerebrale implicate în procesul gândirii sunt mai active decât la femei. Cât despre acestea din urmă, creierul emoțional (lobul limbric) este mai activ în timpul durerii pentru a le alerta cât mai rapid asupra intruziunilor și agresiunilor corporale care ar fi putut dăuna fătului, în scopul de a-l apăra. În fața durerii, activarea structurilor cerebrale emoționale va genera un răspuns rapid de alertă și de fugă. În opinia cercetătorului care a realizat acest studiu, nici unul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Între realitatea fizică și cea non-fizică el transformă cele mai delicate și eterice energii non-fizice, decodifică și transmite informații corpului fizic. Dar, din păcate, vibrațiile energiilor decodificate nu sunt tot timpul pozitive, ci și negative, iar acestea vor duce la intruziuni, lipsă de armonie, blocaje (În chakre) sau defecțiuni care se vor manifesta mai devreme sau mai târziu asupra părții corespunzătoare din corpul fizic, sau chiar a Întregului. Printre informațiile decodificate În câmpul energetic sunt și cele furnizate de gândurile celor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
serbarea dedicată zilei de 24 ianuarie a intrat chiar și în repertoriul copiilor de grădiniță, alături de alte activități patriotice cum erau cele pentru 1 Mai (ziua internațională a "oamenilor muncii"), 23 August, 30 Decembrie (ziua proclamării Republicii Populare Române)208. Intruziunile propagandistice mergând până la asocierea cu data de 26 ianuarie, când se aniversa tot mai encomiastic ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu nu au reușit să demonteze popularitatea unirii "mici" și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Firește, există o distribuție
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
consacrat: despre criza anilor '80, despre momentul căderii regimului și consecințele sale directe asupra subiectului, despre utilizarea, în epocă, a cuvintelor comunist/comunism/ socialism, despre ascultarea posturilor de radio străine, despre chestiunea religioasă și eventualele dificultăți legate de ele, despre intruziunea propagandei în viața cotidiană sau despre modalitățile de a le eluda. Unele au fost, de altfel, subiecte sugerate chiar de către cei intervievați. Ei au ținut să puncteze clar aspecte conforme cu descrierea-standard a epocii 133, în ciuda eforturilor cercetătorului de a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
orice copil într-un devotat al sistemului. El reprezenta idealul vieții de școlar și, pentru a susține această ficțiune, s-au inventat simboluri, ierarhii și ritualuri specifice 139. Copiii de atunci nu au simțit însă acest lucru ca fiind o intruziune politică explicită; decât, poate, ajutați de părinții lor. Au perceput-o, în primul rând, ca pe o formă de recunoaștere suplimentară a unor merite școlare, ca pe un divertisment în rutina zilnică a școlii sau, în cel mai rău caz
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea, am ales evenimentul aniversat de ziua națională a României (1 decembrie 1918), ca metafora supremă a unității; un ilustru principe medieval, Ștefan cel Mare, capabil
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
L'enseignement de l'histoire dans les écoles roumaines (1831-1944), în "Histoire de l'éducation", mai 2000, nr. 86, pp. 121-128. Ambele discipline au păstrat, de-a lungul timpului, un conținut predominant politic și naționalist, agravat, în perioada postbelică, de intruziunea abuzivă a propagandei comuniste. 22 Despărțirea clară între istoria țării și aceea a celorlalte state este considerată a fi și o "trăsătură specifică a școlii rusești", care s-a menținut în timpul Uniunii Sovietice. Vezi Joke van der Leeuw-Roord, Europe in
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întotdeauna cînd sună la ușă, nu e nimeni"); • ilogisme pragmatice: "cu cît citești LIRE, cu atît dorești să citești altceva" care funcționează în regim publicitar normal (euforizant) doar pentru cel care știe că magazinul LIRE prezintă aparițiile recente din librării; • intruziunea într-o formulă clasică: À la recherche du teint perdu, derivat din proustianul À la recherche du temps perdu și propus ca slogan pentru o cremă de față; • manevrarea intertextului: Je pense, donc je lis La Presse (intertextul cartezian generator
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale persoanei), E.Goffman (1973) evidențiază modurile violării spațiale: incursiunea ("măturarea" cu privirea a figurii interlocutorului percepută ca ofensă în bandele de tineri mexicani cărora le este interzis sa îl fixeze pe șef sau ca preludiu al hărțuirii sexuale etc) ; intruziunea în spațiul personal al celuilalt (apropierea prea mare de membrii unui grup care vor avea senzația că sînt spionați sau provocați ca în sistemul castelor indiene unde distanțele permise sînt riguros cuantificate); agresiunea (constînd în atingerea și deci murdărirea învelișului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistemul castelor indiene unde distanțele permise sînt riguros cuantificate); agresiunea (constînd în atingerea și deci murdărirea învelișului corporal al interac-tantului; caz extrem agresiunea sexuală). Această violare a spațiului persoanei reprezintă pandantul agresiunii teritoriale actualizate ca invazie (acapararea teritoriului celuilalt), violare (intruziune) și contaminare (poluare, distrugere etc. cf și W. Nöth, 1990:414). Teritoriile eului (mai ales cele situaționale) au o dublă finalitate: permit strategii de evitare (pentru menținerea respectului), dar și intrarea în contact, "pe această dualitate bazîndu-se posibilitatea de a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de un director familiar cu subalternii cf. conceptul de management baladeur din best-seller-ul Le prix de l'excellence se bazează pe această apariție a afinităților bazate pe proximitate; folosirea distanței sociale în locul celei intime în cazul unui cuplu certat; agresivitatea intruziunii reporterului "impertinent" în teritoriul celui intervievat, avînd drept reacție retragerea acestuia etc.) sau involuntar (metroul sau autobuzul supraaglomerat induc relații spațiale intime între străini: reacția de apărare este de imobilitate, de contractare, de adoptarea poziției back-to-back, iar ochii sînt fixați
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
distincția familie/non familie sau castă/non castă (India). De aici apar serioase probleme de aculturație proxemică, de violare involuntară a codului proxemic, de eșecuri comunicative datorate interpretării etnocentrice a altor culturi. Hall relatează situația americanilor din Orient incomodați de "intruziunile" interlocutorilor arabi în spațiul lor personal, ca și disconfortul arabilor care se simt desconsiderați, ignorați, respinși (" Ce se întîmplă, miros urît, de ce va depărtați de mine?"). "A atinge interlocutorii, a-ți orienta respirația în direcția lor sau a încerca să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narațiune, de dinamică textuală. "Lista" prezentată până acum poate fi completată cu indiciile de ficționalitate identificate de Michael Riffaterre cu prilejul analizei fenomenului că verosimilul presupune ficționalitate 61. Aceste indicii, care fac diferența între narațiunea ficțională și cea factuală, sunt intruziunile auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează și umorul printre indiciile de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează și umorul printre indiciile de ficționalitate, precizând că acesta trădează intruziunea auctorială sau poate fi semn al distanțării naratorului însuși de narațiune. Abia din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în discuția despre raportul dintre textul literar și realitatea extratextuală începe să fie adus un element ignorat până atunci
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Jurgenson este alcătuită din "cărțile-reconstituire", care se întreabă asupra unui de ce al universului concentraționar. Imaginea este reprezentată ca și cum ar fi captată chiar în momentul apariției sale, nefiind obiectul nici unei elaborări. Dar chiar în această non-elaborare, spune L. Jurgenson, se manifestă intruziunea literarului, deoarece simultaneitatea este obținută cu scopul de a suprapune două elemente fizic incompatibile: percepția realului lagărului și punerea sa în cuvinte. Aceasta din urmă este în mod necesar ulterioară, deci separată de realitatea lagărului printr-un timp fizic și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
începuse schimbarea așteptată în viața Rusiei, la sfârșitul întunecatei perioade staliniste ("ceva începea deja să se miște"). Unul dintre sate primise denumirea Torfoprodukt, ce reflectă specificul zonei, de fabricare a unor produse din turbă. Pădurile fuseseră tăiate, iar totul reflecta intruziunea nefastă a omului și violența, totul făcând parte dintr-un tablou cu aspecte infernale: Deasupra cătunului fumega coșul unei fabrici. Încolo și-ncoace, prin cătun, fusese construită o cale ferată îngustă și locomotive ce fumegau și ele din plin, fluierând
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]