1,309 matches
-
expresiei lirice, o mai accentuată aspirație de interpretare filosofică, sub influența lui Lucian Blaga, căruia, de altfel, îi este dedicat amplul Poem al magului stihuitor. Un loc aparte îl ocupă volumul Poemograme și alte poezii (1986), dovadă a unui spirit inventiv: pornind de la Caligramele lui Guillaume Apollinaire, S. încearcă un tip original de lirică, unde sudura între idee și formă dă o imagine configurativă, foarte expresivă. Fascinația lirei (1993) cuprinde transpuneri din lirica universală, la loc de frunte situându-se Arta
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
publică un Catehism român și creștin. După trei ani iese de sub teascuri un lung poem alegoric, România și Mihai Viteazul (1875), care, în violența lui pamfletară, consună pe alocuri cu Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu. Verbul e congestionat, autorul, inventiv în imprecații, indignându-se, retoric, de fățărnicia clerului sau de nepăsarea tinerilor cu inimi bătrâne. Autodidact, S. cunoștea limbile greacă, turcă și franceză. Din franțuzește transpune Question économique des Principautés Danubiennes, lucrarea lui N. Bălcescu. A tradus, de asemenea, texte
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Nicolae Breban, model preferat în sensul sugestiilor nietzscheene și dostoievskiene; de altfel, în Herbert există referințe la Bunavestire de Breban, cât și la alt etalon literar, Moarte la Veneția de Thomas Mann. Dincolo de aceste raportări, este vorba despre un prozator inventiv, original, neconvențional și mai ales inteligent, care nu cade deloc în gratuitatea manierismului și în artificiul facil. Boala lui Herbert - cel care are pasiunea lucrurilor vetuste de genul „păpușă mecanică” - este plictisul, nefericirea de a fi „ca și mort”. El
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
determină un progres în dramatizările unor povești ori în piesa Ciufulici, care a înregistrat un notabil succes de public.Calități deosebite, în registru dramatic, dar și în cel poetic, are „basmul” în trei acte Salba fermecată. Stăpân pe unelte, adesea inventiv se arată S. și în fabulele scrise în ultima parte a vieții. Din aceeași perioadă mai rețin atenția atât o suită de expresii lirice ale condiției exilatului, cât și romanul Igrasia, care încearcă să dea un tablou al vieții în
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
își pune amprenta prin crearea unei stări de maximă detașare sau inversul acesteia. Semne, stimuli sau mijloace purtătoare a unei semnificații de natură intelectuală, estetică sau afectivă - culorile transmit așadar, idei, sentimente și evident au rolul de a stimula spiritul inventiv al artistului, amatorului, receptorului și nu în ultimul rând al copilului. Încercarea de a elimina blocajele culturale și emotive, sa dovedit eficace pentru elevi, recurgând la stimularea fanteziei și avântul creativ Fluiditate, Plasticitate, Originalitate manifestate prin conturarea simbolurilor, expresiilor ... părți
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
produce în realitatea în care vor trăi. Aceasta presupune pregătirea ființei umane pentru a utiliza tehnici de prognozare, proiectare, simulare, evaluare, de a dezvolta capacitatea de adoptare a deciziilor, de judecată critică, de a articula permanent informația cu atitudinea creativ - inventivă; cu alte cuvinte, pregătirea omului pentru a fi creativ. Rolul școlii devine tot mai complex, datorită necesității împletirii și corelării funcționale a acesteia cu alte segmente ale socialului, educației revenindu-i sarcini inedite și dificile. Aceasta presupune nașterea unei mentalități
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și ce vă place cel mai mult în această situație. 5. Ce ați putea face cu floarea în afară de a o utiliza ca obiect ornamental? În cadrul antrenamentului am folosit sarcini care, prin conținutul lor, pot fi definite ca: generativ - metaforice, imaginativ - inventive, problematice, combinate (G. Nicola, 1981, p. 95 - 97) - afectând timp suficient pentru fiecare sarcină, pentru a ne îngrădi posibilitățile de răspuns ale elevilor. Exemplific în continuare astfel de probe. Sarcini generativ metaforice: • realizarea a cât mai multe și mai originale
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
multor cuvinte care încep cu silabele date: ma-, pa-, mu-, ver-, mi-, ac-; • stabilirea a cât mai multor asemănări între cei doi termeni ai fiecărui cuplu: prună -piersică oră - săptămână pisică - șoarece munte - lac lalea - garoafă pătrat - cerc Sarcini imaginativ - inventive: Găsirea finalului unei povești date; • Elaborarea intrigii care a dus la un anumit deznodământ; • Imaginarea unui posibil dialog cu învățătorul întâlnit după 20 de ani; • Arătând elevilor imagini - scene (sau povestindu-le) găsirea a cât mai multor răspunsuri la întrebările
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
cincizeci de ani este sărbătorit, de prieteni și admiratori, ca un poet național. Este, în chip evident, bolnav, trupul lui mare pare obosit, se mișcă greu, chipul lui frumos de zeu nordic a căpătat prematur asperități îngrijorătoare. Spiritul lui, deosebit de inventiv și profund, rămâne același. Înainte de a fi un mare poet, S. era un om deosebit de inteligent, cu o putere de creație uluitoare. Prinde repede o idee și, reformulând-o în stilul său, îi dă o strălucire metaforică și o anvergură
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
vederea cuprinde totul, de la eros la fantasma universului care moare. De mare efect sunt, în O viziune a sentimentelor și în volumele ulterioare, poemele de dragoste. S. este un mare poet erotic, printre cei mai originali, mai inspirați și mai inventivi pe care i-a dat limba română. Nu este o necuviință a-l pune, la acest capitol, în vecinătatea lui Eminescu și a lui Blaga, mari poeți ai erosului. Spre deosebire de ei, aduce nuanța de joc și de petrecere, în tradiția
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
unor prozatori și orientări ale prozei contemporane (Marin Preda, Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian ș.a.). În căutarea capodoperei (2002) adună eseuri pe teme din domeniul muzicii, iar Punctul pe cuvânt (I-II, 2001-2003) e o culegere de tablete radiofonice, scrise concentrat, inventiv. SCRIERI: Cetățile poeziei, București, 1983; Privirea și cadrul, București, 1988; Punctul pe cuvânt, I-II, București, 2001-2003; În căutarea capodoperei, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în critică, RL, 1983, 31; Paul Dugneanu, „Cetățile poeziei”, LCF, 1983, 41; Marian
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
cunoașterea necesară”. Se adaugă, rar, o „Cronică cinematografică”, „Între mici și mari”, unde Mihail Polihroniade bagatelizează amabil evenimente și personaje ale zilei, „Cronica mondenă”, „Lumea saloanelor”, care iau pulsul high-life-ului bucureștean. O alternativă ingenioasă la rubricația cotidiană, de altfel destul de inventivă, o aduce inițiativa de a ocupa integral pagina culturală cu omagierea unei personalități. E vorba în special de numărul 24/1929, dedicat lui Lucian Blaga, alcătuit în apropierea apariției volumului de versuri Lauda somnului, unde se reunesc condeiele lui Ion
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
parodic. Îl pasionează regia, și în această ipostază (ca de altfel și în aceea de umorist) a cucerit, la diferite festivaluri, multe premii. Ludic impenitent, cu febrilități postmoderne, U., exhibând disponibilități de autor dramatic, e, ca director de scenă, un inventiv pândit întrucâtva de excesul de orgoliu. Aproape nimic în romanul Saltul (1975), debutul lui U. cu un volum propriu, nu-l prevestește pe condeierul acid de mai târziu. Pusee lirice, mici patetisme, ca și livrescul ingenuu împing în conformism o
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
vădesc și în paginile care continuă traducerea dramei Richard al III-lea a lui Shakespeare, începută de Ion Barbu, cu păstrarea stilului impus de predecesor. Un tipic „manierist”, mai ales în latura exterioară a scrisului său, cel mai ingenios, mai inventiv, poate, în această latură, dintre toți „manieriștii” români nu numai de azi este Romulus Vulpescu. Gustul pentru decor, pentru podoabă, spectaculoasa vocație bibliofilă și anticarială în genere îl determină pe acest poet cu daruri de caligraf și miniaturist, pe acest
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
norii târăsc sigiliul marelui eros”. Și Costache Conachi folosea acest fel de colocviu liric pentru a defini „urgiile” amorului. Z. bate spre latura lui sacră, dar cu o îngrămădire de subtilități formale care împiedică demonstrația. Retorica amoroasă este, în genere, inventivă și deviază sistematic trubadurescul salut d’amour spre o poezie de pură incantație. Conachi a scris o retorică poetică de dragul unei ibovnice cu priviri concupiscente, Z. ambiționează să compună un „fals tratat de gramatică”, unde studiază trecerea nudurilor prin adverbe
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Pentru o zi, “lăsați-l” pe copilul dumneavoastră să ia decizii în locul dumneavoastră. Ulterior discutați despre această experiență. Inițiați un joc de imaginație: alternativ (copilul adultul) se propune modificarea utilității unui obiect. Știați că al dumneavoastră copil este atât de inventiv ? c) Comunicarea dintre copii Ce se întâmplă atunci când avem un copil ce frecventează învățământul de masă și celălalt are o anumită deficiență ? De obicei copiii sunt foarte prietenoși și mult mai deschiși, mai empatici decât adulții. Unii părinți nu acceptă
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului. Eresurile, practicile magiei și celelalte forme ale imaginației populare nu reprezintă, în sine, elemente caracteristice, ca la alți autori, unde, prin
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
din Vestul european începând cu anii ’90. Abia recâștigat, dreptul „foștilor comuniști” la liberă circulație devine mai degrabă dreptul de a cere intrarea într-o țară anume, dreptul de a deveni clandestin și, mai presus de toate, dreptul de fi inventiv și a găsi strategiile „cele mai potrivite” pentru a răspunde restricțiilor. Schimbarea nu reprezenta, de fapt, decât intrarea în lumea reală a migrației internaționale, marcată tendințe contradictorii: normalitatea circulației într-o economie globală și încercările statelor de a-și proteja
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înțelege și aprecia sentimentele și gândurile altora. b) relațiile interpersonale capacitatea de a stabili și menține relații reciproc avantajoase, caracterizate prin intimitate, prin oferirea și primirea afecțiunii. c) responsabilitatea socială - capacitatea de a demonstra că ești membru cooperant , implicat și inventiv al grupului social din care faci parte. Oamenii responsabili social au conștiința socială și o preocupare elementară pentru ceilalți, care se manifestă prin implicare în responsabilități orientate spre comunitate 3. Managementul stresului“acest domeniu al inteligenței emoționale se referă la
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
baschetului, și anume dinamism și rapiditate. Multitudinea si varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac si apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, aruncările la cos acrobatice, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului spectator, momente de o deosebită spectaculozitate. Teoria jocului de baschet constituie un
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
-l resimt ca urmare a unor „transformări” ale persoanei lor. În aceste cazuri relatările sunt sărace, simple, caută să evite tema suferinței sau a bolii, mai mult decât atât, caută să convingă interlocutorul că ei sunt perfect normali. Limbajul fabulativ, inventiv, are un rol de acoperire a realității și apare în două situații întâlnite destul de frecvent: mitomanie și simularea bolilor. Ambele situații sunt caracterizate prin limbaje care urmăresc să modifice realitatea existentă de fapt, în conformitate cu tendințele personale ale bolnavilor sau, mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să convingă interlocutorul de existența unor tulburări imaginare sau inexistente; fiind conștient de acest fapt, o face în scopul realizării unor interese personale. Tot în această categorie se înscrie și „limbajul suferințelor imaginare” din cursul ipohondriei, limbaj care, spre deosebire de cel „inventiv” al simulanților, este relatarea unor suferințe inexistente, dar de care bolnavul este ferm convins că sunt reale. A treia categorie o reprezintă limbajul bolnavilor psihici care relatează în mod curent stările lor sufletești anormale, pe care le resimt în forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu pământ de flori, produse la care nici nu visai. Bere, de exemplu. La mercerie găseai ulei. La tutungerie găseai cărți și Cico. La electrice găseai alte alea. Dislocarea din „locurile tradiționale” îmbrăca aspecte absurde, grotești, care sfidau, programatic și „inventiv”, orice raționalitate. Trebuia numai să fii informat, să-ți faci prieteni, cunoștințe, relații în lumea vânzătorilor. Totul pe sub tejghea, „pe sub mână”. Existau cozi-gigant și la cărți - la anumite cărți, cele cu „șopârle”. Maică-mea avea o prietenă librăreasă, care ne
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
brevetate. Este foarte probabil ca noile produse informatice, deși prezintă un anumit grad de noutate, să nu facă față testelor de probare a conținutului lor, atât timp cât pentru realizarea lor s-au folosit algoritmi și subrutine deja cunoscute, fiind doar adaptări inventive ale produselor existente. Din acest punct de vedere, s-ar putea considera că, de exemplu, doar primele procesoare de texte și primele programe de calcul tabelar au dreptul de a obține patentul. Dintr-un anumit punct de vedere se consideră
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cum remarca Eugen Simion - într-un limbaj „lipsit de poezie în sensul tradițional”. În eseurile din Cartea pierdută (o poetică a urmei) (1998), autorul recitește „basmele românilor” dintr-o perspectivă interferentă viziunii care îi structurează poezia. E o lectură incitantă, inventivă, simultan ludică și gravă, mereu atentă la simboluri. SCRIERI: Cartea de iarnă, București, 1981; Poemul care nu poate fi înțeles, Târgu Mureș, 1993; Cartea pierdută (o poetică a urmei), Bistrița, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Cartea de iarnă”, RL, 1981
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]