2,961 matches
-
baby-boom de la 1945-1965...), iată că, în prezent, Franța este aproape singura țară europeană care oferă o anumită vitalitate demografică pentru care multe alte țări bogate, și nu dintre cele mai mici (Germania, Austria, Marea Britanie, Italia, Japonia, Suedia...), ar putea-o invidia, în special având o rată a fertilității totale atingând, respectiv depășind, cifra 2. Numărăm în prezent în Franța, indiferent de condiții, 745 000 de nașteri de copii vii la 535 000 de decese, ceea ce lasă un sold natural pozitiv anual
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai permite să exercite o oarecare influență, dar ce se va întâmpla mâine, dacă îmbătrânirea ei demografică și deplasarea economiei mondiale către Pacific va continua? Un studiu al Ifri descrie o tectonică a economiilor și a schimburilor mondiale deloc de invidiat pentru Europa, ci cu totul și cu totul în favoarea zonei Asiei și a celor două Americi, de acum până în 2050 (Colombani, 2002). Creșterea medie a UE-30 ar fi de 2,3% pe an până în 2020 și de 1,1% între
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ei da, și fratele tău o să treacă pe lângă tine și chiar dacă acuma îl scapi din boală, atunci n-o să mai vrea el să te cunoască niciodată o frăție nu ține toată viața. O să vă certați de la nimicuri, sau o să te invidieze, sau... câte nu se mai întâmplă între frați... Dar dacă rămâi aici, în pădurea gândului și a cunoașterii, ai să știi totul și știința o să-ți dea puterea pe care niciodată nici un om n-a avut-o. Copilul : Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
spate o activitate și o experiență deosebite. Profesorul a rămas puțin pe gânduri. Apoi a răspuns: ― Despina nu-i prea crudă pentru a participa la o asemenea intervenție? ― Când v-am operat pe dumneavoastră, a dovedit un sânge rece de invidiat și că este stăpână pe ceea ce face... ― Mă bizui pe intuiția ta, gândindu-mă că Îl aveți alături pe doctorul Vatră... Om cu minte clară și mână sigură. De acord! ― Vă mulțumesc pentru Încuviințare și Încredere, domnule profesor. ― Când veți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
traseul șoselei, ștergându-și din mers urmele cu una din crengile aduse cu noi. Îndată și-a arătat profilul Întunecos șirul de camioane grele. „Ce-o fi În ele?” - mă Întrebam, urmărind cum miriapodul se târâie pe albul zăpezii. Îl invidiam pe Păpădie. Știindu-l Însă dotat pentru cercetășie, aveam mare Încredere că va fi cu o mie de ochi pe coloana ce defila deja prin fața noastră... De la distanța la care ne aflam, ne-am putut da seama că, după primele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
scoți la iveală fotografia asta pe care o văd acum pentru prima dată ? Am avut și eu secretul meu ca să mă asemăn fratelui mai mare și mai iubit de toți. Voiam să te contrariez și să te fac să mă invidiezi și tu odată. Nu mi-am putut imagina că asta o să-i facă rău doamnei Dora și nu înțeleg de ce să se fi emoționat într-atât ca să i se facă rău. A trecut. Emoția... Cum să nu fiu emoționată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Sentimentul acesta l-am trăit și eu, după ce-am ieșit din Van Gogh Museum. Am vrut să arunc penelul și șevaletul. Omul e fabulos. Are gesturi de-a dreptul eroice în pictură; și nu numai. Am început să-l invidiez și pentru gesturile eroice din viața privată. Trebuie să ai un dram de geniu aparte, ca să-ți poți tăia urechea în vreme ce stai la taclale, într-o cafenea, cu un alt țicnit de lux, Paul Gauguin, care, probabil, n-a schițat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
câteva oase și am știut că doamna aceea era Valy, pe care n-am deranjat-o, căci tocmai îi șoptea lui Ucu încă o declarație de dragoste. Atunci, pentru prima oară în viață, ca un ticălos ce sunt, l-am invidiat puțin pe dragul meu Ucu, prietenul care, din depravat de top ce eram, m-a transformat în pușlamaua cea mai periculoasă a cartierului, în licheaua care a fraternizat cu bandiții din munți, după cum îi plăcea să spună civilului care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tine..." Mă iubea nespus de mult în clipa aceea; era clar. Știa la poarta cui bate talentul de pictor de manifeste. M-am uitat și eu, ca omu', și chiar m-am amuzat. Era o reacție la prima vedere. Îl invidiam pe artist și mai că mă mândream, pentru că mi se așezase pe umeri povara acestei glorii estetice. Când, stingherit, a reluat începutul refrenului, interpretând un solo de cucurigu, privindu-ne, a realizat caraghioslâcul situației, a luat catalogul, cârnatul cu toarășul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
amestecat stilurile maramureșean și moldav și a rezultat un fel de mini-bisericuță de poveste. I-am școlit pe meșterii băștinași și din perspectiva priceperii misterului șindrilei. Au realizat, din nu știu ce fel de lemn, o șindrilă specială, care ar putea fi invidiată și pe la noi. Acum sunt furată de proiectul picturii murale. Mă ajută și niște ucenici din zonă, pe care-i concediez elegant, din când în când, atunci când contul de la bancă țipă după parale. Schelele, vopselele și sfinții neterminați așteaptă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la Angi. Sunt niște ștrengari, las' că știm noi că își plimbă Porche-ul ăla decapotabil prin toate locurile posibile! Glumi Mireille. Fac paradă, comentă Emilie. Ei, nu te plânge nici tu, cred că vă place că iubiții voștri sunt de invidiat. Și să nu uităm că și noi, fetele, le avem pe ale noastre. Ce faceți voi? Glumi Michel strângându-și iubita cu necaz. Deci așa...mmh. Ne-ați terminat! Spuse Adi. Pentru prima oară în viața mea mă simțeam nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de făcut și las-o și pe ea să facă la fel. Tu știi că ai dreptate?! Exclamă luminat. Îți mulțumesc. Noapte bună! Odihnește-te. Nu-și iubea soția. Nu se iubeau. Cumva îmi era milă de ei, cumva le invidiam libertatea. Setea asta a lor de viață era esența și blestemul lor totodată. Așa cum viața mea era tocmai cel ce îmi dădu viață. Soția lui Eduard era puțin cam sărită de pe fix. Țin minte că și în timpul prânzului din ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
așa neclară cum o înregistrase, apoi o uită. Păstră în memorie doar un sentiment nașpa al aceluiași oft. Apartamentul său era împărțit, după amenajare, în două. Salonul și camerele (două) pentru oaspeți se distingeau printr-un lux imaculat, cristalin de invidiat, spații largi și lucruri extravagante, cu gust amplasate, fine, delicate. Cealaltă parte a apartamentului era confortabilă cu adevărat. Micuță, dotată cu absolut tot necesarul unui trai călduros, pufos, pentru chiar două persoane. Aici era casa lui. Un dormitor cu mobilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
își amintea totul. Ca înainte de moarte. O, dar el nu-și simțea moartea aproape, oh, nu! Asta-1 seca la culme. Iubitoarea lui familie, mult râvnitul său cămin. Avusese o copilărie și o maturitatea într-o armonie și o înțelegere de invidiat. Apoi începură cu toții să moară unul câte unul. Afară era furtună. Durerea trecu imediat și nu-și mai aminti de ea până în acea seară. Câți mai rămaseră din familie îi fură apropiați. Ținuse la toți. Tex îi fusese mentor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
însă o privire, să vedem ce comandăm. Georgeta i-a invitat și ea, sperând că va mai putea discuta cu Matei și glumi cu el, cum făcea altădată, deși realiza că toate manifestările ei puteau fi cenzurate de Cecilia. O invidia că se înțelegea bine cu Matei și că se iubeau. Își dădea seama însă că nu Cecilia i-a despărțit, fiindcă relația cu Matei se răcise cu mult înainte de apariția Ceciliei. Cu toate acestea, tot era invidioasă pe frumusețea și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Silvestru este de compătimit ori nu, dar un lucru este limpede știut și să nu ne îndoim nicio clipă de el: aici, destinul nu a urmărit vindecarea păcătosului, ci condamnarea lui! ianuarie, 2013 66 Rareș Tiron Istorisiri nesănătoase fericirii 67 Invidie mocnită ucrul cel mai ieșit din comun, pe care l-am trăit în vremea cât am lucrat la deratizare, care mi-a rămas mult timp în minte și în inimă și care m-a lăsat cu mințile tulburi, a fost
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
va ști vreodată că au existat pe pământ. Cei puternici dintotdeauna au ieșit la lumină și s-au făcut cunoscuți, cei fricoși au stat în găuri! Însă deloc lucrurile nu se opresc aici, pentru că pe aceștia îi va pârjoli mereu invidia și se vor ivi cutezători dintre ei, care îi vor acuza neclintit și fără cruțare pe cei dintâi că au îngenuncheat în fața compromisurilor mârșave, că luntre și punte s-au făcut pentru cei ce se găseau cu puterea în mâini
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de dor, sunt unul dintre cei mai de pe urmă "descurcăreți" și că, prin consecință, ceea ce admiră ei este un sărman iepure șchiop, sunt întâmpinat invariabil cu onomatopee traducând mirarea sau chiar uluirea. Dezvoltarea economico-socială conduce, neîndoielnic, la o viață de invidiat, însă te reduce la condiția deloc măgulitoare de individ asistat, dependent în totalitate de ceea ce ți se oferă din exterior. Apendice: Domnului Sugiyama nu-i place mâncarea olandeză Domnul Sugiyama este funcționar la Ministerul Finanțelor din Japonia. El își prestează
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
experiența care vorbește suferințe și înfrângeri. În ciuda tuturor, aceste experiențe nu m-au transformat într-un om al lumii, unul care vrea să se bucure de partea cea mai bună a vieții. Pe bonvivants îi consider amuzanți și nu îi invidiez. Iar pe playboys, în special când au devenit deja cu părul cărunt, îi găsesc ridicoli. Un hedonism făcut doar din plăceri și satisfacții senzuale nu conduce la o fericire durabilă. De aceea mă întreb dacă sensul vieții constă cu adevărat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
8-10). Iată contribuția specific creștină la etica mondială. Sfântul Pavel a exprimat puterea concretă a iubirii în prima Epistolă către comunitatea din Corint, într-un mod ce își păstrează până azi întreaga valoare: "Dragostea este răbdătoare, Dragostea este binevoitoare, Nu invidiază, Nu se laudă, Nu se umflă de mândrie, Nu este lipsită de respect, Nu umblă după ale sale, Nu se supără, Nu ține socoteală de rău, Nu se bucură de nedreptate, Dar se desfată de adevăr, Toate le acoperă, Toate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nepermise; altul se consacră cu trup și suflet senzualității; altul beției; altul își sacrifică prietenii și chiar familia sa pentru interese trecătoare; altul râvnei de a dobândi ranguri, sacrificându-și demnitatea de om și întreaga-i personalitate; altul, urând și invidiind presupusa fericire a altora; altul, iubind cearta și făurind tot felul de // intrigi; altul, fiind împotriva orânduirilor sociale; altul, disprețuind idealismul puținelor inteligențe; altul, opunându-se la tot ceia ce este inovație și nu face parte din puterea obiceiului sau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vechi proverb -, și-n plus n-aveau În fiecare zi pleașca aceea a unei carete ca să-și exerseze tirul. Așa că, Înarmați cu pumni de noroi, Începură să dea dovadă de o măiestrie În aruncarea proiectilelor pe care le-ar fi invidiat-o și cei mai buni țintași ai corpurilor noastre de infanterie los tercios, numite așa („treimi“) pentru că erau formate din sulițași, archebuzieri și muschetari. M-am ridicat alarmat. De soarta vizitiului puțin Îmi păsa, Însă vehiculul acela purta În el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
atât articolele devin mai lungi. Nu am putere să le închei. La primăvară, am zis, voi fi gata cu cartea despre Biblia lui Doré. Am s-o închei brusc, cu un final puternic. Deocamdată mai fac doar unele completări. Te invidiez, a spus Manfred. Dar dacă o să devin suficient de obosit, poate că atunci voi face și eu cărți întregi. Și tu stai tot timpul apăsându-ți pumnii în stomac, i-am mai zis. Ca și cum te-ar durea. Da, a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
vilă cu piscină,/Pe Madonna ca vecină,/O lopată pentru bani,/La Anu' și La Mulți Ani! 6. Ho Ho Ho,/ Ați văzut un ren maro/sau un spiriduș în bleu?/ S-aveți Moș gustos, bogat,/Un An Nou de Invidiat./ Sănătate, La Mulți Ani/ Și la multi bani! 7. Dacă un picior de-al tău ar fi Paștele, iar altul Crăciunul, pot să te vizitez între Sărbători? 8. Nu-l mai căuta pe Moșu`/Că îți face fundul roșu! 9
Sarmale fericite și cozonaci veseli! Vezi cele mai amuzante mesaje pe care le poți trimite de Crăciun by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80488_a_81813]
-
60 de ani, nu-i răpesc, însă, mîngîierile zăbavei. Cînd, ce fel, cum de-i îngăduia timpul pe niște oameni care nu și-au făcut nici o rezervă din zilele lor, puse ofrandă vremurilor, e secretul care ne face să le invidiem veacul. Și, cu distanțări care țin de capriciile gustului, opera. Civică, temeinică, între coperți, așa cum a fost și intra muros. O operă de ridicare, prin traduceri, de stăpînire a haosului cultural, prin cunoștința moraliștilor. Și, în fine, dar nu în
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]