3,561 matches
-
nemijlocit de turneul ansamblului. Era cu puțin timp înainte de adoptarea Declarației de independență a României din aprilie 1964, dar afirmarea valorilor românești începuse deja, fără complexe și în ciuda dificultăților întâlnite din partea altor țări foste socialiste. De aceea, au fost vizibile invidiile răutăcioase ale unora dintre acestea, care însă nu au putut stăvili marele ecou, ce părea surprinzător și inedit, în rândul oficialităților, presei și marelui public. A primit o decorație pentru înregistrarea acestui succes, urmată, ulterior, de alte ordine și medalii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a dus și Tom. Cordule corduțule, nu mă da de sminteală! S-a dus amărît de atacurile ad personam; s-a dus mîhnit de spectacolul denigrării prietenului Nichita: gloriile comuniste, la colț de literatură! Pentru scriitorul român, calamitatea e invidia. Invidia falsifică harta valorilor. La ce ne pricepem mai bine decît la "revizuiri"? După eveniment '89, am citit/auzit că Goga e lichea și Călinescu tinichea, Nae Ionescu un plagiator, Noica "o structură stalinistă", Sadoveanu un criminal, Eugen Barbu un ticălos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
frunza-n sus/ țucu-i ochii cui te-o pus./ De te-o pus cu patru boi,/ țucu-i ochii amîndoi". Asemănarea cu imnul Israelului e clară. Ce surpriză, cînți la pian! Știi Poemul de Chausson? Da. Lisztul meu e schimonosit de invidie: mîinile ei senzuale fac să pară simplu să cînți bine la pian. Degetele rozii, cu unghii mici mi-o evocă pe tant' Liselle, jucînd morocco. Aruncai în sus, la nimereală, un mănunchi de bețișoare lungi, divers colorate. Pe urmă retrăgeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
răcit, de vreme ce mă doare rău spatele. Ah, presiunea vîrstei pe oase. Șichy se joacă vioi cu Tano. E frumoasă fata asta subțire și delicată ca iarba. Nu vreau să vadă amestecul de resemnare și de disperare cu care-o privesc. Invidie? Nu-mi place sentimentul, e din aceeași familie cu gelozia. De gelozie am suferit în vremi ancestre. Mă duc la poartă (Tano e mai înnebunit de poștaș decît de Mișu Negrițoiu) să-mi iau corespondența. Pînă și strada mea, liniștita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a îmbățoșat și Carp. Conform lozincii mișanovicoviene, DOCUMENTARE și TIPIC, Mistrie a continuat să scrie răzbit despre Mîinile montatorilor (titlu de poemă), a intrat În cazangerie (alt titlu), a văzut cum Cresc orașe noi. Se toarnă fonta!, șșșșt! Mureau de invidie capitaliștii din cauza Casei de nașteri din Boureni. Iel îi tăiase panglica. Și-n fapt, și-n rimă. Cînd zi de zi mă simt un altul "Scînteii", ei le datoresc". Ia sî-și bage mîna-n gramaticî și p'ormă să versifice. Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ale mele. M-am expus din nou obiecțiilor vocii vitrege: Ei, Iordana, nu ți-a căzut bine silueta de adolescent, față de fațada ta ca zidul Goliei? Sau regreți că ai scăpat castronul? Care castron? I-o vorbă. Te-a opărit invidia sau supa din castron? Supa? Iubirea căreia i-ai dat cu piciorul. Cațo, termină, taie Tano cu aerul cel mai indignat. Cum să-i placă un sentimental apos, cu ochiul ăla ca mătasea broaștei? Cînd îl văd ce zgîrîietor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și de puternici în raport cu noi, hymenopterele. Doar gândurile și dorințele lor sunt mărunte și meschine. Ce mult s-au îndepărtat oamenii de modelul zeilor lor, pe măsură ce voința și gândurile lor s-au individualizat într-atât până a se transforma în invidii, ură, fățărnicii și iubiri irosite. Oare ce i-a dezunit pe oameni de au devenit atât de mărunți și de neputincioși? Împărătița Furnică s-a oprit pentru o clipă din pledoaria ei ce se adresa mai mult audienței în zale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
escapadelor străbunicului, desigur, le-am aflat mult mai târziu din relatările altora; el nu mi le-a dezvăluit niciodată, dintr-o pudoare neobișnuită pentru el, ce ținea doar de frăgezimea vârstei. Lumina Și Bătrânul se gândea cumva admirativ, cu oarece invidie la viața tumultuoasă și bogat afectivă a străbunicului, freamăt pe care el nu a reușit să-l atingă, cu toate călătoriile lui zbuciumate până la capătul lumii. Bătrânul a plecat într-o zi din satul său și s-a însurat, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
agheasmă uitarea ce avea să stăpânească în toată căsoaia de pe bulevardul Karl Marx 51. Dezlegă pe Rex, făcându-i vânt pe poartă și, cu gândul la balurile de la Versailles, adună în mijlocul camerei: rochia de fericire, masca de rigoare, pantofii de invidie, evantaiul îmbibat cu șoapte vulgare, inelul de deochi și perlele otrăvite cu luciul grijuliu al captării privirilor, decolteul cu polaritatea magnetică inversă, pentru a respinge bârfele și a atrage complimentele, ghionturile cu subînțeles, genele false pentru fâlfâiri ambigui, paleta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din Brăila, fie avea strămoși brăileni, cu o frumusețe unică pentru că purtau în ele un oraș unic. Duceau în sângele lor timpurile străbătute de oraș, iar viitorul le țâșnea prin țâțele atât de bine sculptate! Cariatidele teatrului le priveau cu invidie. Toate calitățile acestei frumuseți sculpturale izvorau din pământul Bărăganului. Aleargă o fecioară goală cu părul negru despletit printr-un lan de grâu copt. Și, alături, o căprioară. Și adaugă și un fuior de apă, afluent grăbit spre mumă-sa, Dunărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru că Any Palade era seacă și urâtă, i-am suprapus închipuirea. Și ce zână se făcu! Ce stea! Feminină 100%, de calitatea indestructibilă a iubirii nemuritoare. Cu asemenea haină merita să mă laud la braț cu ea prin lume. Nășteam invidii și gelozii. Divulgam ciudatul, inefabilul îl scoteam din obscurantism în cea mai luminoasă renaștere. Obraznică prin expunere, îndrăzneață prin comportament. Altfel, n-aș fi colaborat cu lumea. Și n-aș fi trecut încântător prin vremea searbădă a tinereții. Și deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și o Any mulatră cu mâini de ouvrier și pe deasupra foarte alintată. Uneori, ațipea și după minutele de toropeală, vioi, picta ceartă, deși îndrăgostiții se sărutau lung, desena ochi cu stări în privire, de pândă, de deochi, de curiozitate, de invidie, de nepăsare, de poftă, de dezgust și cei doi luau atitudine, sfidând toate privirile prin îmbrățișări mai fierbinți și mângâieri mai dulci. Singurul lucru pe care Hugo n-a reușit să-l picteze vreodată a fost secretul! Nu putea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ți ai făcut studiile în Franța. Pentru asta, din contră, vei primi cu siguranță o bilă albă, așa că poți să-i mulțumești bătrînului tău, ai de ce. — Cu toate astea, ultimul lucru care aș vrea să-l fac este să stîrnesc invidie, zice Petrică. — Nu e cazul, își dă și domnul Președinte cu părerea, conciliant ca de obicei. Chiar dacă sînt conștient că vor avea loc multe răsturnări de situație, sper să scăpăm basma curată. Deși ar fi o nerozie să spun că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tocmai la el, după toate ciondănelile din trecut? Aveau vreun motiv ascuns în afară de căsnicia nefericită? N-o să i-o spună direct în față, dar o să-l lase să înțeleagă singur. Mai multe sentimente amestecate, frustrare, nemulțumire, răzbunare, un strop de invidie și, nu în ultimul rînd (cine și-ar fi închipuit una ca asta?), dorința de a se revanșa față de el într-un fel sau altul. Trebuia să-l facă să-și dea seama singur că ele nu i-au purtat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
puteam găsi un exemplu mai limpede. Noi, care în realitate ne hotărîsem să le dăm papucii înainte ca evenimentele din 21 să înceapă, completă Tușica. — Să nu-mi spuneți atunci că ăsta a fost motivul pentru care a existat puțină invidie încă de la început între voi și Delfinaș, zise Roja. — Bună dimineața, zise Angelina. Într-un fel, e de înțeles că voi n-ați sesizat nimic - la Casa de Modă - planul a mers strună pînă la capăt — Dacă n-am recunoaște
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe categorii, le contabiliza și le trecea într-un tabel. O indusese în eroare la început, cînd îi confirmase susținerea lui, implicarea lui totală. Și fabrica mergea din ce în ce mai prost, ajunse în pragul falimentului, printre colege se instalase o stare de invidie și răceală totală. Nu mai schimbau o vorbă nici măcar între ele, zile în șir situația rămînea neschimbată, simțea cum nori negri i se rotesc deasupra capului. îl repezea, nu mai era dispusă să stea de vorbă cu el nici măcar despre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
m-aș mai putea bucura de micile lucruri. Banii îi fac pe oameni mai leneși. Banii sînt frumoși și buni. Banii sînt energie în stare pură. Bogăția te însingurează. Iubesc banii. Dacă ești bogat, nu ai prieteni sinceri. Bogăția atrage invidia. Cei bogați nu dorm bine noaptea. Nu poți duce banii cu tine în mormînt. Dacă ai mulți bani, ai și multe griji și probleme. Cînd ești bogat, ai și probleme de sănătate. Mă voi mulțumi și pe viitor cu ceea ce
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
aduși din capitala județului, nuntași sosiți din obligații de familie, din interes -nici nu știi când ai nevoie de șeful de jăndari! din curiozitate nedisimulată, specifică și atunci acelor locuri -ce frumoși sunt, tu, și ce bine le stă din invidie sau pur și simplu neutri care voiau să vadă cum Își mărită Ochenoaia frumoasa-i fată, sosită de curând din București. ̀ Dragostea lor sinceră, fierbinte și acaparatoare, cuprindea toată gama de Încercări și trăiri, se manifesta pe toate planurile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ea măsii!) te face să spui cum spun ei, să spui și laptele care l-ai supt de la mă-ta! Cam asta-i și e groasă rău! Cei mai mulți oameni se uitau la băietul lu’ Ghiorghi a dascălu’ admirativ, alții cu invidie iar alții mai săraci cu duhul Îl priveau cu Îndoială, gândind În sinea lor: I-a murit femeia și acum scoate din pălărie vrute și nevrute, ca Grigori cerșetorul! Alții, majoritatea, gândeau dimpotrivă: De la primară se vedea că o să fie om deștept
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
norocoși, / ba mulți chiar puternici. Ici colo câte unul / strălucește prin spirit.“ (Dorin Almășan) „Sistemul legislativ determină ambianța într-o societate.“ „Muzica, poezia, pictura etc. recepționate de tineri își lasă amprenta asupra formării morale a tinerilor.“ (Valer Turcu Iorga) „Din invidie se naște ura. / Din ură se înmulțesc, / ca un blestem, / toate relele. // Mizeria sufletului / devine astfel / mai primejdioasă / decât sărăcia materială.“ (Vasile Man) Această metodă de producere a literaturii fără valoare s-ar mai putea numi „Amorul e un lucru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de versuri În preajma ta, 1981, și Darul luminii, 1999. Recent, Vasile Man a mai publicat o carte lipsită ‹ de semnificație literară, Nu doar duminica (Școala Vremii, Arad, 2001). Este vorba de o colecție de cugetări puerile versificate, de genul: „Din invidie se naște ura. / Din ură se înmulțesc, / ca un blestem, / toate relele. // Mizeria sufletului / devine astfel / mai primejdioasă / decât sărăcia materială.“ (Rădăcinile răului) Toate locurile comune ale taifasului cotidian, toate poncifele de care luăm cunoștință, cu o indiscreție involuntară, într-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Literatura și Boema românească a [sic!] mileniului trei are [sic!] nevoie de oameni de spirit cum este Aculin Tănase. Sunt rari. Sunt pe cale de dispariție, ca floarea de colț. [...] Prin creația și demersurile sale ambițioase, Aculin stârnește deopotrivă admirație și invidie.“ În ceea ce ne privește, se pare că ne-a stârnit numai invidie. Voinicica S ´ i versurile lui Cineva a spus că literatura pentru copii este tot literatură, dar... mai bună. Daniel Tei nu cunoaște, probabil, această butadă. Ceea ce le oferă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
oameni de spirit cum este Aculin Tănase. Sunt rari. Sunt pe cale de dispariție, ca floarea de colț. [...] Prin creația și demersurile sale ambițioase, Aculin stârnește deopotrivă admirație și invidie.“ În ceea ce ne privește, se pare că ne-a stârnit numai invidie. Voinicica S ´ i versurile lui Cineva a spus că literatura pentru copii este tot literatură, dar... mai bună. Daniel Tei nu cunoaște, probabil, această butadă. Ceea ce le oferă el copiilor - prin volumul Voinicică superstar, Fundația Culturală Libra, 2007 - este o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și era la strîmtoare. Cît ați dat? Patru milioane. Chilipir. Cam da. Cred că o furase. În talcioc era opt. Dinu gîndește rapid. Patru milioane cîștigate așa, fără efort. El lucra 15 zile pentru suma asta. Haldan este ros de invidie. Ar avea și el nevoie de o drujbă, ar mai cîștiga un ban. Practic, nu mai are liniște și-și încearcă norocul. Nu mi-o vinzi mie? Cu șase milioane aș mărita-o. Hm. Eu ziceam așa, cu cît ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Cărbunari erau vreo 12 clienți, dintre care doar unul stătea cu o halbă de bere în față pe jumătate plină. Fericitul posesor al halbei cu prețiosul lichid nu se îndura s-o transfere în enormul său pîntec din motive de invidie. Adică, ceilalți 11 însetați înghițeau în sec și-l fericieau pe grăsanul care avea ce bea, la o adică. Crîșmarul, care făcea politică, rînjea autoritar, dezgolindu-și cei cîțiva dinți de sus și de jos, dar care nu se păleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]