880 matches
-
frați au fost numiți guvernatori ai Babilonului, Caldeei și Mesopotamiei. Daniel a rămas la curtea împăratului, magician și înalt sfetnic sfătuitor. HIPERBOREEANUL Înconjurat de munți înalți pe o vale șerpuită, cuibul de vulturi Delfi scruteză infinitul zărilor albastre. Având strajă invincibilă semețe creste de Parnas, templul din Delfi este un bastion al păcii, iubirii, luminii și tăcerii. Aici s-au întâlnit zeii în mare sobor, emanând sfânt duh, ca un divin oracol. Pelerinii care ajungeau sub zidurile templului, chiar dacă nu erau
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
MARTIRUL La Kogainon, pe munte pădurea de stejari seculari, se clatină și geme vuind. Trăsnetul bubuie peste stâncile eterne. Furtuna se deslănțui-se însemnând cu stigmatul ei, urgie și dezastre peste câmpiile perene, cutremurând din temelii templul lui Jupiter, sacru și invincibil. În cripta boltită a sanctuarului erau adunați preoții sobri, așezați pe scaune de bronz dispuse în formă de semicerc, așteptând cumpătați. Orfeu sta în picioare încordat, înalt și palid cu ochii flacără adâncă. Marele preot luă cuvântul cu glasul împăcat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
brațțele în sus. Bandele rivale s-au privit cu uimire neînțelegând prea bine de ce s-au întâlnit, dar au început să râdă când au văzut fantomele. Prinzând curaj au început să tragă cu pistoalele în fantome. Fantomele erau invulnerabile și invincibile la gloanțe, paznicul devia gloanțele care veneau asupra sa. Andrei strigă un avertisment: -Aruncați armele. Ridicați-i. Cei douăzeci de profanatori au fost ridicați sus, deasupra cimitirului de forțe nevăzute. Erau la peste cincizeci de metri înălțime și urlau înspăimântați
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
peste o sută de schelete împrăștiate peste tot. Armele, scuturile, armurile zăceau alături. -Fantomele n-au făcut decât să repete teatrul de luptă care a început din curtea castelului. Cavalerii teutoni au năvălit, ioaniții le-au opus rezistență dovedindu-se invincibili. Ioaniții ca să-și salveze familiile i-au atras pe cruciați în tunelul castelului care comunică cu malul Dunării, pe sub munte. Intrând în tunel Ludovic a dat drumu canelei din perete, care a slobozit gazul ucigaș grizu. Au murit cu toții otrăviți
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
căruia veghez necontenit. Iulian era stăpânitorul unui vast imperiu, întins pe două continente, având supremația pe mări și oceane, supușii săi numărând jumătate din populația globului pământesc. Bogățiile fără de sfârșit, armata imensă de neînvins, transformau imperiul într-o mare putere invincibilă. Împăratul Iulian fiind cel mai puternic și de temut suveran pământean. Cunoscândo pe împărăteasa Teodora, aceasta îi dărui doi fii, pe Orest și Nazar. La curtea împăratului se aciuase Serghei duce și magician, care prin diverse tertipuri intră sub pielea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
fulgere teribile ce răneau întunericul nopții, mai negri decật înseși apele Styxului, căci ei mă atrăgeau magnetic, mă subjugau, mă mistuiau chiar; în adậncul lor adorabil, vedeam cu claritate noaptea aceea solemnă, neclintită parcă din veșnicii, noaptea nașterii femeii adevărate, invincibilă și intransigentă mereu cu sine. Exista în legătura aceasta ceva atật de adậnc, el voia să mă aibă cu toți ochii, cu toată setea, eu îmi desfăceam brațele ca să-l primesc, iar vraja aceasta ne topea unul în celălalt pană
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Se știa iubit nespus și asta îi era de ajuns. Uneori îl iubeam nebunește, atật de sinceră era comuniunea noastră și, niciodată n-aș fi putut să-l trădez. Pentru mine, el se asocia aproape inconștient cu Puterea absolută, fiind invincibil. Omul care crease un asemenea sistem informațional era însuși Dumnezeu coborật din slăvi pe pămậnt ca să nenvețe pe noi, muritorii, că fără informație suntem vulnerabili la fiecare pas și, în cele din urmă, sortiți pieirii. Îi contemplam adesea agenții, ageri
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
bine ca el. Lecția lui a fost pentru noi, discipolii, unică ! Asemenea bărbați se nasc rar. De aceea timpul sentoarce mereu cu fața la el și cuvintele aleargă spre bolți infinite ori de cậte ori vine vorba de artă diabolică, unică și invincibilă. Ceea ce ar trebui să se scrie despre el încă nu se poate scrie, iar acolo unde ar trebui să se tacă, mulți vorbesc aiurea, în necunoștință de cauză. El a știut întotdeauna că a privi și a vedea nu e
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
pentru a se pierde în mine; eu sunt mărturia vie a puterii lui de a crea și de aceea niciodată nu ne-am putea despărți, căci o singură dată dragostea e cu adevărat dragoste. O intuiție perfectă ne-a făcut invincibili; el se simțea adorat și era fericit, eu mă simțeam ocrotită de ochii lui, două lasere în permanență acțiune și “nimeni nu știa nimic despre nimeni”. Cu acest gậnd întemeiase, precum însuși Dumnezeu, Serviciile Secrete Romậne. Își vedea visul împlinit
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
nimic viu în tine!. Aparent, moartea e singură. Are însă o sumedenie de colaboratori. Moartea lasă văduve o sumedenie de speranțe. Moartea are proporții catastrofale. Pentru că fiecare individ este un univers. Cerul nu are deci nevoie de cadavrele noastre. Deocamdată invincibilă cu adevărat nu este decât moartea. În absența morții, viața ar putea fi o nesfârșită frivolitate. Iubirea mai decolorează puțin ... moartea. Drumul spre misterul morții trece prin mizerie. Moartea este egală pentru toți. Posteritatea nu. Suferința acomodează trupul cu neființa
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
corupției și a coruptibilității la care suntem expuși. Totuși, această luare la conștiință să nu sfârșească prin a ne strivi, deoarece am putea cădea în convingerea că în acest caz nu este nimic de făcut, deoarece corupția este un rău invincibil, iar coruptibilitatea a toate și a tuturor este un simplu destin. Prin urmare, punctul de plecare rămâne luarea la conștiință a coruptibilității. Și atunci aceasta să nu devină pentru noi o chestiune abstractă. După Zygmunt Bauman ea constituie probabil axa
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
de mult ceea ce au inventat, încît să înceapă să creadă chiar ei că unele lucruri ar fi adevărate. De exemplu, conform spuselor lui Whaley (1984: 72), pînă în 1941 Hitler ajunsese să creadă în propria propagandă și să se considere invincibil. Drept urmare, a atacat Uniunea Sovietică și a declarat război Statelor Unite. Vom discuta în capitolul 7 procesul prin care mincinoșii ajung să creadă în propriile aberații. Totuși, după părerea lui Arendt (1972:35), pe timpul războiului din Vietnam, propagandiștii din Pentagon au
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
său neterminat, publicat postum: "Despre adevăr și minciună într-un sens non-moral". Aici el descrie mincinosul ca pe o persoană care folosește cuvintele "pentru a face un lucru ireal să pară real". El vorbește despre om ca avînd "o înclinație invincibilă spre a se lăsa înșelat" și despre minciună ca fiind "o plăcere artistică". Tendința de a minți, spune el, este "fundamentală" (Nietzsche 1979:81, 89, 96, 97). Bok (1978:7, 29) nu aprobă părerile lui Nietzsche. Ea îl consideră pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aceasta ca rezultat al depășirii stadiului silabic, Bréal percepe evolutiv și unitar constituirea limbii, fapt remarcat cu entuziasm în 1876 de André Lefèvre: „Retrăgând originea limbajului dincolo de întreaga perioadă vecină cu istoria, dincolo de toată observația directă, Bréal s-a conformat invincibilei de acum înainte teorii a formării lente. Despuind de caracterul lor abstract monosilabicele care au dat naștere rădăcinilor indoeuropene, el a curmat scurt considerațiile pompoase despre noblețea originală a inteligenței; el a extirpat radical metafizica din știința limbajului”. Bréal face
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dedicate vieții lui Lenin) este dublată de denunțarea Occidentului, într-o catastrofală încleștare propagandistică fără discernământ, care "anulează imaginarul copilăriei", locul zânelor fiind luat de către stahanoviști, iar Feții-Frumoși nefiind alții decât eroii clasei muncitoare.872 Chiar mai puternic decât tipul invincibilului ostaș sovietic (mai degrabă prin număr decât prin abilități, în ciuda indestructibilului Andrei Sokolov creat de către Șolohov și prezentat ca noul tip uman, materie granitică sovietică) s-a dovedit însă modelul mitic al ilegalistului (poate și pentru că putea fi susținut prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care le-ar folosi ca să-și întindă stăpânirea asupra binelui. În negativul său nemăsurat, întunericul a distrus deja din natură, a pustiit și a lovit de multe ori ramurile arborelui universal... însă fluxul esențial pozitiv fiind mai puternic, a rezistat invincibil și viața a reapărut chiar acolo unde i s-ar fi pus obstacole. Prin valea incertă a umbrelor din această lume, este important să știm că lumina este întotdeauna infinită și ne urmează alături, desupra, în față și pretutindeni. Este
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
șoaptă, o atingere aproape imperceptibilă... o lumină a ajuns la mine, dincolo de liniștea absolută. Deschide ochii..., am auzit sau mi s-a părut că aud în imediata apropiere. Am încercat să deschid ochii, însă somnul mă atrăgea înspre încremenirea amorțelii, invincibil... am încercat din nou să deschid ochii, însă parcă nici n-aș fi vrut de fapt să revin la lupta nesfârșită de a fi treaz. Inerția lipsei de efort mi se părea mai bună în acel moment. Deschide ochii, a
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
lichidul ce iradia intens ca o sursă de energie. Imediat, am simțit efectul apei, un flux înviorător care m-a trezit din amorțeală instantaneu. Am perceput schimbarea ca și cum deodată aveam din nou forțe nebănuite, identificându-mă cu izvorul, asemenea infinitului invincibil... era însă un efect iluzoriu sau un adevăr absolut?... Și cum aș fi fost eu, atunci, și ce însemna prezența aceea?... Cine ești tu, de fapt? am întrebat-o în acel moment pe libertatea care devenise un fluviu de lumină
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
conștienți, activi, dinamici, flexibili și luminoși... și mai ales, empatici la universul din jurul nostru. Să creăm pentru a exista. Să ne păstrăm speranța. Speranța este puntea de legătură între acum și viitor, este garanția vieții pozitive dincolo de negativ, este forța invincibilă a sufletului care ne ajută să transcendem, să credem și să începem să fim mai mult decât până acum, este posibilitatea infinită de a crea și de a fi... Speranța devine credință și credința este convingerea care ne înalță în
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
procesului, dar acesta îi dădu repede un sfat ca să potolească neliniștea Romei. — Pretorienii nu țin bine sub control orașul, pentru că sunt răspândiți în diferitele regiones. E ușor să-i învingi. Trebuie să adunăm cele nouă cohortes într-o singură cazarmă invincibilă. Astfel concentrate sub o singură comandă, cohortele aveau să dobândească forța operativă și intimidantă a unei armate. Cazarma a fost construită imediat; a fost numită Castrum Praetorium, o fortăreață în interiorul orașului, și a căpătat o faimă atât de sinistră, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nemiloșii tribuni militari - o singură dată, toți laolaltă - spuseseră că lui Marcus Antonius i se întunecase judecata în ziua când dăruise terenurile zeilor egipteni, iar Cleopatra era apărată de experți în magie și invocatori ai forțelor oculte, care o făceau invincibilă. Pentru a pune capăt unor asemenea vorbe și a-i încuraja pe cetățeni să lupte, Augustus închisese templul și reînființase un rit magic extrem de vechi, lung și complicat; îl celebraseră nu mai puțin de douăzeci de preoți, așa-numiții fetiales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care le stâlcești atunci când te sâcâie. Numai la patinaj sunt În lumea mea, acolo nu mă ocolește nimeni, toți Îmi admiră voința și virtuțile, bineînțeles, cu excepțiile Împotriva cărora Îmi place să lupt pentru că sunt sportivi, și În patinaj sunt invincibilă. Pe când În viață... Toți mă ocolesc, caracterul meu displace tuturora, le sunt antipatică pentru că le demonstrez mizeria morală În care se scaldă, fug de mine și se ascund unul În spatele altuia. Între ei mă simt stingherită, străină și mă retrag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care nu-mi seamănă, numai moartea, numai moartea este singura mea salvare. Da, dar atunci cum râmâne cu dragostea? Atunci când voi Întâlni un ghem de oțel, care Însă e tot oțel și tot ghem, vom forma Împreună un cuplu chiar invincibil, care va trăi numai În el, hrănindu-se din propria-i forță de atracție. Atunci nu mă voi mai teme de nepăsarea și josnicia oamenilor, voi trece printre ei intangibilă, un ghem de oțel sprijinit pe alt ghem de oțel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-i forță de atracție. Atunci nu mă voi mai teme de nepăsarea și josnicia oamenilor, voi trece printre ei intangibilă, un ghem de oțel sprijinit pe alt ghem de oțel. 17 iunie 1960 (vineri) Îmi formez un caracter dur și invincibil din pilda cărților și a vieții. Iubesc un idol spre care se Îndreaptă visurile mele. Voi pleca la mare, apoi la munte, cu Fredy și trupa. Îmi pare nespus de bine că voi face antrenament. Dar, În calea mea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de țiglă. Mai jos de pagodă erau hangarele și atelierele de reparații, fiecare păzite cu saci de nisip. CÎteva avioane de recunoaștere mai vechi și bombardiere modificate stăteau pe terasa de ciment, tot ce mai rămăsese din fosta armată aeriană invincibilă care se Înălțase din Lunghua. În jurul marginilor aerodromului, În iarba Înaltă de lîngă șoseaua de perimetru, zăceau rămășițele a ceea ce lui Jim Îi părea a fi Întreaga Forță Aeriană Japoneză. Zeci de avioane ruginite stăteau printre copaci pe terenul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]