1,263 matches
-
te-ar dori . Iarnă, nu fi supărată De copii ești adorată! Tu ești zâna din povești Flori de gheață tu ne țeși. Și-un covor pufos și moale Ni-l așterni jos, la picioare. Iarnă, dragă tu ne ești! VISUL Irimia Maria-Raluca , S.A.M. Valea-Seacă După-atâta frământare Și-ndelungă așteptare S-au cules și roadele, Ne-am umplut hambarele. În case focul arde liniștit De-afară se aude-un vâjâit. Încerc pe geam ca să privesc Și flori de gheață eu
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
Noi o scoatem la capăt”, “All Too Young”, “Iubire cu împrumut”, “Dau alarma”, “Artificii pe tavan”, “La orice oră”, “Așa, și?” (cu videoclip de ultimă oră). Un alt spectacol de înaltă ținută artistică a fost organizat de cunoscutul promotor Dorin Irimia în ambianța mai puțin obișnuită, dar selectă și aristocratică, a Castelului Cantacuzino de la Bușteni. A fost un adevărat show internațional, deschis chiar de invitatul de onoare, cântărețul italian Enrico: originar din Calabria, a cochetat de două ori cu festivalul de la
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
Conservatorului din Chișinău, cu masterat la acela din Moscova. Dirijor (a activat mult timp la Teatrul Evreiesc de Stat din București), compozitor, actor, chitarist, acesta excelează în marele repertoriu rusesc, ajutat și de calitățile sale vocale remarcabile. Meritul lui Dorin Irimia este acela că aduce în prim-plan artiști pe nedrept, dacă nu uitați, atunci prea puțin utilizați; este cazul frumoasei Miki (fostă “de la Kpital”), care sub numele ei real, Mihaela Marinache, a apărut cu succes de 2 ori pe scena
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
Vasile Alecsandri (Dridri), Ion Ghica (Scrisori către V. Alecsandri), I. L. Caragiale (În vreme de război, Luna de miere), Ioan Slavici (Popa Tanda) -, apar alții, mulți semnând mai ales cu pseudonime: Coriolan Bărbat, Pietran, Niculaie Livadă, Alpinus (Traian Achim), Toma Urzicosu, Irimie Zăpadă, Egon Lhery, care intră în sumar cu povestiri duioase, moralizatoare, amintiri, schițe umoristice, proze patetice sau istorii romanțate, toate submediocre. Nici lirica nu aduce, cu excepția unor poezii de Octavian Goga, vreun nume de prestigiu, versurile, cele mai multe de dragoste sau
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
poate genera confuzii din cauza omonimiei cu pronumele demonstrativ. 10 Față de Avram (1986 în 2001: 175), unde se precizează că acordul în caz dintre substantiv și adjectivul demonstrativ trebuie respectat și atunci când adjectivul este postpus substantivului (copilului acestuia, fetei acesteia etc.), Irimia (1997: 127) menționează că adjectivul demonstrativ de masculin singular are, în postpunere, forma acesta, invariabilă după caz (copilului acesta). 11 Avram (1986 în 2001: 175) consemnează aceste forme fără a preciza nicio restricție de uz. În DOOM2 demonstrativele în discuție
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
nu mai deține controlul absolut asupra justiției, presei și sistemului politic. (22) 14 "Prin adverbe de modalizare emfatică subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile" (Irimia 1997: 295-296). 15 "Din punct de vedere semantic, semiadverbele îndeplinesc, în raport cu suportul, rolul de modificatori. Au sens de intensificare sau de precizare: chiar, și, nici, încă, tocmai, tot [...], de restrângere a extensiunii predicatului: numai, doar, decât, măcar (...), de aproximare: cam
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
181-192. Avram, M., 2003, "Considerații asupra dinamicii limbii și asupra studierii ei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 15−22. Avram, M., 2003−2004, "Despre desinența -uri la substantivele feminine", în Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia (AUI XLIX−L), p. 63−70; reprodus în Avram (2005), p. 111−120. Avram, M., 2005, Studii de morfologie a limbii române, București, Editura Academiei Române. Avram, M. (coord.), E. Carabulea, F. Ciobanu, I. Rizescu, L. Vasiliu, 2007, Sintaxa limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
240-249. Iordan, I., 1981, "Hiperurbanisme lexicale", în: I. Coteanu, L. Wald (coord.), Semantica și semiotica, București, Editura Științifică și Enciclopedica, p. 310 -313. Iordan, I., V. Guțu Romalo, Al. Niculescu, 1967, Structura morfologica a limbii române contemporane, București, Editura Științifică. Irimia, D., 1997, Gramatică limbii române, Iași, Polirom. Jakobson, R., 1963, "Linguistique et poétique", în Essais de linguistique générale, Paris, Minuit, p. 209−248. Keenan, L., B. Comrie, 1977, "Noun Phrase Accessibility and Universal Grammar", în Linguistic Inquiry, vol. 8, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
i” 3. Transcieți cuvintele de mai jos: Mia, mai, ia, ai, Maia, mami 4. Transcrieți cuvintele: Ina, Ana, Nina, Nana. 5. Citiți și apoi transcrieți: Mina, an, ani, Aman, Mamă, ai nai? 6. Citiți și transcrieți: Irina, Marina, Marin, Marian, Irimia 7. Citiți și transcrieți: Marian ia arma. 8. Alcătuiți o propoziție din cuvintele date: marama, Irina, ia. 9. Transcrieți cuvintele de mai jos și observați ce asemănări există între ele: are, era, aer, rea. 10. Citiți cuvintele de mai jos
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
ie” 12. Schimbați ordinea literelor din cuvântul „ie” și formulați o propoziție cu noul cuvânt. 13. Transcrieți cuvintele: mie, ren, mire, miner, miere, marea. 14. Alcătuiți o propoziție din cuvintele: era, Nerina, mare 15. Transcrieți sau scrieți după dictare propozițiile: Irimia e miner. Marina are ie. Ermina are miere. Irina are mere. Ana e mare. Ene are rame. 16. Formulați câte o propoziție pentru fiecare sens al cuvântului: Ura! (exclamație); ura (subst. „ură” articulat); ura’ (imperfect, pers. a III-a sing
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele lor, pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
o chestiune moartă din capul locului, cel puțin în marină. A fost pornită de niște ofițeri fără calități, lipsiți de concepții și viziuni, chiar corupți și coruptibili. În marina de război, CADA a fost condusă de căpitanul de rangul I Irimia și de căpitanul de rangul I Becheș, amândoi cu ceva probleme, care au bătut palma și au ajuns amândoi amirali, evident de operetă, au condus structuri destul de mari fără să fi avut o pregătire deosebită. Dar era suficient să gândească
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
compune volumele În Munții Neamțului și Pe drumuri de munte. Reprezentativi au fost, de asemenea, Spiridon Popescu (În Măstăcani, Moș Gheorghe la Expoziție, Rătăcirea din Stoborăni, Diplomata din Vădeni, Hotărâre nestrămutată), I. I. Mironescu (La cumătrie, Sandu Hurmuzel, Furtună veteranul, Irimie Honcu) și Jean Bart (Datorii uitate, Jurnal de bord). Scrierile lor, izvorâte dintr-o atitudine poporanistă asumată, au avut succes, însă nu unul durabil, de vină fiind puținătatea talentului, diletantismul. Se cuvin reținute și surprinzătoarele realizări prozastice ale lui C.
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
rămâne unicul lui obiectiv -, intuiește care sunt obstacolele de care trebuie să se ferească și se ferește, dar înaintează cu toate celelalte simțuri perfect ascuțite. E și cazul romanului Asasinul orb ĂEditura Leda, traducere de Lidia Grădinaru, prefață de Florin Irimia) care intuiește 689 de pagini fără să se „izbească“ de nimic, din greșeală. Sunt fană Margaret Atwood - căci despre ea este vorba -, poate cea mai influentă scriitoare canadiană de literatură contemporană. Acum ceva vreme povesteam, tot în „Supliment“, despre crezul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Rodica, Croitor, Blanca, Mihail, Ana-Maria, Sintaxă și funcționare discursivă: preteriția în discursul politic, în Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guțu Romalo, Editura Universității, București, 2009, pp. 105-108. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică, București, 1986. Ivănescu, G., Curs de sitaxa limbii române moderne (1848), Editura Junimea, Iași, 2004. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Junimea, Iași, 1980. Ivănescu, G., Storia delle parlate popolari e storia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui grup de oameni, a unei naționalități și acea naționalitate privește omul de știință de al său, oricît teoriile lui ar putea să aparțină omenirii întregi“ <footnote Ms. 2257, după Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, Ediție îngrijită de D. Irimia, Editura Junimea, Iași, 1970, p. 90-91. footnote> . În același document se precizează că „individul care are într-adevăr dorința de-a lucra pentru societate nu poate lucra pentru o omenire, care nu există decît în părțile ei concrete - în naționalități
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
el îi aparține. În zadar ar încerca chiar de a lucra deodată pentru toată omenirea - el e legat prin lanțuri nedesfăcute de grupa de oameni în care s-a născut“ (Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, ediție îngrijită de D. Irimia, Editura Junimea, Iași, 1970). footnote> “ (4, 348). Apropriindu-și această perspectivă, îi împărtășește fratelui său de suferință Vasile Giurilă: „frate Vasile, tu, moldovean ca și mine, mă vei înțelege. Sîntem fiii unei națiuni occidentale, înecate în întunericul și haosul orientului. Pentru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
inginer șef, Filiala "Electrocentrale" Iași Ivana Dorin - director uzina, Filiala "Electrocentrale" Iași Luca Radu - șef serviciu, Filiala "Electrocentrale" Iași Huluta Simion - șef serviciu, Filiala "Electrocentrale" Iași Dragomir Georgeta - șef secție, Filiala "Electrocentrale" Iași Pîrvan Anton - șef laborator, Filiala "Electrocentrale" Iași Irimia Cătălin - inginer, Filiala "Electrocentrale Iași Toma Constantin - director, Agenția de Supraveghere și Protecție a Mediului Vaslui. Au descompletat comisia de recepție Popa Valeriu, Negoiță Gheorghe, Trifan Teofil, Neculai Costică, Cojocaru Emil și Gavril Vasile. Anexă 4 MODIFICAREA COMPONENȚEI COMISIEI DE
HOTĂRÎRE nr. 110 din 4 martie 1992 privind modificarea componentei comisiilor de recepţie la unele obiective de investiţii din programul Ministerului Industriei, Regia Autonomă de Electricitate "Renel". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108453_a_109782]
-
61% din capitalul social; - 40.000 lei domnul Georgescu Tănase, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61% din capitalul social; - 40.000 lei domnul Hristea Constantin, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61% din capitalul social; - 40.000 lei doamna Irimia Adriana, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61% din capitalul social; - 40.000 lei doamna Iordache Antoaneta, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61% din capitalul social; - 40.000 lei domnul Ianosi Ioan Maximilian, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0
HOTĂRÎRE Nr. 108 din 14 februarie 1991 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "Editura Humanitas" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107660_a_108989]
-
lei domnul Georgescu Tănase, în numerar, echivalentul a 37,5% din valoarea totală a părților sociale subscrise; - 15.000 lei domnul Hristea Constantin, în numerar, echivalentul a 37,5% din valoarea totală a părților sociale subscrise; - 15.000 lei doamna Irimia Adriana, în numerar, echivalentul a 37,5% din valoarea totală a părților sociale subscrise; - 15.000 lei doamna Iordache Antoaneta, în numerar, echivalentul a 37,5% din valoarea totală a părților sociale subscrise; - 15.000 lei domnul Iliescu Adrian, în
HOTĂRÎRE Nr. 108 din 14 februarie 1991 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "Editura Humanitas" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107660_a_108989]
-
25.000 lei doamna Dumitriu Claudia; - 25.000 lei domnul Dumitru Mircea; - 25.000 lei domnul Flonta Mircea; - 25.000 lei doamna Grigoriu Alexandra; - 25.000 lei domnul Georgescu Tănase; - 25.000 lei domnul Hristea Constantin; - 25.000 lei doamna Irimia Adriana; - 25.000 lei doamna Iordache Antoaneta; - 25.000 lei domnul Iliescu Adrian-Paul; - 25.000 lei domnul Ianosi Ioan-Maximilian; - 25.000 lei doamna Kleininger Elenă; - 100.000 lei domnul Liiceanu Gabriel; - 25.000 lei doamna Motoc Adela; - 25.000 lei
HOTĂRÎRE Nr. 108 din 14 februarie 1991 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "Editura Humanitas" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107660_a_108989]
-
Articolul UNIC Pe data de 31 decembrie 1998 generalul de divizie Irimie Ștefan Nicolae se trece în rezerva prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-
DECRET nr. 470 din 23 decembrie 1998 privind trecerea în rezerva a unui general din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122559_a_123888]
-
și Floare, cu domiciliul actual în Germania, 85053 Ingolstadt, Feselenstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Comloșu Mare nr. 213, județul Timiș. 158. Tajerling Emmerich, născut la 21 iunie 1954 în localitatea Berveni, județul Satu Mare, România, fiul lui Tajerling Irimie și Veronika, cu domiciliul actual în Germania, 79639 Grenzach-Wyhlen, Rheinjelderstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Careiului, bl. C 17, et. 5, ap. 19, județul Satu Mare. 159. Tajerling Ileana, născută la 17 august 1956 în localitatea Odoreu, județul
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Hviezdoslavova 12, Velky Krtis 99001, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Budoi nr. 110, județul Bihor. 217. Ielchici Mirela Corina, născută la 2 august 1968 în localitatea Slatina-Timiș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Dragomir Irimie și Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 2870 Aspang, Bahnstr. 14/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Caransebeș, str. Racoviță, bl. 8, sc. A, ap. 8, județul Caraș-Severin. 218. Ielchici Sfetislav, născut la 9 februarie 1964 în Timișoara, județul
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
născută la 12 august 1967 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Hosszu Ioan și Hosszu Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 69234 Dielheim, Industriestr. 11 A, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Transilvaniei nr. 29, județul Arad. 338. Irimie Maria Elisabeta, născută la 10 septembrie 1972 în București, România, fiica lui Kostas Phiațkidis și Irimie Maria Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 60388 Frankfurt/Main, Ragenbergstr. 64, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Maximilian Popper nr. 18, sectorul
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]