719 matches
-
mare! Susan, iubirea mea. Lumea se oprea să vadă cele două vehicule; bărbați și femei așezați pe marginea drumului, În fața casei, Îi priveau cum trec; cîțiva copii traversau În fugă strada și Întorceau capul să se uite cu ochii lor iscoditori, zdrențăroși, respingători. O stradă Întortocheată, alta mai dreaptă acum și mai largă și oamenii strînși pe trotuare de o parte și de alta și noi Înaintăm. Polițistul le face semn să treacă, respectuos, poftiți, poftiți, arătîndu-le drumul cu mîna Întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În fond, non multa, sed multum... V.5. ... Reporterul (de fapt, o reporteră. O persoană bine, chiar foarte bine, în jur de ... ani, cu părul..., (ne)platinat / ne(oxigenat) / etc., cu ochi albaștri / verzi / căprui / etc., cu o privire inteligentă / iscoditoare / vicleană/ indiscretă / tâmpă/ etc., cu ... etc., / etc., ... Are în mână un dictafon marca Philips / Aciko / Vef / Tehnoton / etc.,...) Poetul: un personaj complex și controversat. Nu utilizează și nu suportă deloc parantezele, ba, chiar, face alergie la ele, ceea ce înseamnă că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
două sute patruzeci de kilometri de civilizație, singura ființă în afară de fratele ei care o citea întotdeauna până-n străfunduri. Îi auzea vocea, pe jumătate de predicator, pe jumătate de pornograf, trezind-o deja la realitate, la doar trei cifre de degetele ei iscoditoare. Un deceniu de poftă chimică - furie și dor, vină și resentimente, nostalgie și epuizare - o umplea pe dinăuntru în timp ce forma numărul reflex. Dar întotdeauna se oprea înainte de a ajunge la capăt. De fapt, nu-l voia - voia doar o dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pentru ceea ce voia să facă. Se răsuci, ușor, într-o parte astfel încât curentul de aer să-l lovească în spate și, așa, cu tocul în perete, se fixă în poziție de așteptare. Și astfel, își examină dușmanul cu un ochi iscoditor. Un om? Greu de crezut că o formă umană ar putea deveni atât de vaporoasă, atât de impalpabilă. Masa de umbră rămânea informă. Gosseyn văzu, acum când se uita mai atent, că se clătina puțin. Sub ochii lui vrăjiți, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
știi într-adevăr ce s-a întâmplat? Gosseyn nu răspunse. Era ocupat cu destinderea lui Ashargin care se contractase brusc. Tânăra se ridică și el văzu că-l privea mai puțin amical. Ea-și coborî nasul, îl privi din nou, iscoditoare. - Vino cu mine, zise ea. Ea porni în grabă spre o ușă care se deschise în alt coridor. Trecu printr-o altă ușă, drept înainte și se dădu într-o parte pentru a-i face loc. Gosseyn văzu că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pentru ceea ce voia să facă. Se răsuci, ușor, într-o parte astfel încât curentul de aer să-l lovească în spate și, așa, cu tocul în perete, se fixă în poziție de așteptare. Și astfel, își examină dușmanul cu un ochi iscoditor. Un om? Greu de crezut că o formă umană ar putea deveni atât de vaporoasă, atât de impalpabilă. Masa de umbră rămânea informă. Gosseyn văzu, acum când se uita mai atent, că se clătina puțin. Sub ochii lui vrăjiți, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
știi într-adevăr ce s-a întâmplat? Gosseyn nu răspunse. Era ocupat cu destinderea lui Ashargin care se contractase brusc. Tânăra se ridică și el văzu că-l privea mai puțin amical. Ea-și coborî nasul, îl privi din nou, iscoditoare. - Vino cu mine, zise ea. Ea porni în grabă spre o ușă care se deschise în alt coridor. Trecu printr-o altă ușă, drept înainte și se dădu într-o parte pentru a-i face loc. Gosseyn văzu că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
a venit numaidecât. - Dacă von Grossen i-a dezvăluit monstrului secretul sistemului nostru de apărare, n-ar fi oare posibil să-i fi arătat și rețelele electrice instalate de noi în pereții navei? întrebă căpitanul. Morton îi aruncă o privire iscoditoare lui Grosvenor, care spuse: - În momentul acela, monstrul luase deja contact cu rețelele noastre, fără ca acest contact să-i fi provocat moartea. Von Grossen era convins că a găsit ceva nou. Și apoi, nu poți desena pe hârtie un câmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
grăbesc, exclamă el uimit. Totuși, n-ar fi venit aici dacă n-ar fi avut un anumit plan. Grosvenor nu-i răspunse. - Nu cumva s-or fi ciocnit de dispozitivul dumitale de apărare? îl întrebă McCann, aruncându-i o privire iscoditoare. Cum Grosvenor continua să tacă, geologul sări în picioare și, apropiindu-se de ecran, îl privi cu atenție. Doi dintre atacatori ședeau în genunchi. - Ce-or fi făcând? întrebă el, nedumerit. Ce i-o fi ținând în loc? - Se silesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de toate acestea, de faptul că de generații întregi breasla armurierilor a subzistat, în această epocă de energii distrugătoare, ca unică protecție a omului de rând în fața înrobirii? Dreptul de a cumpăra arme... (se opri și-l privi cu ochi iscoditori, apoi continuă)... Dacă stăm să ne gândim, aveți ceva cu totul deosebit în înfățișare. Hainele exotice, oarecum ... nu veniți cumva de pe câmpiile fertile ale Nordului? Clătină din cap, din ce în ce mai iritat de propriile-i reacții. Tânăra continuă repezit: - Și dacă stăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
înțeles: că se îmbolnăveau și copii, și femei foarte tinere, și bărbați de treizeci de ani, pe care îi văzuse holbându-se ca trăsniți într-o fișă de diagnostic. Suspiciunea unei boli grave desfăcuse în el un fel de trezie iscoditoare sau, mai clar, un fel de numărătoare inversă către ceva iminent, de care prognozele medicale îl apropiau prin excludere: nu era cardiac, nu avea diabet, oasele îi erau încă tefere și la fel rinichii, ficatul, splina, urechea internă, plămânii - un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
gesturi cu strămoșii care te precedă. Reperele cronologice ale moderni tății nu mai sunt cele care guvernează acest univers de umbre. Cele trei decenii de izolare și reinventare ale lui Tobey sunt pregătirea ce anunță reîntâlnirea cu umanitatea tehnologică și iscoditoare a occidentului. Tobey coboară, la rândul său, spre a înlătura pe cei care se avântă către pisc. Expediția lui Edmund Hillary este mai aproape ca niciodată de a atinge punctul refuzat celorlalți. Jocul de magie inutil al lui Tobey este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nu mă puteam lipsi de ei la nesfârșit. Gândul acesta mă făcea să-i urăsc, iar această ură mă lega, de fapt, ca un fel de dragoste de ei. Mopsul și Dominic vârau uneori capul pe ușă, îmi aruncau priviri iscoditoare și închideau repede. Eram convins că adulmecau starea mea, vrând să nu piardă nici un amănunt din spectacol, și mă vâram sub pătură prefăcîndu-mă că dormeam. Mă purtasem rău cu unii dintre bătrâni, nu-i spusesem oare lui Dominic "dragul nostru
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în urmă -, relicve ale războiului din 1948 care salutau crearea statului Israel. Se apropie, Uri. —Știu. — Ce naiba facem? Nu știu. Stai să mă gândesc. Era orbit de reflexia din oglindă, care părea să scalde întreaga mașină într-o lumină galbenă, iscoditoare. Uri acceleră, dar mașina din spate îi ajunse fără mari eforturi. Chiar dacă Maggie își acoperi ochii, lumina era prea puternică pentru a vedea cine se afla în mașină sau chiar ce fel de mașină era. — Am putea schimba direcția? Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
aliniase În spatele lui Armanoush. — Intră, tinere, a spus mătușa Varsenig pe cel mai Încurajator ton al ei care se Întâmpla să fie totodată și cel mai intimidant. Matt Hassinger a dat mâna cu fiecare membru al familiei, simțindu-le privirile iscoditoare cercetându-i chipul. Și-a pierdut orice urmă de Încredere În sine și a Început să transpire. Cineva i-a luat florile din mână, altcineva i-a luat haina. Arătând ca un păun jumulit acum, că Își dăduse haina jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe mătușa Zeliha acompaniindu-i pe lăutari cu o voce dulce de contraltă - o voce care nu aducea deloc cu vocea ei răgușită de atâta fumat. Armanoush a observat că Asya se uita În direcția mamei ei cu o privire iscoditoare. Când șeful formației a Întrebat dacă voiau să ceară un cântec anume, mătușa Zeliha l-a Înghiontit cu cotul pe Aram și a spus pe un ton de flirt: — Haide, cere un cântec. Cântă, privighetoarea mea! Roșind, Aram s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a rămas țeapăn ca un mort preț de o clipă chinuitoare, părând acum mai puțin supărat și mai curând abătut, de parcă și-ar fi dat seama dintr-odată că era cea mai nebună ființă peste care dăduse vreodată. Ochii lui iscoditori s-au uitat În jur căutând ajutor. Și fiindcă n-au găsit nici unul, privirea lui a alunecat spre trupul neînsuflețit care Îi aștepta răbdător să ia o hotărâre În privința sorții sale și din nou Înapoi la cele două mătuși, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
în sus pe Strada Sadovaia. La dreapta ei, peste drum de Haymarket, se înălța Biserica Adormirii Maicii Domnului, ale cărei ziduri se ghiceau după tarabele acoperite cu pânză. Apariția bisericii o liniști, însă mulțimea agitată care umplea piața o privea iscoditor. Cu fețe ostile, batjocoritoare și pline de dispreț, oamenii se întorceau spre ea, râzând și arătând-o cu degetul, deși unii dintre bărbații care acum se amuzau pe seama ei nu și-ar fi permis o asemena purtare când o vizitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
prea îndepărtat. Pentru confirmare, se uită la picioarele acestuia. Purta încă vechile cizme de pâslă. Însă Virginski observă că acum avea și o pereche bună de galoși peste ele. Bărbatul zăbovi puțin pe trotuar, chiar în fața lui Virginski, aruncând priviri iscoditoare în susul și în josul Străzii Morskaia. Se părea că nu îi trecea prin minte să se uite și în magazinul nemțesc. Era prea puțin probabil, doar, ca acesta, uitându-se de oricine sau orice s-ar putea uita, să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
nu mă puteam lipsi de ei la nesfârșit. Gândul acesta mă făcea să-i urăsc, iar această ură mă lega, de fapt, ca un fel de dragoste de ei. Mopsul și Dominic vârau uneori capul pe ușă, îmi aruncau priviri iscoditoare și închideau repede. Eram convins că adulmecau starea mea, vrând să nu piardă nici un amănunt din spectacol, și mă vâram sub pătură prefăcându-mă că dormeam. Mă purtasem rău cu unii dintre bătrâni, nu-i spusesem oare lui Dominic „dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mai măricel, la jumătatea drumului către Typical, Wakefield caută o modalitate de a-și umple de sevă laptopul. Locul e plin de alții asemenea lui. Uite-l pe unul, o stîrpitură cu țăcălie. Ochii Îi mătură cu lăcomie holul aeroportului, iscoditor. Apoi face cîțiva pași hotărîți Înainte, și Încă un salt și gata! A ajuns! Se apleacă, rînjește, Își deschide geanta de pe umăr și scoate cablurile. Se lasă pe genunchi și Își bagă În priză laptopul și celularul. Aparatele Încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
egoist? După aceea, ca și cum și-ar fi amintit de ea și de obligațiile lui față de ea, o privi în ochi. — Iartă-mă. Dar te doream așa de mult. O îndepărtă de el și îi atinse sânii blând, cu un deget iscoditor, ca un copil care se minunează în fața unei jucării noi. Se cutremură sub atingerea lui, împingându-și involuntar muntele lui Venus înspre cealaltă mână a lui până când el își strecură un deget înăuntru și îi căută clitorisul. După câteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
vin și cîteodată: Luna. V - Păianjenul Gonit de crucile sădite pe cărări Pan s-ascunse într-o peșteră. Razele fără de-astîmpăr se-mbulzeau și se-mpingeau cu coatele s-ajungă pîn'la el. Tovarăși nu avea, doar un păianjen singurel. Iscoditor micuțul își țesuse mreaja de mătase în urechea lui și Pan din fire bun prindea țânțarii celui din urmă prieten ce-i rămase. Treceau în goană toamne cu căderi de stele. Odată zeul își cioplea un fluier din nuia de
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Loyola n-a fost o figură oarecare... ― Presupun ce s-a întîmplat... ― Cărțile acelea au fost cu adevărat "blestemate". Nu m-am grăbit să le iau de la Julia, să le pun înapoi de unde le luasem. Și, zărindu-le, o vecină, iscoditoare, s-a dus repede la Inchiziție s-o denunțe. În aceeași zi, i s-a făcut o percheziție și au arestat-o. ― Julia n-a bănuit nimic? ― În legătură cu ce? ― Cu ce lucrai. ― Nu făceam o treabă murdară. Nu ridicam ruguri
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
înapoi la „Hot Stuff”. Deodată, aud o cheie în ușa de la intrare. Clipesc ca să-mi revin și mă îndepărtez de frigider. Nu se poate să mă vadă cineva în halul ăsta. Nu sunt în stare să răspund la nici o întrebare iscoditoare ; și nici eventualei compasiuni. Pentru că mi-e teamă să nu încep să plâng în hohote și să nu mă mai opresc niciodată. Iau mecanic un prosop de bucătărie și încep să șterg cu el masa în cercuri fără sens. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]