941 matches
-
o continuare firească a acesteia. Pentru a putea organiza o astfel de activitate avea nevoie de cunoștințe profesionale bine însușite și de un spirit de organizare deosebit, pe care noul director le avea din plin și le-a aplicat cu iscusință, reușind pe deplin. Dar meritul de necontestat al directorului Mihai Cristea a fost atragerea și consolidarea colectivului de cercetători, alegând pentru fiecare activitate în parte omul potrivit astfel încât și prin modul de a lucra cu ei, mulți, să-și continue
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
dezvoltarea unui palier al cunoașterii; exercițiile să aibă forma de joc și să includă noutatea și diversitatea. Am constatat că atunci când activitatea la clasă este desfășurată sub formă de joc, eleva I.A. răspunde foarte bine sarcinilor date, Își Încearcă iscusința, caută să vadă dacă este sau nu capabilă să ducă la Îndeplinire sarcinile primite. Pentru astfel de copii, jocul este forma permanentă a procesului de Învățare și recuperare. Conceput ca Învățare și terapie, jocul se Înscrie În noua tendință de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela CRISTIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2153]
-
Domnul, ca să ne cruțăm trupul! Sau acel cuvânt prin care se spune că, strângându-se în cotloanele strâmte ale vizuinii sale, își lasă haina veche și ia puteri noi, cât de mult aduce cu îndemnul de a imita și noi iscusința șarpelui: să ne dezbrăcăm de "omul vechi", după cum spune Apostolul, ca să ne îmbrăcăm cu "cel nou" (Eph 4.22, 24; Col. 3.9, 10) și anume să ne dezbrăcăm trecând prin loc strâmt, după cuvântul Domnului: "intrați pe ușa cea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale guvernului, ale activităților militare și altele ca acestea. Femeia nu poate să azvârle cu sulița sau să tragă cu săgeata, dar poate să apuce furca de tors în mână și să lucreze la războiul de țesut, ea împlinește cu iscusință toate aceste îndeletniciri care țin de gospodărie. Femeia nu poate să-și spună părerile ei într-o adunare legislativă, dar poate să-și spună acasă și nu de puține ori se arată mai pricepută decât bărbatul ei în treburile gospodăriei
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Verdi. Atât orchestrația, cât și scriitura vocală este concepută să-l facă pe ascultător să simtă un sentiment de teroare. Dar deși acest lucru este în acord perfect cu piesa lui Shakespeare (înălțata s-ar putea spune, prin muzică și iscusința cu care Verdi a investit fiecare scenă), Macbeth nu își croiește ușor drum spre inima spectatorului; el nu vorbește cu adevarat oamenilor, iar aspirațiile lui politice au într-adevăr puțin de a face cu ideile sociale. În plus ar trebui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
destinate dezvoltării diferitelor roluri pe care persoana le are în mediul comunitar, cu scopul de a îmbunătăți eficiența funcțională și de a crește progresiv autonomia persoanei în existența cotidiană. ABILITATE (< fr. habileté, cf. lat. habilitas, -atis; engl. ability)- Îndemânare, pricepere, iscusință, dibăcie (prin extensie de sens, sinonim cu aptitudine, capacitate). Însușire ce pune în evidență ușurința, rapiditatea, dibăcia, iscusința și precizia cu care sunt desfășurate anumite activități, ce implică autoorganizare, eficiență și adaptare la obiectivele urmărite; întâlnită frecvent în activitățile musculare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
funcțională și de a crește progresiv autonomia persoanei în existența cotidiană. ABILITATE (< fr. habileté, cf. lat. habilitas, -atis; engl. ability)- Îndemânare, pricepere, iscusință, dibăcie (prin extensie de sens, sinonim cu aptitudine, capacitate). Însușire ce pune în evidență ușurința, rapiditatea, dibăcia, iscusința și precizia cu care sunt desfășurate anumite activități, ce implică autoorganizare, eficiență și adaptare la obiectivele urmărite; întâlnită frecvent în activitățile musculare cu grade diferite de complexitate. Sensul operațional se referă la capacități dobândite ce permit realizarea unor activități cu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în special prin intermediul părților distale (mână și picior), care au o mare libertate de mișcare. Membrul superior pune cel mai bine în valoare abilitatea. Abilitatea manuală este capacitatea de a efectua cu ajutorul mâinii mișcări caracterizate prin îndemânare, pricepere, dexteritate și iscusință. Educarea abilității manuale reclamă un proces bine organizat și vizează următoarele direcții: a) agilitatea digitală (denumită și dexteritate), capacitatea de a executa mișcări rapide și de finețe, cu ajutorul degetelor; b) precizia motrică este capacitatea de a executa gesturi riguros direcționate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
motrice; delicatețea gestuală este pusă în valoare de finețea cu care sunt executate gesturile uzuale; coordonarea bimanuală - capacitatea de a folosi ambele mâini în acțiuni simultane, alternative sau în opoziție, asigurându-se o coordonare perfectă a diferitelor tipuri de prehensiune; iscusința sau discernământul motric - capacitatea de a mobiliza toate resursele fizice și psihice pentru a selecționa din bagajul de abilități manuale numai acele acte motrice care sunt adecvate acțiunii respective; mâna dominantă, capacitatea de a utiliza cu mai mare eficiență una
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
resursele copilului, accelerează procesul de învățare, oferă posibilitatea obținerii permanente a feed - back-ului de la elevi și adaptarea „din mers” a activității. Glosar Abilitare= proces de achiziție a unor deprinderi și conduite Abilitate= capacitate de a face totul cu ușurință și iscusință,dibăcie, îndemânare, măiestrie, pricepere Afazie= tulburare gravă, însemnând pierderea limbajului, care afectează înțelegerea semnificației cuvintelor vorbite dar și utilizarea lui Afonie= pierderea totală sau parțială a vocii datorată paraliziei mușchilor corzii vocale Agnozie= lipsa capacității de a recunoaște obiectele, persoanele
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
multiple elemente artistice. Densitatea semnelor fiind prea mare, decodarea este încetinita și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în toate aceste scene, regizate de ea cu iscusința, stereotipul femeii tradiționale. 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării Pariziana realizează un cod de comunicare specific, creează o imagine destinată în mare parte celuilalt, exteriorului. Imaginile sunt o cale mai directă de transmitere a mesajului decât
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un birou elegant. Această vorbește despre preocupările sale intelectuale 381. Apogeul situației atinse de Nana este reprezentat prin salonul sau în stil regal și sufrageria luxoasa 382. Iluminarea, punând în valoare atmosferă morală și stările sufletești deosebite, este folosită cu iscusința de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare a Parisului permite punerea în valoare a femeii 383. Iluminarea folosește intensitatea luminii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu vizează răsturnarea ordinii instituite (politice, sociale, economice), ci participarea la actul puterii printr-o guvernare indirectă, din culise. Pariziana este și prototipul Femeii Noi, în sensul că posedă calități noi, concomitent cu cele vechi, pur feminine, manevrând cu mare iscusința între aspirațiile feminine și cele masculine. Femeia pariziana a reușit să "amestece cărțile" pe care i le-a oferit soarta. Ea este un personaj care se individualizează progresiv pe parcursul secolului al XIX-lea. Pe fundalul unei "rebeliuni feminine" a secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în aceste circumstanțe, executivul englez acceptă începerea negocierilor cu guvernul chinez de la Beijing privind viitorul statut al Hong Kongului. Restabilirea suveranității R.P. Chineze asupra Hong Kongului la 1 iulie 1997 follow-up al negocierilor îndelungate și sinuoase între Londra și Beijing, iscusinței diplomatice a carismaticului lider chinez Deng Xiaoping (1904-1997) în discuțiile cu "Doamna de Fier", Margaret Thatcher (n. 1925), prim-ministru al Marii Britanii, și semnarea în final a Declarației chino-britanice din 19 decembrie 1984 a reprezentat un mare succes, de răsunet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
nu-mi place și-am Început alta, mai ascunsă, dar greu de motivat acest nou gând, n-am ce face, căci cealaltă versiune nu-mi mai place. Am mai multe „așchii” pornite dar acest gen de mici Întinderi pretind multă iscusință, umor și adevăr de viață. O să tot ciocănesc, poate va ieși ceva. Ce vești aveți, când credeți că va fi lansarea la București? Eu nu merg acasă decât după Paști, și mi-ar părea rău să nu ne Întâlnim, noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează însăilări proprii (printre care Vacanții) și localizări (după Juin și Flerx, Marc Michel și Labiche). Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu fără iscusință, din Saltâkov-Șcedrin, Louis de Meurville, H. Bernstein, Ferdinand Freiligrath, Fr. Schiller, H. Sudermann, Shakespeare, Goethe, multe transpuneri rămânând în pagini de gazetă. SCRIERI: Note și impresiuni, Craiova, 1896; Vacanții, Brașov, 1903; Extaz, București, 1908. Traduceri: Marc Michel și Eugène Labiche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
părea bizarerii, și utilizată ca receptacul pentru investigarea unor chestiuni sociale și sufletești de interes general. Este prezent însă și „marele șantier din munți”, topos al literaturii și cinematografiei din anii ’50-’80. N. nu este lipsit de o oarecare iscusință, cultivă observația amănunțită și notația măruntă, cu încercări de a mânui tehnici de analiză psihologică, cu frecvente pasaje de comentariu asupra universului cotidian. Își îngăduie accente de maliție, chiar mici îndrăzneli, pe fondul unui cvasiomniprezent convenționalism provenit nu din tendința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
cafenele de cartier, care numai din cauza amplasamentului mai ascuns, nu a ofertei și cali- tății produselor, nu aveau parte de aceeași celebritate. Găseai un cafegiu la orice intersecție, și nu doar că măcina boabele proaspăt prăjite, fiecare după stilul și iscusința sa, și ți le și fierbea pe loc, dar avea și atâtea dulciuri în vitrină, de parcă se pregătea de cea mai mare sărbătoare a lumii. Mahalalele miroseau a bunătățuri la grătar, a cârnăciori, a patricieni, mititei și mușchiuleți de vită
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
însă pe terenul speculației metafizice, stilul își găsește rosturile și originalitatea. Nu știai ce să admiri mai întâi: nestăvilita lui curiozitate, cultura lui vastă, solidă, bine articulată sau inteligența lui, generozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-și trăia credința și iscusința cu care și-o tălmăcea. Nu cred c-am întâlnit un alt om înzestrat cu atâtea daruri. Și nici altul care să-l întreacă în modestie. [...] Când au venit încercările, Mircea Vulcănescu le-a primit senin și încrezător; într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
spulberând scântei. Regreta cu toată ființa lui, că nu l-a însoțit. „Poate n-o pățit nimic..!”, își tot spunea, să-și îndepărteze gândurile rele. „..s-o dus, doar, la o „întâlnire”, nimic altceva !”. De fapt, toți aveau încredere în iscusința lui... Culcați pe o parte, sprijinți în coate, respirau cu nesaț răcoarea nopții.. ascultau și, se uitau în foc, cum împroașcă scântei. Deodată, un greiere începu încet încet... parcă o doină. „Hu-hu... hu-hu..!”, se auzi în vârful unui brad... Apoi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
unui colectiv de cercetători sau pentru dotarea laboratoarelor cu cele necesare cercetării. Ca director al Stațiunii Biologice Marine de la Agigea, domnul profesor Mustață a știut să fie o gazdă primitoare, îmbiind pe cei veniți la stațiune cu bucatele preparate cu iscusință de dânsul însuși, cu un vin de Murfatlar sau cu anecdote alese, toate conferind o notă aparte serilor de vară de la malul mării. Nu a existat vreo serie de studenți veniți în practica de vară, fie ei de la Iași, Chișinău
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
trib, de la clan la clan și de la familie la familie. Sunt sărbători repetate, continue, fiecare durează, deseori, un timp îndelungat. Cu ocazia căsătoriei, a diferitelor ritualuri, a înaintărilor în rang, se cheltuiește fără măsură tot ceea ce a fost adunat cu iscusință o vară și o toamnă pe unul dintre terenurile cele mai bogate din lume. Chiar și viața particulară se desfășoară la fel; sunt invitați membri clanului: cu ocazia vânătorii unei foci, la deschiderea unei lăzi cu fructe sau rădăcini conservate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
da cât de puțin sau de fel drepturi politice străinilor, proprietatea rurală să fie În mâna românilor, dar de acolo În colo deschid ușile largi străinului; Îi zic: am nevoie de știința ta, să mi-o dai; am nevoie de iscusința ta industrială am nevoie de experiența ta”. Răspunzând lui Sturdza, atrăgea atenția asupra faptului că românii erau un popor nou, aflat „În perioada de asimilare și până nu se va termina acest proces de asimilare a științei, a experienței altora
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și Saint Etienne. În Prusia de când datează industria dacă nu de la revocarea Edictului de la Nantes, când marele elector a lăsat drum liber imigrațiunei francezilor goniți din sudul Franței? Ei au adus În Prusia, și industria și cunoștințele lor teoretice și iscusințele lor manuale. Chiar vecinii noștri din Rusia, de unde au luat ei civilizația lor, dacă nu de la germani? Dacă este așa, d-voastră voiți ca ceea ce nici o nație din lume nu a făcut, să facem noi?” Mergând pe acest principiu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
România trebuia creată o industrie, pentru funcționarea căreia era nevoie de cel puțin trei elemente: combustibilul, lucrătorii specializați și capitalul. Critica politica guvernului care, În viziunea lui, era una păguboasă: „capitalul, cu sistemul Dv., Îl alungați; pe lucrătorii străini, cu iscusința lor, Îi dați afară; și posibilitatea de a avea combustibil și materie primă, o respingeți. Atunci ce industrie voiți să creați În țara aceasta?...Și vă lăudați? Și veniți cu fraze că Dv. apărați pământul strămoșesc?...D-lor, nu este
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]