1,235 matches
-
om lipsit de minte”. Ne vom limita deci, în legătură cu această conduită pe cât de veche, pe atât de răspândită, să-i cităm pe câțiva dintre autorii care au studiat în mod special reveria. Breuer și Freud (1895/1965) remarcă la pacientele isterice existența unor reverii diurne pe seama cărora pune apariția unei stări hipnoide. Cam în aceeași perioadă, Janet (1898/1990) face o descriere amănunțită, pitorească și colorată a „frumoaselor închipuiri care ne fac să uităm plata realitate și ne dau curajul de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pentru patologie încercând să răspundem la două întrebări: - Care sunt patologiile declarate cărora le este asociat refugiul în reverie? - Care sunt inconvenientele excesului sau absenței reveriei, atât la copil, cât și la adult? Freud și Breuer au remarcat la pacientele isterice prezența frecventă a unor reverii diurne. Breuer (1895/1965) presupune că pornind de la aceste reverii se dezvoltă stări hipnoide care sunt „fundamentul, condiția necesară unei isterii”. Chiar și în absența acestor stări hipnoide, se știe că, în cazul personalității isterice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
isterice prezența frecventă a unor reverii diurne. Breuer (1895/1965) presupune că pornind de la aceste reverii se dezvoltă stări hipnoide care sunt „fundamentul, condiția necesară unei isterii”. Chiar și în absența acestor stări hipnoide, se știe că, în cazul personalității isterice, în percepția realului se infiltrează o serie de reprezentări imaginare, iar reveriile romanești, fixațiile amoroase fără speranță și proiectele irealiste sunt cât se poate de frecvente (Lansier și Olivier-Martin, 1993). Un alt tip de patologie - personalitatea schizoidă - este caracterizată printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Exemple" Remarca făcută de Freud în legătură cu refularea reușită (care cel mai adesea se sustrage oricărei metode de analiză) explică faptul că, dintretoate exemplele prezentate aici, nici unul nu este lipsit de aspecte patologice. Consecințele refulării, descoperite de Freud la pacientele sale isterice, sunt interesante pentru studiu, dar atât de cunoscute, încât este suficient să le dăm doar referințele. Astfel, vom găsi cazurile Anna O. (o pacientă a lui Breuer), Emmy von N., Lucy R., Katharina și Elisabeth von R. în Studii despre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Să reamintim că nu refularea însăși are efecte morbide, ci numai întoarcerea elementului refulat, ca urmare a insuficienței sau eșecului refulării și, cu siguranță, pe fondul unei vulnerabilități a persoanei (Freud, 1894/1974). Asemenea efecte morbide sunt în special simptomele isterice. Freud a subliniat în mai multe rânduri relația strânsă dintre refulare și isterie. În isteria de conversie, caracterizată de simptome somatice lipsite de o bază organică și simbolizând reprezentările refulate, se poate spune că, într-un anume fel, refularea a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de conversie, caracterizată de simptome somatice lipsite de o bază organică și simbolizând reprezentările refulate, se poate spune că, într-un anume fel, refularea a reușit, întrucât orice angoasă a dispărut, dar se înregistrează totodată și un eșec, de vreme ce simptomul isteric îl invalidează pe pacient. Widlöcher (1971-1972) observă că, la pacienții săi, „conversia este suficientă pentru a drena conflictul” și că, de altfel, personalitatea subiecților pare a fi normală, la fel și răspunsurile lor la probele proiective. Ei nu sunt isterici
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
isteric îl invalidează pe pacient. Widlöcher (1971-1972) observă că, la pacienții săi, „conversia este suficientă pentru a drena conflictul” și că, de altfel, personalitatea subiecților pare a fi normală, la fel și răspunsurile lor la probele proiective. Ei nu sunt isterici, în sensul caracterial al termenului. În schimb, caracterele isterice fără semne de conversie somatică manifestă alte consecințe ale refulării: scotomizarea realului, lipsă de atenție, blocaj în verbalizare, lacune de memorie etc. O refulare care eșuează poate deci să provoace la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la pacienții săi, „conversia este suficientă pentru a drena conflictul” și că, de altfel, personalitatea subiecților pare a fi normală, la fel și răspunsurile lor la probele proiective. Ei nu sunt isterici, în sensul caracterial al termenului. În schimb, caracterele isterice fără semne de conversie somatică manifestă alte consecințe ale refulării: scotomizarea realului, lipsă de atenție, blocaj în verbalizare, lacune de memorie etc. O refulare care eșuează poate deci să provoace la fel de bine simptome somatice (descrierile primelor paciente ale lui Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a personalității, devenind obișnuită, putem vorbi despre formațiune reacțională. Aceasta din urmă nu este niciodată punctuală, ci reprezintă o transformare în contrariu care antrenează o modificare a caracterului. Freud (1926/1995) explică diferența dintre cele două descriind, la o femeie isterică, urmările unei transformări a pulsiunii de ură față de copiii săi. Prin reacție, ea îi va trata cu o tandrețe excesivă, fără „a deveni totuși, în ansamblu, mai iubitoare decât celelalte femei și nici măcar mai tandră cu alți copii”. Această transformare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
motorie, cu implicarea reflectării conștiente și a unor resorturi de acțiune inconștientă. Hipnoza a ajuns astfel cazul particular al manifestării sugestiei. Capul școlii de la Paris a fost Charcot. El a susținut ideea că starea hipnotică poate fi impusă numai persoanelor isterice. Pentru că, spunea el, isteria este o stare subiectivă maladivă nonsomatică, iar hipnoza de care se face dependentă corespunde unei manifestări patologice somatice, organice. Între cele două școli s-a iscat o dispută aprinsă, legată de natura fenomenului hipnotic. Timpul a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
notorietate relația profesională avută de Freud cu confratele său, neurologul Joseph Breuer (1842-1925) și cazurile pe care le-au supus împreună analizei. Acesta din urmă a descris situația unei tinere aflate sub tratament care acuza mai multe tulburări cu simptomatologie isterică, paralizie parțială, contractări musculare, confuzie mentală. În cursul consultațiilor a observat că toate aceste simptome diminuează după ce bolnavei i se dă ocazia să se confeseze medicului. Atunci lui Breuer i-a venit ideea să recurgă la aplicarea transei hipnotice. Rezultatul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
era foarte vie amintirea șarlatanismului de dinainte al lui Mesmer și că atingerea ariei intime a sexualității a început să-i creeze mai multe dificultăți. Colegii de breaslă, medicii, l-au întâmpinat cu ostilitate, nu credeau în faptul că tulburările isterice pot fi reale și că ele puteau genera tulburări funcționale viscerale. După un deceniu, Freud se va întoarce din nou în Franța, unde, de astă dată, va pleca la Nancy, ca să-l întâlnească pe H.-M. Bernheim (1840-1919) și să
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cât sunt de curioasă. — Ei. Se gândește o clipă. Cum ar fi când îmi tot zicea că, dacă mai stă un minut în Reigate, își zboară creierii. — Am înțeles, spun, stupefiată. — După care a fost izbucnirea aia a ei complet isterică, în Furniture Village... — Izbucnire isterică? — A început să zbiere! „Am douăzeci și șapte de ani! Am douăzeci și șapte de ani! Ce caut aici?“ Până la urmă, au trebuit să vină cei de la pază și s-o calmeze. — Dar nu înțeleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Se gândește o clipă. Cum ar fi când îmi tot zicea că, dacă mai stă un minut în Reigate, își zboară creierii. — Am înțeles, spun, stupefiată. — După care a fost izbucnirea aia a ei complet isterică, în Furniture Village... — Izbucnire isterică? — A început să zbiere! „Am douăzeci și șapte de ani! Am douăzeci și șapte de ani! Ce caut aici?“ Până la urmă, au trebuit să vină cei de la pază și s-o calmeze. — Dar nu înțeleg. Credeam că-i place în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu ea. Recent am făcut chiar o glumă - cum ar fi să nu apar în ziua respectivă. Am râs amândouă, iar Robyn mi-a zis ghiduș „Te dau în judecată!“, iar eu am reușit să nu izbucnesc într-un plâns isteric. Sunt în cădere liberă. Mă îndrept vertiginos spre pământ. Și nu am parașută. Nu știu cum, dar am ajuns într-o zonă complet nouă, dincolo de panica normală, dincolo de soluțiile normale. Numai un miracol mă poate salva. Toate speranțele mele sunt legate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pentru că vrei să te măriți la Plaza. — De-asta crezi c-am venit? Mă uit la ea cu ochii cât cepele. Fiindcă sunt supărată că mi-a contramandat nunta de la Plaza? Mai am un pic și izbucnesc într-un râs isteric. Aproape că-mi vine să-i spun tot adevărul, de la începutul începutului. — Elinor, crede-mă, spun în cele din urmă. Nu ăsta e motivul pentru care am venit. Pot foarte bine să trăiesc și fără nunta de la Plaza. Da, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu: Alte infecții neurologice: abces cerebral, empiem subdural, embolii septice (endocardită) Encefalopatii toxice din dizenterie, salmonelloze, tuse convulsivă Afecțiuni vasculare: hemoragie intracraniană, tromboză intracraniană, AVC, vasculite ale SNC (LES, periarterita nodoasă) Toxicitate medicamentoasă (fenotiazine, unele antibiotice, psihotrope) Tumori cerebrale Crize isterice. Formele severe comatoase de encefalită consideră pentru diagnosticul diferențial encefalopatia hipertensivă, uremică, cetoacidozică, hipoglicemică sau hepatică. Complicații Prognosticul și mortalitatea encefalitelor variază în funcție de etiologie și vârstă (1-70%). Complicațiile care pot apare în cursul evoluției encefalitelor sunt convulsiile, edemul cerebral, sindromul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Dilthey este de prim rang. Uneori ca în cazul radicalului Ich, der Einzige al lui Max Stirner sau în cazul polemicei "filozofii a inconștientului" promovate de Eduard von Hartmann -, prelungirile romantice sunt supradimensionate, poate tocmai ca un fel de replici isterice la reacția amintită (vezi II, nota 228, unde oferim un scurt comentariu în legătură cu mecanismul declanșării acestor replici și, implicit, al succesiunii stilurilor). Numai cele două tendințe rămăseseră dominante către sfârșitul veacului. În tumultoasa epocă postkantiană și posthegeliană când Dilthey avansează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Cănuță, ca pentru a-l confirma definitiv, iar nu pentru a da sens opresiunii soartei, care l-a și îngropat de viu. Nu degeaba personajele din Două loturi și Cănuță om sucit împart același refren. Cine credeți că se lamentează isteric: "Hahaha! Să știi, nene Turturene, că le găsim tocma a doua zi după termen...Îmi cunosc eu norocul!...Hahaha!" ? Și cine "...fiindcă și el era român, a făcut și politică: a părăsit totdeauna opoziția, din cauza nemărginitei și injustei ei violențe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
autorilor ca un factor revelator, în această etapă de stres biologic din viața femeii, pentru debutul unei schizofrenii. 4. Asocierea cu tulburtările de tip nevrotic. Nevrozele sun cercetate de multă vreme în relația cu debutul schizofreniei în particular pe linia isterică (dubitabilă) și pe linia obsesivo-fobică (formă de debut recunoscută). 5. Asocierea depresiei în debutul schizofreniei. Prezența semnelor și simptomelor depresive a fost cunoscută și descrisă încă de pe vremea lui Kraepelin și Bleuler, ca putând fi asociată nu numai debutului, ci
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dezagregării personalității. 1.2. Tulburările pseudonevrotice pot constitui destul de frecvent dominanta tabloului clinic în debutul insidios al schizofreniei. Pentru aceste cazuri Claude a folosit termenul de schizoze sau crize schizomaniace. Ele se manifestă printr-o simptomatologie obsesivo-fobică, hipocondriacă, neurastenică, sau isterică, din care se realizează clivarea progresivă către manifestările psihotice mai nete. - Simptomatologia obsesivo-fobică - apare sub forma de idei obsesive, de obicei, cu conținut abstract, care întrețin reacții fobice. Dezvoltarea obsesivo-fobică se realizează lent, putând fi dominată de teme sexuale sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tulburări cenestopate, care ar putea duce în cursul evoluției bolii la interpretari delitrante, în special pentru forma cu evoluție paranoidă. Simptomele nevrotice trezesc suspiciunea de schizofrenie numai când nu cedează la tratamentul obisnuit și au o evoluție trenantă, prelungită. - Manifestările isterice - Claude, 1926 a subliniat că manifestările isterice care se pot întîlni la pacienții tineri în debutul unei schizofrenii sunt multiple. Ey include în descrierea isteriei semnele posibile de trecere de la seria nevrotică (tulburări de conversie, crize de excitație, catalepsie, amnezie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cursul evoluției bolii la interpretari delitrante, în special pentru forma cu evoluție paranoidă. Simptomele nevrotice trezesc suspiciunea de schizofrenie numai când nu cedează la tratamentul obisnuit și au o evoluție trenantă, prelungită. - Manifestările isterice - Claude, 1926 a subliniat că manifestările isterice care se pot întîlni la pacienții tineri în debutul unei schizofrenii sunt multiple. Ey include în descrierea isteriei semnele posibile de trecere de la seria nevrotică (tulburări de conversie, crize de excitație, catalepsie, amnezie sistemică), la seria discordanță (impulsivitate, catatonie, autism
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
semnele posibile de trecere de la seria nevrotică (tulburări de conversie, crize de excitație, catalepsie, amnezie sistemică), la seria discordanță (impulsivitate, catatonie, autism). Bleuler, Janet, și apoi Baruk și Hoch au insistat asupra acestor forme de trecere schizonevrotice sau pseudonevrotice. Forma isterică cu prevalența semnelor de conversiune, apare pe fundalul unei caracteriologii isterice și al caracterului de hipertrofie ale teatralismului și manierismului. Fie că este vorba de tulburări neurologice grosiere, ca paralizii, contracturi, anestezii (mult mai rare), accese bruște de mutism, manifestări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de excitație, catalepsie, amnezie sistemică), la seria discordanță (impulsivitate, catatonie, autism). Bleuler, Janet, și apoi Baruk și Hoch au insistat asupra acestor forme de trecere schizonevrotice sau pseudonevrotice. Forma isterică cu prevalența semnelor de conversiune, apare pe fundalul unei caracteriologii isterice și al caracterului de hipertrofie ale teatralismului și manierismului. Fie că este vorba de tulburări neurologice grosiere, ca paralizii, contracturi, anestezii (mult mai rare), accese bruște de mutism, manifestări convulsive teatrale, confabulația mitomanică, fie că este vorba de alte manifestări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]