145,625 matches
-
este un drum greu - legat de muncă, ispite și sacrificii. De ce, e greu de spus. Stimulentele și dificultățile în artă își au rolul lor pozitiv dacă acestea se găsesc în cantități rezonabile. Ceea ce rămâne dureros și de neîmpăcat în desfășurarea istoriei ca și în Biblie: nimicirea unui suflet este o infinitate. Pentru "remedierea" a ceva sunt omorâți n oameni; lucrurile "se remediază", dar oamenii sunt loviți și omorâți. Au dreptul oamenii să decidă aceasta? E întrebarea lui Dostoievski și Mahler. Tulburătoare
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
perfect, ce fac? Schimb originalul! Fac ce vreau cu mine! (Rîde) Nu pot să-mi permit așa ceva traducînd pe altcineva, dar cu mine fac ce vreau. R.B.: D-na Nina Cassian, Dumneavoastră ați trăit intens o întreagă perioadă fertilă din istoria literaturii române, mai ales a literaturii interbelice, a avangardei, a suprarealismului, sunteți evocată de poeții vremii, de un Ion Barbu de pildă și sunteți evocată și de un autor german care a pornit pe urmele lui Paul Celan, dar în
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
din �stol" sunt furați, dintr-o confuzie, de o altă echipă de deshumatori (probabil nemți) și �își iau zborul" spre o țară străină. în urma săpătorilor, albanezii �îmblânzesc pământul", cultivând �imediat ceva în locul cimitirelor"... Căutătorii dau de jurnalele unor dezertori, de istoria unor eroi ai rezistenței albaneze sau a unei prostituate care însoțea armata, fiind și ea considerată �căzută pentru partie", dar și de urmele colonelului Z., a cărui frumoasă văduvă, admirată de cei doi căutători, îi idolatriza amintirea, și care se
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
era adevărat. Atât de capricios operează imaginea, de la un pol la altul! Chiar figuri ale unei singure direcții - cel Bun, cel Rău, cel Mare, cel Groaznic dispun de un regim de ambiguitate, după unghiul în care ne situăm în fața oglinzii istoriei. Petru cel Mare mai era și crud, Ivan cel Groaznic a unificat Rusia ș.a.m.d. Într-o împrejurare, Napoleon Bonaparte a făcut o criză de furie cu teribile imprecații, când a citit într-un ziar - cu toatele erau ale Puterii
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
au prins cîndva, dar care acum nu pot stîrni unui cititor contemporan decît un zîmbet ironic de compătimire. Lumea romanescă a lui Breban rămîne rudimentară, schematică. Personajele, "animalele bolnave", sînt "caractere", nu felii de viață. Situate într-un soi de istorie "ieroglifică", ele nu evoluează, ci se ciocnesc haotic, principalul scop fiind extragerea unei "morale", o morală cu cîteva reguli bine stabilite, deși funcționează aparent după reguli paradoxale. Nu e de mirare pentru că Nicolae Breban e acela care ține prima pagină
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
abisal, amestec de generozitate și promiscuitate, cel care îi manevrează cu ajutorul unor puteri obscure pe toți ceilalți. în planul doi, se află femeile... Aceasta este ordinea brebaniană consacrată, nici o femeie nu are dreptul la prim-plan. Ele au de obicei istorii de "victimă", sînt toate niște biete Justine rătăcite prin orgiile masculine complicate, intelectualo-erotice. De-a lungul timpului Breban a întocmit un adevărat bestiar: există bărbați de tip tigru, armăsar, iar femeile pot fi iepe de rasă, oi, căprioare și multe
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
Gheorghe Ceaușescu În 1882 Maiorescu constata excepționala dezvoltare a poeziei române, dar în același timp și o rămânere în urmă a literaturii științifice (istoria, lingvistica etc.): "În literatura științifică am rămas înapoi: studiile istorice sunt aproape pierdute, studiile limbistice sunt de-abia susținute". Cauza acestei disproporții? Înlănțuirea logică a unui foarte întins șir de idei, și aceasta este știința, este o treaptă mai târzie
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
dezvoltării intelectuale și cere o tărie mai mare a gândirii abstracte decât se găsește astăzi în majoritatea capetelor noastre" (Literatura română și străinătatea II). În 1908 adăuga noi pagini însemnărilor mai înainte pomenite în care arăta cu satisfacție că domeniul istoriei a cunoscut o evoluție importantă: "Însă renașterea și întemeierea istoriografiei naționale se datorește profesorilor universitari mai noi, d-lor N. Iorga și D. Onciul, cărora li se poate adăuga din partea studiilor paleo-slavice d. I. Bogdan. Comoara de documente, descoperită și
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
mai însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În 1899 la
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În 1899 la 23 martie Maiorescu în calitate de senator face o interpelare în Senat cu următorul text: "Interpelez pe d. ministru prezident și pe d.
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În 1899 la 23 martie Maiorescu în calitate de senator face o interpelare în Senat cu următorul text: "Interpelez pe d. ministru prezident și pe d. ministru de culte și instrucțiune publică asupra autorilor însărcinați
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
este vorba. În 1899 la 23 martie Maiorescu în calitate de senator face o interpelare în Senat cu următorul text: "Interpelez pe d. ministru prezident și pe d. ministru de culte și instrucțiune publică asupra autorilor însărcinați de guvern să scrie o Istorie Română pentru expoziția de la Paris" (discursul 125). Guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza luase hotărârea, salutată de Maiorescu, să fie scrisă o istorie a românilor care, tradusă în franceză și în germană, să fie prezentată la Expoziția de la Paris din
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
și pe d. ministru de culte și instrucțiune publică asupra autorilor însărcinați de guvern să scrie o Istorie Română pentru expoziția de la Paris" (discursul 125). Guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza luase hotărârea, salutată de Maiorescu, să fie scrisă o istorie a românilor care, tradusă în franceză și în germană, să fie prezentată la Expoziția de la Paris din 1900. Pentru redactarea acestei sinteze pentru partea de istorie antică și medievală guvernul a apelat la Dimitre Onciul, Nicolae Iorga, Xenopol și Ion
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
liberal condus de Dimitrie Sturdza luase hotărârea, salutată de Maiorescu, să fie scrisă o istorie a românilor care, tradusă în franceză și în germană, să fie prezentată la Expoziția de la Paris din 1900. Pentru redactarea acestei sinteze pentru partea de istorie antică și medievală guvernul a apelat la Dimitre Onciul, Nicolae Iorga, Xenopol și Ion Bogdan. Alegerea făcută întrunește sufragiile lui Maiorescu. Mai puțin entuziast se arăta senatorul conservator la desemnarea lui Bianu pentru capitolul de istorie literară, deoarece îl considera
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
sinteze pentru partea de istorie antică și medievală guvernul a apelat la Dimitre Onciul, Nicolae Iorga, Xenopol și Ion Bogdan. Alegerea făcută întrunește sufragiile lui Maiorescu. Mai puțin entuziast se arăta senatorul conservator la desemnarea lui Bianu pentru capitolul de istorie literară, deoarece îl considera "foarte puțin competent literat în ale poeziei" (se simte frustrarea că n-a fost însărcinat el însuși cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana lui Colescu-Vartic, redactor la Voința Națională, colaborator la alcătuirea unor volume de documente despre 1848 și Unirea Principatelor, pentru capitolul de istorie contemporană, alături de personalități de excepțională valoare și competență, nu i se mai pare mentorului Junimii acceptabilă. Vă puteți închipui", spune Maiorescu, "că la auzul acestui fapt" - e vorba de numirea lui Colescu-Vartic , "care sânt convins că va părea monstruos oricărui
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
acest Senat, când îl aude acum enunțat de mine, cei patru profesori însărcinați cu partea istorică cea mai puțin delicată și-au zis: cum merge asta?" Cum desemnarea redactorului Voinței Naționale frizează absurdul, Maiorescu, împreună cu istoricii nominalizați pentru capitolele de istorie veche și medievală, crede că "d. Colescu-Vartic e acolo numai o figură interpusă, poate numai ca un scriitor în sensul material al cuvântului: și că îndărătul lui e un alt om, acela în adevăr cunoscător al istoriei contemporane sau, după cum
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
pentru capitolele de istorie veche și medievală, crede că "d. Colescu-Vartic e acolo numai o figură interpusă, poate numai ca un scriitor în sensul material al cuvântului: și că îndărătul lui e un alt om, acela în adevăr cunoscător al istoriei contemporane sau, după cum afirma d-sa cu propriul său termen "amestecat în întâmplările cele mari ale istoriei contemporane", atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume această parte a istoriei, ca să ia
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
poate numai ca un scriitor în sensul material al cuvântului: și că îndărătul lui e un alt om, acela în adevăr cunoscător al istoriei contemporane sau, după cum afirma d-sa cu propriul său termen "amestecat în întâmplările cele mari ale istoriei contemporane", atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume această parte a istoriei, ca să ia răspunderea înaintea lumii, dar li s-a refuzat". Refuzul lui Dimitrie Sturdza de a redacta capitolul de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
cunoscător al istoriei contemporane sau, după cum afirma d-sa cu propriul său termen "amestecat în întâmplările cele mari ale istoriei contemporane", atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume această parte a istoriei, ca să ia răspunderea înaintea lumii, dar li s-a refuzat". Refuzul lui Dimitrie Sturdza de a redacta capitolul de istorie contemporană i se pare legitim lui Maiorescu, deoarece un prim-ministru nu putea "să subscrie însuși o parte din istoria
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
contemporane", atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume această parte a istoriei, ca să ia răspunderea înaintea lumii, dar li s-a refuzat". Refuzul lui Dimitrie Sturdza de a redacta capitolul de istorie contemporană i se pare legitim lui Maiorescu, deoarece un prim-ministru nu putea "să subscrie însuși o parte din istoria contemporană, care va figura la expoziție". Recunoscând acest fapt D. Onciul, Iorga, Xenopol și I. Bogdan au cerut să poată
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
istoriei, ca să ia răspunderea înaintea lumii, dar li s-a refuzat". Refuzul lui Dimitrie Sturdza de a redacta capitolul de istorie contemporană i se pare legitim lui Maiorescu, deoarece un prim-ministru nu putea "să subscrie însuși o parte din istoria contemporană, care va figura la expoziție". Recunoscând acest fapt D. Onciul, Iorga, Xenopol și I. Bogdan au cerut să poată superviza textul lui Colescu-Vartic înainte de publicare. Spre surprinderea lor și a lui Maiorescu cererea nu le-a fost acceptată, fapt
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
cerut să poată superviza textul lui Colescu-Vartic înainte de publicare. Spre surprinderea lor și a lui Maiorescu cererea nu le-a fost acceptată, fapt care a dus la eșuarea proiectului. România n-a prezentat la Expoziția de la Paris o sinteză de istorie națională în două limbi de circulație, o sinteză atât de necesară unui public occidental prea puțin familiarizat cu realitățile Carpato-Dunărene. Era absolut normal ca patru istorici români de mare anvergură să dorească să supervizeze textul unui autor care era departe
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
familiarizat cu realitățile Carpato-Dunărene. Era absolut normal ca patru istorici români de mare anvergură să dorească să supervizeze textul unui autor care era departe de a-și fi probat competența. Din nefericire Dimitrie Sturdza voia să facă în capitolul de istorie contemporană politică și, nereușind să-i convingă pe ceilalți autori să accepte punctele sale de vedere, a renunțat la proiect, sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
d. Sturdza ura sa particulară în contra lui Cuza-Vodă". Sentimentele și resentimentele politice nu au ce căuta în publicațiile academice, iar precedentul grav cu introducerea la volumele de cuvântări ale Regelui Carol I demonstra că Dimitrie Sturdza înțelegea să facă din istorie câmp de acțiune politică. Maiorescu, postulând autonomia absolută a domeniului cultural, nu putea accepta o asemenea atitudine. Răspunsul ministrului Cultelor la interpelarea lui Maiorescu pomenește doar dreptul lui Dimitrie Sturdza de a avea propriile sale păreri în domeniul istoriei contemporane
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]