682 matches
-
scoase parcă din poveștile cu benzi desenate ale copilăriei, dar care au un rezultat foarte serios: permit S.U.A. să controleze circuitul capitalurilor la nivel planetar. De cele mai multe ori, nimeni nu știe de ce fluctuează piața financiar-monetară, iar cine vine cu o istorioară credibilă are șanse să devină un bun broker, să influențeze lucrurile în sensul dorit. Ei bine, cam așa procedează americanii la scară globală. După 11 Septembrie s-a stabilit rapid faptul că teroriștii sunt finanțați de către Osama bin Laden din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
asupra unei piese avându-i ca eroi pe Pyram și pe Thisbe, tocmai în virtutea ambiguității sale de farsă tragică. În locul unor povești precum aceea a luptei lui Hercule cu centaurii sau a lui Orfeu sfâșiat de bacante, el preferă o istorioară care, aliind farsa și tragedia, implică o teatralitate asumată, foarte pe gustul acestui mare susținător al iluziilor, al umbrelor goale: „Cea mai bună dintre toate piesele acestea nu e decât o amăgire. Și cea mai proastă devine frumoasă, dacă o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
păcat că profesioniștii filosofiei nu le prea gustă savoarea. Greșesc în această privință, ca de fiecare dată când se lipsesc de plăcerea de a fi inteligenți, sau chiar de inteligența unei plăceri. Pentru că adeseori anecdota condensează sensul unei întregi filosofii. Istorioara nu-i un scop în sine, ținând de bârfă, de „spuma zilelor” ori de suprafața lucrurilor: ea arată ce e profunzimea și-l conduce direct la epicentru pe oricine pleacă urechea la aceste saga miniaturale. Adesea, istorioara va fi pusă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unei întregi filosofii. Istorioara nu-i un scop în sine, ținând de bârfă, de „spuma zilelor” ori de suprafața lucrurilor: ea arată ce e profunzimea și-l conduce direct la epicentru pe oricine pleacă urechea la aceste saga miniaturale. Adesea, istorioara va fi pusă pe nedrept pe seama unuia sau altuia, o anumită vorbă de duh putându-i caracteriza pe mai mulți filosofi. N-are importanță: spiritul este comun, filosofii Antichității, în cvasitotalitatea lor, nu pun nimic mai presus de libertatea lor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fată căreia îi dă o lecție de filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-o facă. Mai mult: că acest fapt divers smuls ipotezelor de pe străzile Abderei permite un vademecum al materialismului abderitan. Căci ce ne spune această istorioară? Același lucru ca și aceea cu pâinișoarele; ea ne transmite un adevăr asemănător aceluia al filosofului devenit orb în mod voluntar și conține o lecție similară celei a dorinței de a păși în eternitate cufundat în miere: realul se reduce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
două-trei anecdote, nu s-a păstrat nimic. Anaxarh Preafericitul a dus cu el în mormânt (și acesta necunoscut) secretele unui supranume de invidiat! Și de această dată, tot anecdota condensează filosofia personajului sau, cel puțin, temperamentul, natura lui. Două dintre istorioare prezintă un om care nu se lasă ușor păcălit și preferă, ca și Diogene, libertatea în locul companiei sau afecțiunii mai-marilor zilei și autonomia în locul proximității complice a celor care beneficiau de putere și autoritate. Trăsătura de caracter întreține, poate, o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Când același îi caută pricină și amenință că o să-i taie limba, el și-o mușcă cu dinții și-i scuipă în obraz o bucățică. Chiar dacă aceeași anecdotă i se mai atribuie și lui Zenon din Elea, să reținem că istorioara face din Anaxarh un om pe care puterea nu-l sperie, pe care cei puternici nu-l impresionează, care nu se teme de autoritate și care, liber fiind, se bucură de libertatea sa ca de bunul cel mai de preț
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
potrivit căruia anecdota constituie calea regală care duce la epicentrul unei gândiri, aș vrea să revin asupra parfumului nu chiar așa de nevinovat al cirenaicului. Pentru că foarte adesea i se întoarce spatele lui Aristip filosoful pe motivul acestui gen de istorioară luată ca atare, fără o distanțare care să permită judecarea obiectivă. În schimb, dacă decodăm sensul, semnificația, mesajul transmis de filosof prin acest fapt echivalând cu o vorbă de duh, cu un aforism, atunci obținem o teorie, ajungem la un
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu această parte a corpului: a strâmba din nas când e vorba de cineva, a nu putea să-i suferi nici măcar mirosul și alte asemenea expresii din
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, toate aceste istorioare arată că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului (ieri ca și astăzi) face din el un personaj cusurgiu, afemeiat, mâncău, băutor, amoral, imoral, necumpătat, trăind plăcerea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv sau niște pirați și, de fapt, aceeași mică lume a Atenei. Dușmanul comun rămâne Platon, Comandorul cu veleități piromane. Și multe istorioare puse pe seama unuia sau altuia se clarifică în lumina contextului antiplatonician. Într-un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca interpelator
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Celsus scrie lucrarea Contra creștinilor, dar corabia păgână deja se scufundă... În acest timp, lipsit de griji, crezând încă în posibilitatea de a-i conduce pe oameni spre virtute făcând mai degrabă apel la rațiunea lor decât prostindu-i cu istorioare care le încurajează gustul pentru miraculos, Diogene din Oenoanda comandă unor artiști mozaicari, zidari, sculptori acest proiect mirific: un zid lung de opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
autoportretului (Adrian Cioroianu) 251 Conducătorul și portretistul său nevăzut: cazul pictorului Eugen Palade 252 Competiția pe piața venerației. Comanditarii 252 Artistul Palade și modelul său 256 Recompensele morale și financiare 259 Detalii tehnice ale câtorva tablouri ale lui Palade 261 Istorioare despre „arta omagială” 263 Anti-solidaritatea. Represiunea asupra greviștilor mineri din 1977 (Andreea Iacob) 266 Brașov, 15 noiembrie 1987 (Daniel Iftene) 272 Greutatea disidenței asumate. Cazul Doina Cornea (Octavian Coman) 281 Indice de nume 293 Indice de localități 298 Precizaretc "Precizare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atenueze prezența femeii sau chiar să o șteargă. Palade a găsit o soluție de compromis: un personaj În alb (dar care nu mai sugerează o uniformă medicală) a rămas În tablou, dar În spatele Elenei Ceaușescu, În stânga tabloului, departe de Conducător. Istorioare despre „arta omagială”tc "Istorioare despre „arta omagială”" Eugen Palade apreciază că un capitol esențial al artei omagiale precedă cronologic epoca lui Ceaușescu și a pregătit-o În mare parte. Este cazul Cooperativei „Arta Plastică”, un ansamblu instituțional din anii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
să o șteargă. Palade a găsit o soluție de compromis: un personaj În alb (dar care nu mai sugerează o uniformă medicală) a rămas În tablou, dar În spatele Elenei Ceaușescu, În stânga tabloului, departe de Conducător. Istorioare despre „arta omagială”tc "Istorioare despre „arta omagială”" Eugen Palade apreciază că un capitol esențial al artei omagiale precedă cronologic epoca lui Ceaușescu și a pregătit-o În mare parte. Este cazul Cooperativei „Arta Plastică”, un ansamblu instituțional din anii ’50. Atelierele acestei cooperative erau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
15); imaginație (13); vis (13); copii (12); somn (12); de dragoste (9); frumos (9); întîmplare (9); amintiri (8); bunica (8); Harap-Alb (8); legendă (7); mit (7); poezie (7); fantastic (6); fantezie (6); lungă (6); minciună (6); personaje (6); zînă (6); istorioară (5); dragoste (5); interesant (5); istorisire (5); plăcere (5); relaxare (5); tristă (5); viață (5); zîne (5); bunici (4); film (4); prințese (4); sfîrșit (4); story (4); veche (4); acțiune (3); adevărată (3); de amor (3); bucurie (3); final fericit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viața unor personalități. În timpul practicii, candidatul ținea un număr de lecții curente și trei lecții de probă. Iar pentru obținerea diplomei, dosarul candidatului trebuia să cuprindă: o lucrare semestrială asupra unui subiect din domeniul practicii pedagogice, un portret psihologic, o istorioară educativă, utilizabilă la lecțiile de educație morală și toate piesele lecțiilor de probă. La rândul său, dosarul lecțiilor de probă presupunea următoarele: planul lecției, raportul asupra acesteia, elaborat de un practician sau de un asistent, un tablou statistic asupra distribuției
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu idei. Am devenit, destul de repede, amici (lucru de mirare, căci nu reușea defel să-și păstreze prietenii!). Îmi propune să montez Povestiri hasidice de H. Bloch. Rămîn uimit: nu e o piesă, ci o carte celebră, cu parabole și istorioare cvasi-filozofice. Oricum, nu e pentru copii. El insistă. Mă ambiționez: îi spun că o s-o fac... Munca pe text a fost un calvar: cartea n-avea nimic teatral. Și mai ales copiii nu ar fi înțeles nimic din ea. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și d. Lefter, destul de ostenit și dumnealui, dar repede, și cu capul gol, de degrab' ce-i era și chivuțele după el: -Ho! Ho! Nu mai vrei belete? sa mai vii la belete!" (s. n.) Furnicătura de palmă a împăratului din istorioara Poveste, mai sus amintită, se instalează treptat, dar previzibil, pe măsură ce fiii se înfățișează cu cererea nepotrivită. Primul are parte de un răspuns imperial, cu argumente rostite calm: "Fătul meu, asta nu se poate. Ești fecior de împărat și ai să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
că "e vremea petrecerilor", întâmpinați de Ancuța cea tânără care era "tot ca mă-sa de sprâncenată și de vicleană". La han, veni comisul Ioniță pe cal roib, pintenog de trei picioare, dar care se trăgea "dintr-o viță aleasă". Istorioara pe care o povestea comisul Ioniță se întâmplase pe vremea lui Mihai Vodă Sturza ; pe-atunci era tânăr și hangiță era "cealaltă Ancuță". Fiind gata de plecare, comisul a închinat oala cu vin în cinstea unui boier care tocmai venise
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a ros funia cu care fusese legat și coborâse pe ea de-a lungul turnului, atacând străjile. Despre erou circulau multe istorioare: luptase în războaie, stătea în picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de orez numai cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre Iași, cu marfa în spinare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
profesorului. Uneori se abordează lecția printr-o referire la un eveniment (științific, social, politic etc. recent, viu în mintea elevilor), în raport cu care profesorul își declară atitudinea, invitând pe elevi să mediteze asupra lui, alte ori profesorul narează pe scurt o istorioară sau o întâmplare din viata lui (o constatare într-o vizită în țară sau străinătate etc.) sau a altora (de regulă, personalități cunoscute, cu renume); de cele mai multe ori se începe prin a sublinia calitățile auditorului, creditându-l pe acesta cu
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Procedează la fel si cu partea a doua. În timp ce asculți părțile, nu uita să folosești tehnicile învățate la modulul Comunicarea (formularea si adresarea întrebărilor, ascultarea activă, limbajul non verbal etc.). Alternativă. Pentru ca să fie si mai eficient, puteți pregăti câte trei istorioare pentru fiecare grup. Prezentați părților partea lor de istorie, iar mediatorul, fără să le știe, să încerce să stabilească faptele. Mai jos este prezentat un exemplu. În timpul pauzei profesoara a văzut-o pe Maria si Florentina certându-se. Maria o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
Voroneț et ses icônes, p. 7-9. IORGA, Nicolae. Istoria lui Ștefan cel Mare pentru poporul român. Ediția a 3-a, îngrijită și prefațată de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2004, 278 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. 5-10. CANTEMIR, Dimitrie. Legende și istorioare orientale: legen-de, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Juni-mea, 2013, 250 p.: il. Elvira Sorohan: Cuvânt introductiv, p. 5-12. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE. INTERVIURI SOROHAN, Elvira. Reeditarea lui Ion Pillat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 7-9. IORGA, Nicolae. Istoria lui Ștefan cel Mare pentru poporul român. Ediția a 3-a, îngrijită și prefațată de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2004, 278 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. 5-10. CANTEMIR, Dimitrie. Legende și istorioare orientale: legen-de, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Juni-mea, 2013, 250 p.: il. Elvira Sorohan: Cuvânt introductiv, p. 5-12. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE. INTERVIURI SOROHAN, Elvira. Reeditarea lui Ion Pillat. În: Iașul literar, 16
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]