1,082 matches
-
schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului eficient). W. Sargant (apud Mucchielli, 2002) ne istorisește exemplul unui predicator care începea întotdeauna prin a provoca emoții puternice celor susceptibili de a se converti. El convingea menbrii audienței că, dacă nu vor reuși să obțină mântuirea, vor ajunge în focurile Infernului. Deoarece audiența, convinsă pe moment, s-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ascundă sub o mândrie stoică. Singuratici, închiși în lungi tăceri, sunt totuși firi sociabile, simt nevoia de a găsi înțelegere. De aici „spovedania”, care intervine într-o împrejurare anume, când ei socotesc momentul potrivit să își destăinuie motivele apăsării sufletești. Istorisesc ce li s-a întâmplat și le-a marcat grav existența. Dau, în consecință, confesiunii o inevitabilă solemnitate. Apoi reintră în muțenie. Sub raport narativ, are loc o pauză înfiorată în desfășurarea vieții curente, trecutul invadează prezentul, îl dizolvă și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
urs, Ostrovul Lupilor. Punctul cel mai înalt în studiul sadovenian al valorilor socio-morale pe care o civilizație arhaică reușește să le conserve prin izolare de lumea modernă se află în Baltagul, unul din romanele fundamentale ale literaturii române. Aici se istorisește cum o munteancă, Vitoria Lipan, nevastă de oier, caută și descoperă cadavrul bărbatului ei, care nu se mai întorsese acasă. Femeia îi identifică și pe autorii crimei, doi ciobani, jefuitorii mortului, îi silește să își recunoască fapta și procedează la
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
putut încheia. Dacă lui Gheorghe Ștefan i-ar fi trecut prin minte să asculte toate poruncile Bisericii... „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a hirelor...” Exemplară pentru ilustrarea meandrelor „sorții nestatornice” este - în Letopisețul lui Miron Costin - remarcabila nuvelă care istorisește „mărirea și decăderea lui Vasile Lupu”, Voievodul cu fire mai mult împărătească decât domnească. Destule dintre acțiunile și intențiile ambițiosului domn stârnesc nemulțumirea cronicarului. Năzuința de a-și întinde stăpânirea asupra țării Românești (unde voia să-l înscăuneze pe fiu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țarigrad). Zvonul public îl implica, prin intermediul unui ucigaș notoriu, Ghinea căpitanul, care-i îndeplinea ordinele (și, probabil, al altor interpuși: „pen mijlocul unor léși”), în dispariția lui Gheorghe Duca. Tot de numele lui Șerban Cantacuzino sunt legate și „întâmplările” stranii istorisite de Neculce (niște „ucideri tăcute”) în legătură cu Gavriliță Costachi, hatmanul (a fost căsătorit întâi cu o fiică a lui Caracaș, apoi cu Tudorica, fiica hatmanului Iancu Costin - i-a fost, deci, cumnat lui Miron Costin -, și, în fine, cu Vasilica, fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ucide pe Ahile) - într-un text (copie, probabil, din secolul al XVIII-lea) în care Hermes este numit „pre latinește”, iar zeițele apelează și la seria onomastică grecească și la cea latină -, povestindu-le „visul lui Paris” cuprinzând faimoasa „judecată”. Istorisește un Paris om de gust, dispus să-și asume anumite riscuri (cele ce decurgeau din poziția Herei), în stare să renunțe la avantaje considerabile (plata Athenei) și să facă un act de dreptate ferit de calcule pedestre: „[...] și adormind foarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan cel Tânăr a murit la 14 ianuarie 1527, când avea cam douăzeci de ani), în care semnele unei boli grave au lipsit, ce a născut suspiciuni de otrăvire. Aceste războaie (niște „războaie particulare”, s-ar zice - Constantin Gane 219 istorisește povestea, frumoasă [dar poveste], a „pețitorului care întârzie” [Ștefăniță Vodă ar fi fost ocupat cu un război] și când, în fine, sosește, găsește mireasa râvnită măritată cu altul [cu un Radu de la Afumați, mai punctual]), purtată pentru o domniță, ne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o-u fr[u]musețat cela ce es[te] binecinstit și de Hs iubit creștin Alexandru voevod, nacătoriul[ui] dumniilu[i] celui ce s-au pristăvit întru fericită credință, celuia ce au fost binecinstit și de Hs. iubit domnŭ creștin”) istorisește această aventură postfunerară: „Radul voevod ce au fos[t] domnŭ țărăi Rumănești și Moldovei. Și multe războe au biruit; și iară au venit de la cinstita Poartă, și-au fost al doile răndŭ domnŭ țărei Rumănești și s-a lăsat stegul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
643. 78. Ibidem, p. 519, inscripția nr. 632. 79. Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, p. 213. 80. Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 74. Pe piatra de pe mormântul ce adăpostește oasele lui Preda Brâncoveanu și ale fiului său, Papa, se istorisește cum „li s-au întâmplat perire” celor doi: „întăi Papei post. în zilele lui Constantin Șerban voevod, pe vréme ce s-au rădicat dorobanțŭ, călărașii hoțéște asupra domnu-său și a neamului boeresc, atuncea au ucis pre Papa postelnicu, fiind leat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au fost a jupân Cernicăi, ce-au fost mare dvornic”, „să fie volnică [...] să aib
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trecusem și mai Înainte) pentru a-mi exercita acolo profesia. La acea vreme, În mănăstirea capucinilor trăia un călugăr, părintele Tomaso, care obișnuia să vaccinze și, În afară de aceasta, chiar să practice medicina. Cred că Întâmplarea amuzantă pe care o voi istorisi poate fi o ilustrare a sistemului adoptat de părintele Tomaso. În una din zile, un aurar catolic Între două vârste veni să-mi ceară un Aphrodisiacum, mărturisindu-mi că este Într-atât de vlăguit din cauza plăcerilor lipsite de cumpătare, Încât
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
IV: Proză, ed. cit., pp. 99-106). Iată două pasaje: „(...) Nababul, dragomanul și eu, prinși de valuri În cabină, ne-am fi Înecat chiar la mal, Întocmai ca oarecine! Soarta Însă nu vroi să pățim asemine rușine, căci În vreme ce Nababul Îmi istorisea, arăpește, o cruntă Înecare pe marea Indiei, auzii, ca prin vis, un glas strigând: Se răstoarnă vaporul!”; „Frigul era mai cumplit și umezeala mai pătrunzătoare cu cât se apropiau zorile (...). Răsăritul soarelui era pentru mulți din noi un spectacol nou
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unul dintre artiștii proeminenți care au avut, timp Îndelungat, relații cu curtea lui Ranjit. Printre pânzele sale cele mai importante e menționată tocmai descrierea curții de la Lahore, a cărei schiță a fost luată În Împrejurările dramatice pe care Honigberger le istorisește aici. 305. Cum am văzut În Studiul introductiv, tabloul pictat de Schöfft face parte acum din Muzeul din Panjab; un important detaliu a fost reprodus recent În condiții excelente În același Lafont, Ranjit Singh, pp. 145-146. 306. Adi Granth, textul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un vast cerc, În mod cvasisimbolic, Patañjali et le Yoga se deschide cu povestirea aceluiași pasaj din Honigberger, iar cartea va fi ultima sa contribuție majoră la studiul disciplinelor yoga. „Către mijlocul secolului trecut, dr. J.M. Honigberger uimea lumea savantă istorisind povestea yoghinului Haridas. La Lahore, În prezența maharajahului Ranjit Singh din Punjab și a curții sale, Haridas a intrat În stare cataleptică și a fost Îngropat Într-o grădină. Mormântul a fost păzit cu strășnicie timp de patruzeci de zile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la granița dintre pseudomemorialistică și pseudoficțiune, face figură anacronică în peisajul literar al deceniului al șaptelea din secolul trecut. Prima secțiune, Vânători din codri, este excesiv îndatorată narațiunilor cu subiect cinegetic ale lui Mihail Sadoveanu (care figurează și ca personaj, istorisindu-i-se o peripeție vânătorească), cu deosebirea că U. are tendința de a înghesui întâmplările în calapodul prea strâmt al unei verosimilități convenționale, deși o oarecare iscusință de povestitor, care se lasă simțită, ar fi promis mai mult. Povestirile reunite
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
este însuși autorul, în celelalte culegeri de miniaturi și nuvele eul-narator devine copilul. Felul de a metaforiza (de a personifica, hiperboliza și diminutiva) este specific artei sale literare. Surprizele metaforice ale personajului Radu anunță isprăvile pronunțat epice ale lui Guguță, istorisite într-o serie amplă, deschisă în 1967 și întinsă pe mai bine de trei decenii. Lui Guguță i se acordă rolul de creator de situații sau de modelator al lor. Întâmplările se produc după un tipar insolit, dictat de logica
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
disimuleze. La control i se găsește o piatră. Reacția sa: „Nu mă pot duce acasă cu mâinile goale”. A fost, desigur, o glumă, dar care sintetiza o filosofie de viață: suntem datori să recuperăm ceea ce statul ne-a confiscat. Intervievatul istorisește cu umor tranzacțiile cu cei pe care-i conducea: „Aveam două cabine și-i controlam la ieșire. Uneori se adunau și câte 40 kg de carne. Se plângeau că au luat o fleică pentru copii, pentru nevastă”. Convins că nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scurte, mai cu seamă pe cele care aduc în scenă animale cu tabieturi și comportamente omenești: caii de birjă hotărăsc să intre în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul teatral al momentului. Vocația teatrală a lui R. este ilustrată însă pe deplin de scenetele versificate în care predomină șarja lexicală. Se
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
iurtele pe malurile fluviilor și să afle dacă plătesc sau nu „bir” țarului, abia având vreme să semnaleze câte un „loc” ingnorat de geografii consultați îndeobște. Se mișcă acum mai liber și se „amestecă” mult mai des în text. Îi istorisește țarului drumul său prin China, un drum dificil, o călătorie inițiatică. „Minunarea” nu lipsește, și într-un rând ambasadorul exclamă: „Noi ne simțim ca pe alt tărâm”. Dar parcă ar fi vorba, mai degrabă, de un soi de „încântare”. Călătorul
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Purtat de evenimente, în timpul primului război mondial editează împreună cu S. Pauker, la Odessa, un ziar în limbile rusă și română, „Vestitorul”, în care se arată ostil insurecției bolșevice. Va scoate și o broșură, Românii în ghearele bolșevicilor (1919), în care istorisește, parcă dintr-o suflare, tot calvarul (anchete, arestări ș. a.) îndurat în țara intrată sub teroarea roșie. Un publicist temperamental se dovedește a fi N. în luările lui de poziție pe teme politice sau în alte felurite „chestiuni palpitante” care țin
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
București, 1937; Schiță pentru istoria lui „cum e cu putință ceva nou”, București, 1940; Două introduceri și o trecere spre idealism, București, 1943; Jurnal filosofic, București, 1944; Pagini despre sufletul românesc, București, 1944; „Fenomenologia spiritului” de G. W.F. Hegel, istorisită de ..., Paris, 1962; Douăzeci și șapte trepte ale realului, București, 1969; Eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni și lucruri), în Platon, Lysis, București, 1969; Rostirea filosofică românească, București, 1970; Creație și frumos în rostirea românească, București, 1973; Eminescu
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
și-a aflat în Învățături... o extensie profundă și mai ales durabilă. Ideea cruciadei antiotomane prinde astfel substanță, în primul rând prin alegerea făcută de cărturarul român citind Panegiricul... lui Eftimie al Târnovei. N.B. oprește pentru „îndreptarul” său pasajele ce istoriseau victorii câștigate de Constantin cel Mare sub pavăza semnului sfânt. Căci, printr-un anacronism produs probabil de Eftimie al Târnovei, împăratul luptă adesea contra turcilor. Gândul protejării patriei, a valorilor amenințate de cotropitorii desemnați de zugravii din Moldova drept principali
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
de superstiții și mistere oculte, K. întrețese, pornind de la Drăculești, și un fir istoric, mizând pe interferarea de real și suprareal. Formula care ar putea sugera impulsurile acestei narațiuni este „febră și viziuni”. Dyonisia (1926), „roman de voluptate și durere”, istorisește, cu un tâlc moralizator, pătimirile unei cochete. Răsfățată și egoistă, Dyonisiei, căreia îi place să fie dorită, viața îi rezervă o lecție dură. Un accident stupid o desfigurează, și pentru atrăgătoarea ușuratică din acea clipă începe calvarul. Abia acum, când
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
de zi cu zi e pregnant în romanul Rango, prietenul oamenilor (1942), carte apărută, din cauza legilor antisemite ale momentului, sub numele scriitorului G.M. Vlădescu. Din aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai oamenii norocoși
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
mitologiile clasice - de a fi înrădăcinată în istorie. Crezul nicean face o referință precisă la zilele lui Ponțiu Pilat, prefect al Iudeii între 26-36 (d.Hr.). Prin urmare, „metanarațiunea” Revelației nu se povestește liber, ca un basm ancestral, ci se istorisește, precum faptele apostolilor. Pentru creștini, există un sit privilegiat în care, zi de zi, an de an, se deapănă această povestire. Cadrul în care povestea Evangheliei continuă să fie spusă și ascultată este Liturghia Bisericii. Teologia narativă cere ca istorisirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]