3,582 matches
-
53, p. 6). Asociația Pro Basarabia a fost constituită la 26 martie 1954 la Paris de către Al. Donici și Nicolae Dianu. Asociații filiale au fost create la Londra, În Spania, Brazilia, Germania, Suedia, Olanda, Canada, Portugalia și SUA. RFE, cf. Item nr. 11129/54. Alte două organizații au avut un rol complementar În organizarea activităților românilor din exil: Action Latine creată la 30 august 1952 (scopul său principal era să promoveze colaborarea dintre popoarele de origine latină, iar președintele său a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceea, nevoia de ajutor financiar, material și juridic pentru cei proaspăt sosiți În Franța a fost suplinită de intervenția unor organizații precum Caroman. Aceasta a luat naștere În 1947, la inițiativa foștilor reprezentanți ai Crucii Roșii În România. Cf. RFE, Item nr. 6684/53. În statutul său se afirma că „această asociație are un caracter umanitar și are ca scop ajutorarea tuturor refugiaților români, fără nici o distincție etnică sau de religie [...]. De asemenea, asociația se reține de la orice activitate cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
orice activitate cu caracter politic”. Vezi Statutul Comitetului de Asistență a Românilor, CAROMAN 1948-1949, Nanterre, Bibliothèque de Documentation Internationale Contemporaine, 1948-1949, fotocopie. O altă organizație de Întrajutorare a fost Comitetul Regina Elisabeta, creat În octombrie 1952 la Paris, cf. RFE, Item nr. 12183/53. Primul număr a apărut În ianuarie 1952. Era Nouă, V, nr. 1, joi, 30 septembrie 1948. Rémy Roure, „Appel dans l’exile”, Era Nouă, V, nr. 1, joi, 30 septembrie 1948. Cahiers Roumains, I, nr. 11, aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1954, p. 13. Ibidem, nr. 190, 1 decembrie 1954. Cuvîntul Nostru. Notre parole, Our Word, Paris, 1955-1958. Our Word, I, nr. 1-2, februarie 1955, p. 13. Potrivit unui raport RFE, consiliul parohial al Bisericii Ortodoxe era sub controlul legionarilor. RFE, Item nr. 6684/53. România Muncitoare, II, iulie 1952. RFE, Item nr. 118/56. La Roma, a fost publicată Țara. Tribună a românilor liberi, Încă din aprilie 1949, sub direcția lui Alexandru Gregorian. În februarie 1949, tot la Roma apăreau Suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Nostru. Notre parole, Our Word, Paris, 1955-1958. Our Word, I, nr. 1-2, februarie 1955, p. 13. Potrivit unui raport RFE, consiliul parohial al Bisericii Ortodoxe era sub controlul legionarilor. RFE, Item nr. 6684/53. România Muncitoare, II, iulie 1952. RFE, Item nr. 118/56. La Roma, a fost publicată Țara. Tribună a românilor liberi, Încă din aprilie 1949, sub direcția lui Alexandru Gregorian. În februarie 1949, tot la Roma apăreau Suflet românesc, avînd o orientare religioasă-creștină, și Vatra. Foaie românească de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acest lucru vi se pare prea ciudat, nu este nevoie să mă credeți pe cuvînt. Puteți demonstra ușor validitatea testului testîndu-vă inițial pentru un număr de substanțe și apoi rugînd pe cineva să vă realizeze o testare surogat pentru aceeași itemi. Ce puteți testa energetic. Un test energetic vă spune dacă energia circulă sau este blocată În mușchiul care este testat. Unele persoane folosesc testul pentru a pune corpului Întrebări care sunt mult dincolo de scopul acestei proceduri. „Este această investiție comună
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
a pornit de la constatarea că autoevaluările subiecților examinați cu ajutorul unui chestionar de personalitate (MMPI) se corelează mult între ele și a presupus că o asemenea corelație se datorează unui factor comun - dezirabilitatea socială. Pentru a-și confirma ipoteza, mai mulți itemi ai chestionarului au fost supuși aprecierii unor evaluatori (judges) și s-a întocmit astfel o scară de dezirabilitate socială (Edwards’s D. Scale) în care fiecare item are o valoare, un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
datorează unui factor comun - dezirabilitatea socială. Pentru a-și confirma ipoteza, mai mulți itemi ai chestionarului au fost supuși aprecierii unor evaluatori (judges) și s-a întocmit astfel o scară de dezirabilitate socială (Edwards’s D. Scale) în care fiecare item are o valoare, un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-a constatat că există o strânsă corelație, adesea de peste 0,80, între gradul de dezirabilitate al itemilor stabilit de evaluatorii externi și gradul de aprobare al subiecților
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de dezirabilitate socială (Edwards’s D. Scale) în care fiecare item are o valoare, un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-a constatat că există o strânsă corelație, adesea de peste 0,80, între gradul de dezirabilitate al itemilor stabilit de evaluatorii externi și gradul de aprobare al subiecților. Astfel, de exemplu, propoziția: „Îmi place să fiu loial față de prieteni”, care avea un înalt indice de dezirabilitate în SD, a fost acceptată de 98% dintre indivizii chestionați ca o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
educare”. Căi mai eficiente de diminuare a acțiunii dezirabilității ar fi înlăturarea de la început a întrebărilor despre care ne dăm seama că se expun foarte mult respectivei tendințe. Am putea merge, apoi, fie pe linia atribuirii unor indici de dezirabilitate itemilor (metoda lui Edwards), fie să asigurăm itemilor o dezirabilitate sensibil egală (metoda lui G. Allport). Tot aici putem încadra inserarea unor întrebări de control (lie item). Dacă subiectul răspunde cu „nu” la mai multe întrebări de genul „Ai lăsat vreodată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acțiunii dezirabilității ar fi înlăturarea de la început a întrebărilor despre care ne dăm seama că se expun foarte mult respectivei tendințe. Am putea merge, apoi, fie pe linia atribuirii unor indici de dezirabilitate itemilor (metoda lui Edwards), fie să asigurăm itemilor o dezirabilitate sensibil egală (metoda lui G. Allport). Tot aici putem încadra inserarea unor întrebări de control (lie item). Dacă subiectul răspunde cu „nu” la mai multe întrebări de genul „Ai lăsat vreodată pe mâine ceea ce puteai face azi?” sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de Thurstone - colectarea de la populația supusă investigării a unor păreri în legătură cu obiectul atitudinii, precum și selectarea și clasarea lor de către experți (judges) - oferă un tipar metodologic general de lucru în situații inedite, pe probleme și populații mai puțin cunoscute. Culegerea unor itemi descriptivi din conștiința comună a colectivității vizate, consultarea experților și elaborarea pe această bază a instrumentelor de investigație se recomandă și în cercetarea familiei din țara noastră. Multe dintre instrumentele traduse - și chiar adaptate, dar nu suficient -, în special din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vizate, consultarea experților și elaborarea pe această bază a instrumentelor de investigație se recomandă și în cercetarea familiei din țara noastră. Multe dintre instrumentele traduse - și chiar adaptate, dar nu suficient -, în special din limba engleză, au un conținut de itemi ce nu se potrivesc realității socioculturale de la noi. Aceasta a fost și concluzia unor cercetători români, care au aplicat în investigațiile autohtone câteva scale principale ce privesc rolurile și atitudinile membrilor din familie: scala diviziunii rolurilor, scala autorității în familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
depășirea intranzitivității. Este implicat însă artefactul ierarhizării. Compararea în perechi înlătură acest artefact, dar îl introduce pe cel al tranzitivității, fiind totodată o metodă foarte laborioasă. Prin metoda inventarului de valențe (Zörgö, 1978), subiecților li se prezintă o listă de itemi purtători de valențe (ca, de exemplu: „să mergi la film”, „să fii împreună cu băieții”, „eșec”, „iubire”, „căsătorie”, „familie”) cărora ei trebuie să le atribuie un scor (de la 0 la 100, sau de la -5 la +5) în funcție de prețuirea acordată. Cuvintele și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la +5) în funcție de prețuirea acordată. Cuvintele și expresiile date spre apreciere exprimă cât mai multe și mai variate categorii de valențe, reflectând mai amplu evantaiul de trebuințe, tendințe, dimensiuni sau orientări ale personalității. O pondere mare o au în listă itemii aparent neutri din punctul de vedere al trăsăturilor caracterial-morale (itemi ca „portocale”, „câine”, „întuneric” etc.), la care răspunsurile date pot fi însă fructificate de către specialist în sensul opțiunilor axiologice ale subiectului tocmai pentru că se înlătură efectele de dezirabilitate, clișeu și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
apreciere exprimă cât mai multe și mai variate categorii de valențe, reflectând mai amplu evantaiul de trebuințe, tendințe, dimensiuni sau orientări ale personalității. O pondere mare o au în listă itemii aparent neutri din punctul de vedere al trăsăturilor caracterial-morale (itemi ca „portocale”, „câine”, „întuneric” etc.), la care răspunsurile date pot fi însă fructificate de către specialist în sensul opțiunilor axiologice ale subiectului tocmai pentru că se înlătură efectele de dezirabilitate, clișeu și conformism. Inventarul de valențe este un procedeu complex, ce se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și conformism. Inventarul de valențe este un procedeu complex, ce se situează la intersecția dintre metodele directe și cele indirecte, cumulând avantaje, dar și neajunsuri ale celor două tipuri de metode. El este foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură, practic, tranzitivitatea). Un procedeu specific studierii valorilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu înseamnă că ei au același atașament față de ea. Între ei, indivizii se compară doar prin profilurile lor. Testul constă într-un număr de 120 de propoziții sau întrebări despre situații cotidiene, fiecare valoare fiind operaționalizată în câte 20 de itemi. Prima parte a testului este un gen de comparare în perechi nuanțată. Subiectul are sarcina să aleagă din două situații - care traduc două valori - pe cea preferată. Estimarea se face ponderat: aderarea totală la una dintre valori înseamnă 3 puncte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă și de 2-1. Cum în prima parte a testului, o valoare apare de zece ori, cota maximă pentru ea este de 30, iar cea minimă 0. În partea a doua, subiectul acordă o notă de la 0 la 3 fiecărui item, și deoarece o valoare este exprimată și aici în 10 itemi, cota maximă este tot de 30, iar cea minimă 0. Scorul oricărei valori poate fi așadar, pe totalul testului, între 0 și 60. Proba succint prezentată are ca principală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valoare apare de zece ori, cota maximă pentru ea este de 30, iar cea minimă 0. În partea a doua, subiectul acordă o notă de la 0 la 3 fiecărui item, și deoarece o valoare este exprimată și aici în 10 itemi, cota maximă este tot de 30, iar cea minimă 0. Scorul oricărei valori poate fi așadar, pe totalul testului, între 0 și 60. Proba succint prezentată are ca principală limită faptul că restrânge extrem de mult câmpul valorilor și al intereselor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
provocate ale subiectului, fără ca acesta să cunoască prea bine scopul urmărit de cel care efectuează investigația. Întrebările indirecte se bazează pe principiul că subiectul, într-o formă sau alta, proiectează în replicile altora propria atitudine. S-a constatat că validitatea itemilor indirecți este mai mare atunci când se folosește ca proiectant un subiect indefinit, impersonal, și nu „cei mai mulți oameni”; în enunțuri de genul: „se spune că...”, „se consideră că...” etc., subiectul își dezvăluie atitudinile personale prin aprecierea acestor enunțuri. Foarte aproape de această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în folclorul românesc o serie de zicale pe tema căsătoriei, căsniciei, a creșterii și educării copiilor. Un caracter mai sporit de proiecție și complexitate îl are tehnica numită „ca și cum ar fi auzit” (Goode, Hatt, 1952). Subiectului i se prezintă itemi neutri (atitudinal) în legătură cu o valoare, instituție, obiect social și i se cere să îi claseze după gradul de favorabil-nefavorabil pe o scară cu șase intervale, să judece atitudinea unui om pe care l-ar auzi spunând astfel. Abaterile de la valorile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
neutri (atitudinal) în legătură cu o valoare, instituție, obiect social și i se cere să îi claseze după gradul de favorabil-nefavorabil pe o scară cu șase intervale, să judece atitudinea unui om pe care l-ar auzi spunând astfel. Abaterile de la valorile itemilor stabilite prin metoda evaluatorilor experți se consideră valori individuale. Se pleacă de la ipoteza că, în absența altor cadre de referință, subiectul va evalua itemii în acord cu poziția sa, adică va folosi ca puncte de reper atitudinile, valorile proprii. Mecanismul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intervale, să judece atitudinea unui om pe care l-ar auzi spunând astfel. Abaterile de la valorile itemilor stabilite prin metoda evaluatorilor experți se consideră valori individuale. Se pleacă de la ipoteza că, în absența altor cadre de referință, subiectul va evalua itemii în acord cu poziția sa, adică va folosi ca puncte de reper atitudinile, valorile proprii. Mecanismul de proiecție este „îngroșarea prin contrast”. În general, oamenii au tendința să plaseze afirmațiile cu care nu sunt de acord mai la extrema opusă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]