999 matches
-
în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când prin furt și prin minciună vrut-au să ne ia speranța Doar tinerii,cu eroism și-au dovedit cutezanță. Suflete descătușate de povara umilinței, Renasc și pornesc în iureș,pe drumul făgăduinței. Focul le-a ucis în noapte și prieteni și iubite. Iar corupția îi fură prin guvernul care-i minte. Se așază în altare amintiri însângerate, Ale celor ce pierit-au,arși de focuri blestemate. Încet moartea îi
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
și în orice împrejurare, avem datoria să o vorbim între noi corect, să o păstrăm ca pe...”un șirag de piatră rară” și să o transmitem urmașilor noștri intactă și curată. Ca și ei, la rândul lor, mai departe, prin iureșul puhoaielor de ani „globalizatori”, tot așa să o vorbească și să creadă că e „dulce și frumoasă” . Cât de dulce și cât de frumoasă? Cât simțim noi. Pentru că nu există un etalon de frumusețe pentru limbile vorbite pe pământ. Sigur
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
de Vis, cu mantia sa strălucitoare în mii de nuanțe. Ca de obicei, alaiul Primăverii era urmat de o mulțime uriașă de păsări, fluturi, roiuri de albine, milioane de gângănii, căprioare, iepuri și multe alte vietăți. Era o revărsare în iureș de cântec și de dans. Pe unde trecea, prin câmpii, păduri și lunci, prin sate și orașe, alaiul era întâmpinat cu urale și aplauze: -A sosit Primăvara! A sosit Primăvara cu Mărțișor! - Trăiască Mărțișor cu Primăvara! Amețiți de atâta entuziasm
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
acest interpret, dacă nu vorbesc în primul rând despre vocea lui care dacă ar fi norul, ar bura peste țara Maramureșului o pânză sonoră fascinantă, dacă ar fi vântul l-ar tăia sus Carpații îmbrădiți și-ar răsuna ca un iureș de alămuri, dacă ar fi râul, ar avea talazurile mării de la Bosfor, la Constanța ... Dar e glas, și numai glas! Glasul lui Gheorghe Turda nu e pas pe calea lungă a cântecului, e șir de scări spre văzduhul Maramureșului. Vulturii
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
și seriozitatea îngemănate cu talentul. Altfel nu s-ar fi putut! Și-a făcut drum spre scenă cu trupa „Latin Expres”, alături de care a realizat albumul „Pasiuni”, dar a ales apoi să devină un interpret solo care a cucerit în iureș publicul aflat în fața unei noi seduceri muzicale. Piesa „Nu te mai doresc” l-a urcat pe brațe la inimile înlăcrimate ale îndrăgostiților. A ieșit în fața scenei muzicale românești și a intrat în profunzimea sufletească a tuturor iubitorilor de muzică ușoară
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
trăit și a domnit, / Încâti-a întrecut pe toți ceilalți principi / Prin curtenie, vitejie, /Putere și mărinimie.[4] Și momentul luptei, al întâlnirii dintre viteji este astfel prezentat: Lovind adesea în scuturi, caii cu-avânt strunesc / Și unul către altul în iureș năvălesc; / Se-ndreaptă-ndatăiarăși cu salturi înapoi / Și spadele-și încearcăîn luptăgrea vitejii amândoi.[5]Un adevărat ritual pe care numai cei inițiați îl cunoșteau, precum acești doi cavaleri viteji cărora nu le păsa de viață. Înainte de întâlnire se țintesc, erau scrutători
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
pumnii, unii aveau și câte un par în mână cu care încercau să-și lovească adversarii. Miron avea și el un par în mână cu care își lovea adversari, la un moment dat Ștefan ce se băgase și el în iureșul acelei învălmășeli, vociferând deși nu îl privea cu nimic acea încăierare îi apăru în față lui Miron. După ce se priviră în ochi câteva clipe, Miron îl lovi pe Ștefan de câteva ori cu parul, lovindu-l în coaste, în spate
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
la categoria maeștri. Cu toată modestia, noi zicem că a ieșit ceva deosebit. Peste ani vom găsi această antologie pe vreun raft de bibliotecă prăfuit, sau ca adresă URL, într-un folder uitat de multă vreme. Poate că iertați de iureșul cotidianului, câteva clipe ne va fi îngăduit să o deschidem. În colțul gurii ivi-se-va un zâmbet nostalgic - ce frumoși eram! Așadar, Autograf pentru m(â)ine - un autograf pentru prezent și viitor, pentru mine și tine, cititorule, pentru
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: AUTOGRAF PENTRU M(Â)INE, COORDONATORI [Corola-blog/BlogPost/353557_a_354886]
-
celebru cu versurile “imperialist american/căde-ți-ar bomba-n ocean!”) a publicat o altă “capodoperă” literară: Viața dați stalinistului gând![11] care se încheia cu versurile: Fii ai muncii, noi azi, sub cernitul drapel Al partidului nostru, — înălțam jurământ Să dăm iureș prin crâncene stavili spre țel — Cu acelaș avânt stalinist neînfrânt! Toma, ca poet de cabinet, va porni, ca atâția alții în epoca, de la o știre publicată în Scânteia pentru a închega iute, indiferent la inadvertente, un scurt poem în care
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
pe notele durerii ... Consider absolut necesară redarea întregului „aranjament orchestral” al poeziei pentru a vă edifica asupra formei, dar și asupra mesajului noului gen liric propus de Domnia Sa, Poetul: „Ce primăvară tristă era în acea vreme care părea că-n iureș sosise prea devreme! Nu se-auzeau nici cânturi, nici sevele-n frământuri, doar lacrimi sugrumate tâșnite din blesteme. Ți-am spus atunci în șoaptă: nu renunța, așteaptă, înfruntă îndoiala perfidă, nu te teme și-atunci peste înfrângeri or să coboare
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
sa publică. Nici unui om, în afară de Maica Sa Preacurată nu-i fusese încredințată o asemenea neprețuită comoară. Și aceasta, cu atât mai mult cu cât trebuia să păstrați și să meditați toate acestea în inimile voastre preasfinte, departe de zarva și iureșul oamenilor. O taină divină încredințată de îngeri. Unor oameni ale căror virtuți depășeau orice limită pământeană. Slavă și cinste vouă, minunați părinți care vă jertfiți pentru pruncii voștri! * Un tată pământesc și o Mamă pământească trebuia să aibă, Cuvântul Întrupat
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
diagonalele alegerilor segmente de viață ajung în centrul vorbirii atunci aleg să tac în piept simt nodul și podul de noduri în miezul copt al vârstelor pământului se deschide biblioteca în care filele cărților prind pânzele de păianjen într-un iureș tăcut de pe rafturile de vârf primesc în adâncul pieptului dezvelit de uitare cărțile deschise unele ating tălpile reci le rănesc râd și pășesc mai adânc printre ele nu nu mă simt regină sau prințesă sau alte figurine ale iluziilor lumii
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
lacrima să curgă...” (Vraja cântului din floare). Nu întotdeauna însă, natura este de parte omului. Pe neașteptate, în mijlocul splendorii, se poate isca o furtună care provoacă dezastre: „Și ramuri care altădată / Împodobeau pădurea toată / Deodată-s rupte la pământ / De iureșul acelui vânt...// Și din rafală în rafală / Natura toată se-nfioară, / Nu poate crede că văzduhul / Nepăsător e precum vântul.// Privește ramurile-i rupte / Muguri pe jos, frunze căzute.../ Și cheamă-n gând doar resemnarea, / Care-i alungă ușor teama / Și
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
Clipa de vrajă” - nu e decât un „voal de vis amăgitor” în care se țes poveștile de iubire. O temă predilectă a poetei este Lacrima. Lacrima are multiple cauze dar ea este omniprezentă. „Ai rămas doar o lacrimă / Pierdută / În iureșul furtunii / Ce s-a stârnit.../ Fără formă, / Fără culoare, / Fără glasul / Ce mă cheamă. / Ai rămas doar o lacrimă / Pierdută. Și umbra ta...” (Lacrimă pierdută). Vera Crăciun nu inventează Universul, nu spune lucruri ce n-au mai fost spuse, doar
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bate murgul Bate murgul din copită Ora miezului de noapte, Bolta cerului - stropită Cu mistere și cu șoapte. A mâncat din nou jeratic, Să-și ia zborul gata este, Într-un iureș nebunatic, Precum roibul din poveste, Peste marginile zării, Peste munți și peste lacuri, Țărmul dorit al uitării; Clipele să pară veacuri. Bate murgul din copită Să pornim în miez de noapte - Țara de visări, vrăjită De misterioase șoapte. Adrian Simionescu
BATE MURGUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357179_a_358508]
-
Acasa > Impact > Istorisire > DESPRE RABDARE Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Marina GLODICI Despre răbdare În iureșul acesta de zile care trece fulgerător parcă pe lângă noi, însăși Viața se miră de cât suntem de grăbiți. Am uitat să ne bucurăm de răsăritul soarelui, de flori, de cântecul păsărelelor, de zumzetul albinelor, de jucăușul și sensibilul zbor al
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
cum a fost cel aprins din flacără spirituală de către romanticul poet cu frâie de strune în mâinile sale, Adrian Păunescu, cel rămas prag abstractiv între legendă și istorie culturală ale unui timp, ale unui curent, ale unei fascinații. Avânt în iureș, neodihnă și jertfă pe iubire, mișcare și revoluție elevată, culturală, aceasta a fost „Flacăra”! Tineri și tinere făceau tulumbe prin aglomerație, rupându-se de pământul de sub picioare, sărind ca dropiile în grâne, să ajungă în marile adunări de pe stadioane, la
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
crivăț sedus, La marginea vântului, ce se prelinge Din ochiul de lună, preaplin și obtuz, Privește-ți viața, clădind ce te-nvinge. Când cerul te lasă prin stele-n trecut, Ca un cuvânt, tot stilizându-și fața, Veni-vei în iureșul, din care-ai început- Cu suflet să te pierzi și să-ți găsești speranța... De-atâta crivăț și valsul de brazi se-estompează, Un tango senil, învârtejindu-i nestingherit, Tot sufletul, ce ne-nfrânge, nu ne trișează- De am iubit
CÂND FRIGE ORGOLIUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357816_a_359145]
-
apropiere tainică: „Blândă binecuvântare/ depărtarea ta,/ mai apropiată decât/ dacă m-ai ține de mână”, („Îți simt depărtarea”). Percepută astfel, iubirea capătă dimensiuni cosmice. În macro univers, sufletele hălăduiesc libere și nu le ajunge cerul ca să se cuprindă într-un iureș nemaivăzut: „Nu cred că mi-ajunge Pământul/ nici Cerul/ să te cuprind/ și-atunci/ te-nchid în sufletul meu/ te fac prizonierul/ ce piere iubind” („Nu cred că-mi ajunge pământul”). Dar cine poate pătrunde cu adevărat, dimensiunea cosmică a
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
rol feminin secundar au fost premiate Bunicile Selkirke din spectacolul „Insula”: Irina Wintze, Adriana Băilescu și Romina Merei, iar pentru cel mai bun rol masculin secundar, Florin Călbăjos, pentru spectacolul „Butoiul cu praf și pulbere” al Teatrului Municipal băimărean. Marcel Iureș, pe care l-ați putut admira în spectacolul „Absolut!”, regizat de Alexandru Dabija, este cel mai bun actor în rol principal, iar Eder Eniko, din „Quartet” (al Companiei Aradi Kamaraszinhaz și Asociației Maszk din Szeged, Ungaria) este cea mai bună
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
timp în urmă am aflat de năprasnica boală ce s-a abătut asupra distinsului nostru Părinte Profesor de Istoria Bisericească Universală, culminând cu această fulgerătoare trecere a sa la cele veșnice, de la care iată, se împlinesc deja zece ani. În iureșul acestor zile și în vârtejul acestor vremuri, mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Părintele Profesor Aurel Jivi, a cărui plecare, prematură, o regretăm foarte mult, și astăzi... De ce acest lucru, fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
la orice oră, spiritul său de colegialitate și de prietenie de înaltă ținută, încrederea pe care ți-o știa acorda, amabilitatea cu care îl întâlneai de fiecare dată... Cu alte cuvinte, pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să faci vorbești ori să scrii despre Părintele Profesor Aurel Jivi, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
Mijloc de evocare a unor timpuri de dezordine, de trecere, de răspântie istorică, fabulosul contribuie la construirea a ceea ce numim culoare locală. În acel amestec de neamuri și credințe, ce a caracterizat profilul etnografic al așezărilor din bazinul Mării Negre, în iureșul haotic și permanent al războaielor, ce au zdruncinat și nimicit grupuri umane, tradiții vechi, schimbând fața așezărilor, cutumele, limba, fabulosul intervine, în pulsația narațiunii, pentru a caracteriza, mai apăsat, contradicțiile ce-au măcinat lumea secole de-a rândul. Atât lumea
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
reacțiile lor. Există portrete evanescente, șterse de vreme, dar și portrete alcătuite din linii tari, personaje aparținând unor secvențe dure de narațiune (cum ar fi moș Răvosie), pe care cititorul nu le uită. Pe toate le poartă și le macină iureș vremii. Una dintre trăsăturile cele mai pregnante ale acestui fragment de istorie (cuprinsă între primul an al celui de al doilea război și sfârșitul epocii Gh. Gheorghiu-Dej) este tocmai aglomerarea de evenimente, succesiunea rapidă a numeroaselor întorsături sociale. Această caracteristică
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
Danaela Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Tăcerea sufletului arde piatra lespezilor grele care mă despart de Tine. Flacără infinită din veacul infinit, cupola sufletului meu unde îmi ridic ființa de dor. În năpraznicul iureș a firii mele care sunt uneori, învăț să-mi mărturisesc dragostea. Cuvintele mele ajung în tine, în adâncul minții tale. Acolo se aprinde focul, în seninul înățimilor tu mă poți transforma prin numire/chemare, învelindu-mă în mantie de purpură
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]