475 matches
-
oameni sunt pe acolo, mormăi un glas amărât. Nu ca noi! Acolo oamenii au și pământ și nici nu-s flămânzi și nevoiași ca pe aici! ― Apoi norocul numai de cei îndrăzneți se ține, nu de neputincioșii cu inima-n izmene! ― Numai noi parcă avem terci în loc de sînge! ― Binișor, binișor, băieți! Plutonierul Boiangiu, în uliță, cu ochii în direcția de unde trebuiau să sosească boierii (de altfel, un jandarm postat în dreptul cârciumii lui Busuioc, la încrucișarea drumurilor, avea ordin să vie în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fost jugăniți amândoi grecii, și bătrânul, și feciorul, că pe grecoaică a omorît-o cu securea un om din Gliganu și că avocatului din București i-au tăiat limba țăranii și apoi I-au izgonit din sat, desculț și numai în izmene. La Lespezi toți bărbații și-au bătut joc întîi de cucoana cea frumoasă, pe urmă Toader Strîmbu i-a sucit gâtul ca unui pui de găină și a azvîrlit-o în foc, iar Pavel Tunsu a bătut pe neamț până l-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
afară. Soarele de-abia răsărit îl izbi drept în față, încît în primul moment, fiind și după somn, nici nu văzu bine mulțimea de țărani ce năpădise curtea lărmăluind. Strigă la întîmplare: ― Da ce, măi băieți, din somn și în izmene mă luarăți? Cei de pe aproape, care-l auziră, izbucniră în râsete, ceilalți însă vociferau mai aprig. Atunci observă bătrânul pensionar că mulți au venit cu furci, cu topoare, cu sape, ca la o bătălie. Colonelul își păstrase din militărie curaj
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de acum sunt mai frumoase decât cele de acum o sută de ani, care și ele erau mai frumoase decât cele dinaintea lor. Adică pe dos decât statuile. Cât despre noi, ce să mai zic. Am trecut de la armură la izmene. — De la o vârstă, medită Jenică, lipsa izmenelor începe să se simtă. Priviră în tăcere. Femeia se unduia în jurul unui automobil uriaș, de un negru lucios. — A cui o fi ? întrebă Jenică. — Cine, gagica sau mașina ? — Amândouă... — Nu știu, dar pot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de acum o sută de ani, care și ele erau mai frumoase decât cele dinaintea lor. Adică pe dos decât statuile. Cât despre noi, ce să mai zic. Am trecut de la armură la izmene. — De la o vârstă, medită Jenică, lipsa izmenelor începe să se simtă. Priviră în tăcere. Femeia se unduia în jurul unui automobil uriaș, de un negru lucios. — A cui o fi ? întrebă Jenică. — Cine, gagica sau mașina ? — Amândouă... — Nu știu, dar pot să-ți spun că nu- mi place
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vei deveni una dintre tîrfele șefului". Pentru Tarde, a spune că mulțimea e femeie e echivalent cu a afirma că ea e alcătuită din persoane supuse, ascultătoare, gata să se lase oricînd demasculinizate și posedate de conducător, singurul care "poartă izmene", cum spune o vorbă populară. Pe scurt și fără false pudori, se constată că în joc e recunoașterea ideii că relațiile dintre conducător și mase sînt de natură homosexuală căci atît de o parte, cît și de cealaltă, sexul e
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a spart geamurile, vitrinele și sticlăria din casă; - o explozie a anumitor disperări și reticențe îndelung înăbușite. Restul nopții a dormit pe-afară, în frig, iar dimineață s-a întors - mi-a precizat, sugestiv, d-l Gheran - la Agatha „în izmene și tremurînd”. După astfel de crize urmau perioade în care stătea cu capul sprijinit de perete, ca în cutare poem, „fără a spune un cuvînt”. Din cauza acestei poziții, la o vreme, peretele s-a erodat, încît s-a făcut o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe,/ Văzându-l în izmene, cu scufie/ Pe cap și cu grumazul scofâlcit;/ Socot că nu i-a prea prețăluit/ Îmbrățoșarea...” 892 Viața domestică pare a urma cursul prefigurat de nunta celor doi, femeia este obedientă și nu își exprimă, în nicio manieră, gândurile, sentimentele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trecut unii marinari în profunzimea oceanelor spre a descoperi popoare necunoscute până atunci europenilor... Legalitatea s‐ a ocupat cu interes și de uniformele elevilor de la Școala normală: „Toți cunosc cum acești elev i, flăcăi prin etatea lor, purtând cămașe peste izmene încât c ând îi priveai îți făceau impresia unor țărani de carnaval, ceea ce provoca râsul și dezgustul publicului. Ei bine, azi grație inițiativei domnului Radoveanu, directorul Școlii normale, elevii au lăsat costumul primitiv, care amintea vremurile de sălbăticie și au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
despre ziar: „Binele public”, București 19 ianuarie și 24 iulie 1883; „Timpul”, București ,19 ianuarie, 11 februarie, 16 martie, 15 aprilie, 27 iulie și 7 septembrie 1883 - Notă personală). * Iarnă sau vară, elevii de la Școala normală „pu rtând cămașă peste ... izmene”... * În „Istoricul spitalului din Bârlad” din volumul „Bârladul odinioară și astăzi” medicii I. Graur și N. Botezatu arată că în perioada 1891 - 1914 șeful spitalului a fost dr. Teodor Cerchez, iar ca medic secundar în 1885 a fost dr. N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
umedă aveau la picioare potlogi. Pentru iarnă cine avea posibilitatea, Își făcea manta lungă de dimie saucojoace din piei de oaie. Se Încingeau cu brîu roșu și brăciri țesute cu diferite modele. Aveau cuțitul la brîu. Vara purtau cămașă peste izmene, ce nu trecea de genunchi Însă, făcută din pînză de bumbac, in sau cînepă. Femeile, purtau iarna vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
au adăugat: «Poate doresc să aibă tunicile noastre scurte pe care le purtăm pe dedesubt». Însă, după ce le-au dat și pe acestea, tot nu s-au oprit din a-i bate. Atunci au spus: «Poate vor să aibă și izmenele noastre». Și le-au dat și pe acelea. Atunci au încetat să-i mai lovească și i-au lăsat să plece goi. Unul dintre acei frați mi-a povestit că de cincisprezece ori a trebuit să renunțe la izmene; și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și izmenele noastre». Și le-au dat și pe acelea. Atunci au încetat să-i mai lovească și i-au lăsat să plece goi. Unul dintre acei frați mi-a povestit că de cincisprezece ori a trebuit să renunțe la izmene; și, deoarece, copleșit de pudoare și de rușine, îi părea rău mai mult de izmene decât de celelalte haine, și-a mânjit izmenele cu balegă de boi și cu alte mizerii, astfel încât ciobanii, cuprinși de scârbă, nu le mai luau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai lovească și i-au lăsat să plece goi. Unul dintre acei frați mi-a povestit că de cincisprezece ori a trebuit să renunțe la izmene; și, deoarece, copleșit de pudoare și de rușine, îi părea rău mai mult de izmene decât de celelalte haine, și-a mânjit izmenele cu balegă de boi și cu alte mizerii, astfel încât ciobanii, cuprinși de scârbă, nu le mai luau. Și după ce au îndurat și alte ofense, s-au întors în Italia. 7. Despre frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
goi. Unul dintre acei frați mi-a povestit că de cincisprezece ori a trebuit să renunțe la izmene; și, deoarece, copleșit de pudoare și de rușine, îi părea rău mai mult de izmene decât de celelalte haine, și-a mânjit izmenele cu balegă de boi și cu alte mizerii, astfel încât ciobanii, cuprinși de scârbă, nu le mai luau. Și după ce au îndurat și alte ofense, s-au întors în Italia. 7. Despre frații care au trecut prin Spania, pot spune că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pună în pericol sufletul dacă din cauza suferințelor și-ar fi pierdut răbdarea. Și astfel, nehotărât între cele două alternative și nemaigăsind soluții, s-a adresat acelui frate, deja încercat de diferite suferințe, care în Ungaria - așa cum am relatat - își pierduse izmenele de cincisprezece ori, și i-a cerut sfatul spunându-i: «Frate preaiubit, așa mi-a fost poruncit, dar mi-e teamă să aleg, și nu știu ce să fac». Acela i-a răspuns: «Du-te la fratele Elia și spune-i: „Frate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că ne aflăm, totuși, într-o Românie europeană, că cealaltă Românie, care nu fusese urîțită de comunism, așa arăta/ așa arată în incredibilele ilustrate pe care, arar, le mai răsfoim. Trotuarele fojgăie acum de exemplare imposibile, vara ieșite doar în izmene trei-sferturi și în maieu, iarna în "geci" ca de tablă. Deși nu ne cunoaștem, o să încep să-l salut cu respect pe omul-manechin. Nu mă pot sustrage, la rîndu-mi, unui pedantism sistematic. Justificat, cred. Urmărind, cu asiduitate bine temperată, topul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Deocamdată, doar inocența lor primară și calicia în care se zbat nu-i fac apți de terorism sinucigaș. Junele paradigmatic de mai sus poate fi lesne prins într-un ideal portret-robot mai ales vara, cînd trotuarele fojgăie de dîrlăi în izmene scurte, scuipînd de trei ori pe secundă și cînd orașul (care, totuși, nu e unul oarecare) seamănă cu o virtuală Fîșie Gaza (după retragerea israeliană). Cîtă naivitate, în atari date, să-ți mai pui probleme educaționale! Cînd, la alt cogeamite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume ca altceva. Cei care s-au Întors direct În România au intrat În țară pe la Sighet - o crudă ironie, deoarece la acea vreme la Sighet era una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ateliere sau în alte locuri unde se desfășoară procese de muncă în condiții de murdărire a corpului sau în contact cu noxe au dreptul, peste prevederile normei, pentru schimb, la un rând de lenjerie de corp - maiou, cămașă/tricou, chiloți/izmene - dintre cele cu durata de serviciu îndeplinită. ... b) La punerea în libertate, minorii/tinerii care nu au încălțămintea și îmbrăcămintea necesare și nici posibilitatea să le procure pot primi, în funcție de sezon, următoarele articole de croială și materiale civile: căciulă, cămașă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190779_a_192108]
-
în libertate, minorii/tinerii care nu au încălțămintea și îmbrăcămintea necesare și nici posibilitatea să le procure pot primi, în funcție de sezon, următoarele articole de croială și materiale civile: căciulă, cămașă/tricou, haină din stofă, pantalon din stofă, pulover, maiou, chiloți/izmene, bocanci/pantofi, ciorapi, curea pentru pantaloni, batistă, mănu��i. ... Celor care au asigurată o parte din echipamentul personal li se distribuie restul articolelor necesare pentru completarea ținutei. Stabilirea persoanelor care beneficiază de aceste drepturi, precum și a articolelor de echipament ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190779_a_192108]
-
în ateliere sau în alte locuri unde se desfășoară procese de muncă în condiții de murdărire a corpului sau în contact cu noxe, au dreptul, peste prevederile normei, pentru schimb, la un rând de lenjerie de corp - maiou, cămașă, chiloți/izmene - dintre cele cu durata de serviciu îndeplinită. ... b) La punerea în libertate, persoanele private de libertate - bărbați, care nu au încălțămintea și îmbrăcămintea necesare și nici posibilitatea să le procure pot primi, în funcție de sezon, următoarele articole de croială și materiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190779_a_192108]
-
persoanele private de libertate - bărbați, care nu au încălțămintea și îmbrăcămintea necesare și nici posibilitatea să le procure pot primi, în funcție de sezon, următoarele articole de croială și materiale civile: căciulă, cămașă, haină din stofă, pantalon din stofă, pulover, maiou, chiloți/izmene, bocanci/pantofi, ciorapi, curea pentru pantaloni, batistă, mănuși. ... Celor care au asigurată o parte din echipamentul personal li se distribuie restul articolelor necesare pentru completarea ținutei. Stabilirea persoanelor care beneficiază de aceste drepturi, precum și a articolelor de echipament ce li
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190779_a_192108]